polibius, Historia generalia, IV, cap. 41-44, Paris, 1853. pomponius mela, de situ orbis, Lib. II, cap. II, p. 622, 625 şi cap. VII, p. 638, Paris, 1863. ptolemeu claudius, Îndreptar geografic, III, 10,8, în istoria României, I, Bu<strong>cu</strong>reşti, 1960, p. 517 şi urm. strabon, Geografice, VII, 3, 5, 7, în Constant Georges<strong>cu</strong>, Romano Dacica ii, izvoare antice ale istorie României, coord. E. Cizek, Bu<strong>cu</strong>reşti, 1994, p. 7-32. vegezio Flavio renato, Dell’Arte Militare (De re militari) , cartea IV, Prǽcepta belli navalis, XXXI, trad. Temistocle Mariotti, Edizioni Roma, Roam, Anno XV (1937). 2. Epigrafice Inscripţii greceşti şi latine <strong>din</strong> secolele IV-XIII descoperite în România, Bu<strong>cu</strong>reşti, 1976. Inscripţiile <strong>din</strong> Scythia minor, V, Capidava-troesmis-noviodunum, Ed. îngrijită de Emilia-Doruţiu Boilă, Bu<strong>cu</strong>reşti, Editura Academiei, 1980. LUCRĂRI GENERALE adam, p., 1 . La guerre navale en Mediterranee, în « Dossiers de l’Archeologie », 29, Paris, p. 46-52. arıces<strong>cu</strong>, a., 1 . Armata în Dobrogea romană, Bu<strong>cu</strong>reşti. arıces<strong>cu</strong>, a., 1 . Gubernator, în enciclopedia civilizaţiei romane, coord. D. Tudor, Bu<strong>cu</strong>reşti, p. 359. arıces<strong>cu</strong>, a., suceveanu, 1 . AL. aerarium militare, în enciclopedia civilizaţiei romane, coord. D. Tudor, Bu<strong>cu</strong>reşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, p. 28. Băıcoıanu, c., 1 1 . Le Danube. Aper<strong>cu</strong> historique, économique et politique, Paris. Banu, a.c., 1 . Date asupra unei transgresiuni de vârstă istorică în bazinul Mării negre şi al Dunării inferioare, în “Hidrobiologia”, V, Bu<strong>cu</strong>reşti, p. 237-252. Barnea, al. 1 a. Limesul danubian al provinciei Moesia inferior. Organizare militară şi civilă, în « Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos », Călăraşi, 3-4, p. 77-86. Barnea, al.. 1 b. Limesul danubian al provinciei Moesia inferior. Organizarea militară şi civilă, în Istros, 3-4, p. 77. Barnea, ı., 1 0. Aşezări geto-dacice în nord-vestul Dobrogei, în “Magazin istoric”, Bu<strong>cu</strong>reşti, XIV, 4, p. 38. Barnea, ı., ŞteFan, GH. 1 . Le limes scythi<strong>cu</strong>s des origines à la fin d’Antiquité, în Actes….Bu<strong>cu</strong>reşti, p. 15-21. Benea, d. 1 . Regiunea Porţilor de Fier în secolele ii-iii (<strong>cu</strong> privire la relaţiile militare <strong>din</strong>tre Dacia şi Moesia Superioară), în Studii de istorie a Banatului, p. 23-26. BoGdan-cătănıcıu, ı. 1 . Muntenia în sistemul defensiv al imperiului roman sec. i -iii p. Chr., Alexandria. Bondarı, r.d. BulatovıĆ, a.a. 1 . nahodki rimskih monet v Orlovke, în Pamjatniki rimskogo i srednevekovogo