Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

vast, desfăşurându-se pe structura depresionară a Câmpiei Române (Gr. Posea, N. Popescu, M. Ielenicz, 1974, p.
129 şi urm.).
În aceste condiţii, odată cu manifestarea, începând cu secolul al II-lea d. Hr., a Transgresiunii Valahe, zona
de subsidenţă a luncii Dunării, între Călăraşi şi Galaţi, a fost afectată de inundaţii. Urmele acestor revărsări au
putut fi urmărite în depunerile ritmice observate cu ocazia lucrărilor pentru instalarea unei conducte de apă pentru
Combinatul Siderurgic (Priza Siret). Aceste depuneri sunt o dovadă a colmatărilor în urma staţionării apelor în
timpul inundaţiilor. Procesul de colmatare a afectat chiar zona aflată în imediata apropiere a promontoriului (M.
D. Liuşnea, 1999, passim).
Ca urmare, se poate afirma că prezenţa celor două tipuri de complexe arheologice pe versantul promontoriului
Tirighina poate fi considerată rezultatul unor situaţii deosebite, când, datorită inundaţiilor, oamenii au fost nevoiţi
să se retragă în zonele mai înalte, temporar. De aici şi caracterul locuinţelor – bordei, semibordei, locuinţe de suprafaţă
realizate din materiale nedurabile în timp.
Pentru datarea momentelor de inundaţie se impune stabilirea raporturilor necropolă respectiv complexe temporare
de locuire, precum şi extinderea cercetărilor pe versant. În orice caz, încadrările cronologice de secol II-III
a acestora le considerăm nejustificate.
În legătură cu castellum-ul de pe Tirighina, întărit ulterior cu ziduri de piatră, despre care se ştie că a fost garnizoană
a unei vexilaţii din Legio V Macedonica, care a avut o rază de acţiune ce includea un teritoriu vast, cuprins
între Capidava şi Noviodunum, cu capetele de pod de la Bărboşi şi Orlovka (Doruţiu-Boilă, 1972, p. 45 şi urm.).
Materialele tegulare, descoperite în perimetrul fortificaţiei, mai amintesc de o unitate auxiliară, Cohors ii
Mattiacorum, atestată pentru perioada corespunzând secolului al II-lea (CIL III, 7620). Nicolae Gostar credea că
această unitate a fost adusă abia după 145 ( N. Gostar, 1967, p. 107).
În timpul lui Marcus Aurelius şi Lucius Verus, o inscripţie votivă, pusă de centurionul Cornelius Firmus,
menţionează prezenţa în zonă a unei vexillatio din Legio i italica, cantonată în lagărul de la Troesmis (I. Barnea,
1980, p. 38).
În concluzie, considerăm că efortul de a reconstitui organizarea şi rolul flotei fluviale la Dunărea de Jos poate
ajuta la determinarea cronologiei şi a poziţiei fortificaţiei de la Bărboşi, care a jucat probabil şi rolul unei statio
permanente pentru flota militară fluvială, Classis Flavia Moesica, numărul descoperirilor tegulare purtând ştampila
acestei unităţi, fiind destul de mare (50) şi indicând o intensă activitate în domeniul materialelor de construcţii
(M. D. Liuşnea, 1999, p. 135-136).
History and Archaeology of the Ship: di particolare interesse sono le Lecture Notes di J.S. Illsley, una organica
esposizione di quanto noto sulle navi dell’antichitá (vedere le navi da guerra della Marina imperiale di Roma e le
navi mercantili romane: natanti a remi e onerarie a vela), con l’aggiunta di cenni sulle galee medievali e dell’epoca
moderna. Il sito include anche una serie di schede (Seminar reports): bibliografie relative ai più significativi
relitti navali dell’antichità (dal Centre for Maritime Archaeology dell’Universitá di Southampton).History and
Archaeology of the Ship: di particolare interesse sono le Lecture Notes di J.S. Illsley, una organica esposizione di
quanto noto sulle navi dell’antichitá (vedere le navi da guerra della Marina imperiale di Roma e le navi mercantili
romane: natanti a remi e onerarie a vela), con l’aggiunta di cenni sulle galee medievali e dell’epoca moderna.
Il sito include anche una serie di schede (Seminar reports): bibliografie relative ai più significativi relitti navali
dell’antichità (dal Centre for Maritime Archaeology dell’Universitá di Southampton).History and Archaeology of
the Ship: di particolare interesse sono le Lecture Notes di J.S. Illsley, una organica esposizione di quanto noto sulle
navi dell’antichitá (vedere le navi da guerra della Marina imperiale di Roma e le navi mercantili romane: natanti
a remi e onerarie a vela), con l’aggiunta di cenni sulle galee medievali e dell’epoca moderna. Il sito include anche
una serie di schede (Seminar reports): bibliografie relative ai più significativi relitti navali dell’antichità (dal Centre
for Maritime Archaeology dell’Universitá di Southampton).History and Archaeology of the Ship: di particolare
interesse sono le Lecture Notes di J.S. Illsley, una organica esposizione di quanto noto sulle navi dell’antichitá
(vedere le navi da guerra della Marina imperiale di Roma e le navi mercantili romane: natanti a remi e onerarie a
vela), con l’aggiunta di cenni sulle galee medievali e dell’epoca moderna. Il sito include anche una serie di schede
(Seminar reports): bibliografie relative ai più significativi relitti navali dell’antichità (dal Centre for Maritime
– –