vremeni v Severo-Zapodnom Pričernomor’e, Kiev, p. 154-160. BouneGru , o. 1 . Tipuri de nave la Dunărea de Jos în secolele iV-Vii e.n., în Pontica, XVI, p. 273-280. BouneGru, o 1 . Începuturile organizării vamale în Dobrogea romană, în Pontica, XX, p. 145. BouneGru, o. 00 . Comerţ şi navigatori la Pontul Stâng şi dunărea de Jos (sec. i-iii p. Chr.), Casa Editorială Demiurg, Constanţa. BotZan m. 1 , datarea unor importante schimbări hidrografice la cotul Dunării, în „Hidrotehnica”, 31, nr. 7, p. 214-221. conduracHı, e. 1 . Classis Flavia Moesica au 1 er siecle de n.e., în Actes du i-e Congrès international d’études sur les frontières romaines, Bu<strong>cu</strong>reşti - Köln-Wien, p. 84. crăcıunoıu, c. 1 . nave tomitane, în „Modelism”, 4, p. 19. daıcovıcıu, H. 1 1. Însemnări despre Dacia. Penetrarea politico-militară romană în zona de la est de Carpaţi, în “Steaua”, Revistă a Uniunii Scriitorilor, Cluj, XXXII, 10, p. 48 şi 62. donatı a., 1 1, Ricerche su Gavio Maximo, în „Storica dell’Antichità”, 1, p. 127-130. dorutıu-Boıla, e. 1 . Teritoriul militar al Legiunii V Macedonica la Dunărea de Jos, în SCIV, 23, 1, p. 45 – 57. – –
draGomır, ı. t. 1 . Descoperiri arheologice pe actualul teritoriu al Galaţiului <strong>din</strong> cele mai vechi timpuri şi până la întemeierea oraşului, în Danubius, I, p. 179-212. draGomır, ı. t. 1 -1 a. Mărturii hallstattiene traco-geto-dacice <strong>din</strong> regiunea de sud a Moldovei, în Istros, II-III, , p. 81. draGomır, ı.t. 1 -1 b. Mărturii hallstattiene traco-geto-dacice <strong>din</strong> regiunea de sud a Moldovei, în sud a moldovei, în Danubius, XVI, Monografia arheologică a Moldovei de sud. draGomır, ı. t .1 . Vestigii ale <strong>cu</strong>lturii şi civilizaţiei geto-dacice şi daco-romane în regiunea de FerencZı, ı. 1 . Opinii vechi şi noi în legătură <strong>cu</strong> drumurile între Dacia, Pannonia şi Moesia Superior prin „barbari<strong>cu</strong>m”, în Tibis<strong>cu</strong>s, 3, p.111-127. Flores<strong>cu</strong>, r. 1 0. urbanizarea Dobrogei romane, în Pontica, XXIII, p. 102. Gostar, n. 1 . Săpăturile şi sondajele de la şendreni-Bărboşi (r. Galaţi), în MCA, VIII, p. 507-511. Gostar, n. 1 - Cetăţile dacice <strong>din</strong> <strong>Moldova</strong> şi <strong>cu</strong>cerirea romană la nordul Dunării de Jos, în Apulum, V, p. 137-147. Gostar, n. 1 .unităţile militare <strong>din</strong> castellumul roman de la Bărboşi, în Danubius, I, Galaţi, p. 107-113. Gostar, n. 1 . Cetăţile dacice <strong>din</strong> <strong>Moldova</strong>, Bu<strong>cu</strong>reşti. Gostar, n. 1 . Situaţia Moldovei în timpul stăpânirii romane, în SAI, XIX, p. 79-87. Gostar, n., draGomır, ı.t., sanıe, s., sanıe, s. 1 0. Castellumul şi castrul roman de la Barboşi, în “Sesiunea de comunicări a Muzeelor de Istorie , 1964”, I, Bu<strong>cu</strong>reşti, p. 418-423. Homo, l. 1 1. Histoire Romaine, tom III, le Haut-empire, în Histoire Général-Histoire Ancienne, Paris, P.U.F. Houston, G. 1 . Ports in Perspective Some Comparative Materials on Roman Merchant Ships and Ports, în “ American Journal of Archaeology”, p 553-564. lıuŞnea, m. d. 1 . Classis Flavia Moesica, în Arhe, I, Timişoara, p. 30. lıuŞnea, m. d. 1 . Câteva consideraţii privind limesul dunărean în nordul Dobrogei, în Pontica, XXXI, p. 217-226. lıuŞnea, m. d. 1 . Flota militară romană la Dunărea de Jos, în Mousaios, V, Buzău, p. 135-136. mar<strong>cu</strong>, m., 1 . emporia în bazinul Pontului euxin în epocă greacă, în SCIVA, 49, 1, p. 39-60. mateı, c. 1 1. Consideraţii privind raportul <strong>din</strong>tre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. i-Vi), în Pontica, XXIV, p. 143-158. mınGaZZını p., 1 , notizie di Scavi di Antichità, Roma. mommsen, tH. 1 1. istoria romană, IV, Bu<strong>cu</strong>reşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. munteanu, m., 1 0. Cu privire la organizarea administrativă a teritoriului capidavens (sec. i-iii), în Pontica, 3, p. 211-215. munteanu, m., 1 1. Despre magistraturile săteşti <strong>din</strong> Dobrogea (secolele i-iii d. Hr.), în Pontica, IV, p. 125-128. pÂrvan , v. 1 1 . Castrul de la Poiana si drumul roman prin moldova de Jos, ARMSI, seria II, tom XXXVI, p. 93-130. pÂrvan , v. 1 . Începuturile vieţii romane la gurile Dunării, Bu<strong>cu</strong>reşti. perea YÉBenes s. 1 , Los stratores en el ejército romano imperial. Funciones y Rangos, Madrid. perea YÉBenes s. 000, el epitafio de un soldatode Miseno z los stratores, în Gerión, n.18, p. 593-599. Madrid. petıt, p. 1 0. Rome et empire Romani, în encyclopedia universalis (France), 14, Paris. pet<strong>cu</strong>les<strong>cu</strong>, l. 1 . Despre cronologia fortificaţiilor romane de la Bărboşi, în Pontica, XV, p. 249-253. petoles<strong>cu</strong>, c. c. 1 1. Decebal, regele dacilor, Bu<strong>cu</strong>reşti, Editura Academiei Române. petoles<strong>cu</strong>, c. c., 1 . S<strong>cu</strong>rtă istorie a Daciei romane, Bu<strong>cu</strong>reşti, Editura Didactică şi Pedagogică. petres<strong>cu</strong>, ı. G. 1 . Delta Dunării. Geneza şi evoluţia ei, Ed. Ştiinţifică, Bu<strong>cu</strong>reşti. PIPPIDI, d. m. 1 . Tiberius Plautius Aelianus şi frontiera Dunării de Jos în sec. i. e.n., în Contribuţii la istoria veche a României, II, Bu<strong>cu</strong>reşti, p. 306 posea Gr., popes<strong>cu</strong> n., ıelenıcZ m. 1 . Relieful României, Bu<strong>cu</strong>reşti. – –
- Page 1 and 2:
analele asocıaŢıeı naŢıonale
- Page 3 and 4: cuprıns epoca antică Corneliu Bel
- Page 5 and 6: Epoca antică - -
- Page 7 and 8: diman, 2003c, 2003d, 2004b, 2004d).
- Page 9 and 10: effectifs et typologie Plus de la m
- Page 11 and 12: technologiques et culturelle durant
- Page 13 and 14: CÂRCIUMARU M., MĂRGĂRIT M. et al
- Page 15 and 16: Fig. 2. Art mobilier au Paléolithi
- Page 17 and 18: ıdentıtate socıală Şı podoaBe
- Page 19 and 20: IIIb-IIIc, etapa de locuire A. Pies
- Page 21 and 22: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 23 and 24: Fig. . Valve de Unio sp. aparţinâ
- Page 25 and 26: Dunării a trecut prin teritoriul d
- Page 27 and 28: ea a fost catalogată ca un mare ca
- Page 29 and 30: cunoaşte dacă exista şi un recip
- Page 31 and 32: înşiruire ne poate oferi o idee
- Page 33 and 34: BıBlıoGraFıe cataloaGe Price 199
- Page 35 and 36: Poenaru Bordea 2001 - Gh. Poenaru B
- Page 37 and 38: consıderaŢıı prıvınd Încadra
- Page 39 and 40: proporţia acestora. În total au f
- Page 41 and 42: ZusammenFassunG ÜBerleGunGen Zur K
- Page 43 and 44: Fig. 4. Vârfuri de lance din epoca
- Page 45 and 46: Plecând de la aceste observaţii,
- Page 47 and 48: venind din flota de la Misena, ce s
- Page 49 and 50: După reprimarea marilor răscoale
- Page 51 and 52: Claudia, la Durostorum (Silistra),
- Page 53: Archaeology dell’Universitá di S
- Page 57 and 58: a. b. Fig. 1. Bărboşi. Promontori
- Page 59 and 60: arHeoloGıe Şı polıtıcă: caZul
- Page 61 and 62: şi au construit un stil maiestuos,
- Page 63 and 64: cultura drıdu Şı evoluŢıa poZ
- Page 65 and 66: istorice ale unor realităţi arheo
- Page 67 and 68: lui Adrian Păunescu la începutul
- Page 69 and 70: omâni în timpul regimului comunis
- Page 71 and 72: Ages: Issues and Readings, Oxford,
- Page 73 and 74: neapărat să explice vizitatorilor
- Page 75 and 76: determınărı & dımensıunı ale
- Page 77 and 78: utilizează fonduri de stat - au î
- Page 79 and 80: teorıa celor două popoare - stud
- Page 81 and 82: „din secolul al Vi-lea până la
- Page 83 and 84: leme neclarificate. La acestea adă
- Page 85 and 86: elaŢııle domnılor moldoveı cu
- Page 87 and 88: în perioada pribegiilor sale la ac
- Page 89 and 90: ınFluenŢa unıverstăŢıı dın
- Page 91 and 92: Košice, cum ar fi, spre exemplu, u
- Page 93 and 94: extindere, cîţiva studenţi de la
- Page 95 and 96: Majoritatea studenţilor de la Koš
- Page 97 and 98: estul Germaniei. În 1599 Bocacius
- Page 99 and 100: tät, Land und Konfession 1500 bis
- Page 101 and 102: Fig. 1: Universităţile germane ex
- Page 103 and 104: de la Oliva, ci a încheiat separat
- Page 105 and 106:
Grecıı În comerŢul cu ımperıu
- Page 107 and 108:
proveneau din dările pe vite 1 şi
- Page 109 and 110:
iStORia ROmÂnilOR 2003, vol. V, Ed
- Page 111 and 112:
îi permitea să-şi formeze o opin
- Page 113 and 114:
Cât priveşte St. Leszczynski, dat
- Page 115 and 116:
vizată doi sultani au fost înlăt
- Page 117 and 118:
suedezul în schiţa lui Nicolae Mu
- Page 119 and 120:
alta. Acest proces şi războaiele
- Page 121 and 122:
În aceste condiţii, singura solu
- Page 123 and 124:
Militantul pentru idealurile naţio
- Page 125 and 126:
Bibliografie BODEA, D., 2000. Cuvâ
- Page 127 and 128:
evoluŢıa ımaGoloGıcă a revolu
- Page 129 and 130:
fost creat prin discursul politic,
- Page 131 and 132:
Poporul a fost perceput ca un compl
- Page 133 and 134:
orchestrate de soldaţii secui. Act
- Page 135 and 136:
capabil de a sensibiliza o populaţ
- Page 137 and 138:
olul noBılımıı În vıaŢa puBl
- Page 139 and 140:
ton de Verrayon se propune; a scoat
- Page 141 and 142:
ezumé L’article ,,Le rôle de la
- Page 143 and 144:
olul Şı locul mınorıtăŢılor
- Page 145 and 146:
aspecte ale proGramuluı Şı actı
- Page 147 and 148:
Manifestul din 17 octombrie 1905 a
- Page 149 and 150:
- fracţiunea „Trudovicilor”, c
- Page 151 and 152:
Cоnform informaţiilor secrete, or
- Page 153 and 154:
elaborate de către Comitetul unit
- Page 155 and 156:
locale, solicitând începerea miş
- Page 157 and 158:
„proBlema aromÂnă” Şı cauZe
- Page 159 and 160:
Amplificarea tensiunii diplomatice
- Page 161 and 162:
statul român nu avea cu cine să d
- Page 163 and 164:
Atena s-au complicat pe fundalul co
- Page 165 and 166:
generale sanitare; fiecare inspecto
- Page 167 and 168:
„Monitorul oficial”, Nr. 154 di
- Page 169 and 170:
jud. Soroca. În 1883 este admis la
- Page 171 and 172:
necessıtY oF HumanıZatıon oF tea
- Page 173 and 174:
Subject to «pro et contra», there
- Page 175 and 176:
In Ukraine it is limited by the sys
- Page 177 and 178:
- organizes certification of pedago
- Page 179 and 180:
ınstıtuŢııle cultural-educatı
- Page 181 and 182:
Soroca 1 - unica instituţie de pro
- Page 183 and 184:
în Basarabia. Deja în cadrul lucr
- Page 185 and 186:
„naţionalismul burghez”, absol
- Page 187 and 188:
ÎnvăŢămÎntul ıstorıc superı
- Page 189 and 190:
Menirea acestor instituţii era de
- Page 191 and 192:
funcţia de decan al Facultăţii d
- Page 193 and 194:
Bibliografie BURLACU, Valentin, 200
- Page 195 and 196:
(ianuarie 1918), înăbuşind cu fo
- Page 197 and 198:
Rusia, rămân sub dominaţia Porţ
- Page 199 and 200:
această situaţie se datorează no
- Page 201 and 202:
trecut complet sub tăcere pentru
- Page 203 and 204:
etrospectıva deZvoltărıı orGan
- Page 205 and 206:
cei care călătoreau pentru a găs
- Page 207 and 208:
latGale as lIeUX De MeMOIRe: re-tH
- Page 209 and 210:
It was mistake of Russian administr
- Page 211 and 212:
unique historical way of Latgale -
- Page 213 and 214:
intellectuals in Latgale were very
- Page 215 and 216:
BREŽGO, B., 1940, Latgalos zemniek
- Page 217 and 218:
ţinut până la mijlocul secolului
- Page 219 and 220:
fierari dintre vătraşi. Documente
- Page 221 and 222:
gubernatorului Basarabiei, Scarlat
- Page 223 and 224:
pămÂnturı natale, ıdeal naŢıo
- Page 225 and 226:
vreme ce, la Reghin, nu exista o co
- Page 227 and 228:
să intre trupele Antantei şi să
- Page 229 and 230:
MAJDÚ, Tibor, NAGY, Zsuza L. 1990.
- Page 231 and 232:
c) comentarii ale presei dobrogene
- Page 233 and 234:
Un loc aparte au ocupat ştirile ca
- Page 235 and 236:
Politica de rezistenţă declanşat
- Page 237 and 238:
Bibliografie BERSTEIN, Serge, MILZA
- Page 239 and 240:
în continuare arenda drept o form
- Page 241 and 242:
Tabelul 2 Distribuirea cotelor-păr
- Page 243 and 244:
internaţionale, unei societăţi d
- Page 245 and 246:
aporturıle repuBlıcıı moldova c
- Page 247 and 248:
nimeni nu are dreptul, nu va fi în
- Page 249 and 250:
preşedintele Snegur drept „un su
- Page 251 and 252:
o prăbuşire a pieţei ruse în 19
- Page 253 and 254:
aBStRaCt On September 22, 1990, in
- Page 255 and 256:
O alta prioritate în activitatea a
- Page 257 and 258:
„cu alte republici ce şi-au proc
- Page 259 and 260:
ımplıcaŢıı Geopolıtıce ale u
- Page 261 and 262:
în localităţile locuite preponde
- Page 263 and 264:
natală. De fapt, aceasta s-a făcu
- Page 265 and 266:
polıtıca statuluı FaŢă de ınt
- Page 267 and 268:
Politica statului sovietic faţă d
- Page 269 and 270:
5. АRTOBOLEVSKII I., VLADISLAVLEV
- Page 271 and 272:
Recenzii - 1 -
- Page 273 and 274:
În rezultatul analizei pieselor de
- Page 275 and 276:
ografia de la sfârşitul lucrării
- Page 277 and 278:
comprehension that besides the prom