Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

arHeoloGıa Între ŞtıınŢă Şı demaGoGıe. studıu de caZ: FortıFıcaŢıa romană
de la BărBoŞı (jud. GalaŢı) Şı rolul acesteıa În sıstemul deFensıv roman de la
dunărea de jos
– –
mihaela-denisia lIUşNeA
Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi
Ce este astăzi arheologia? O aventură, o ştiinţă, o artă, management, ideologie? Uneori, în risipa vieţii cotidiene
unii se lasă contaminaţi de dinamica schimbărilor din societatea noastră şi astfel arheologia devine posibilitatea
de ascensiune rapidă, de ieşire pe scena cu lucruri noi, senzaţionale, vânate ca pe premii exclusive. Pentru
alţii arheologia a devenit o sursă serioasă de profit. Oamenii politici, care preferă acel senzaţional posibil prin
arheologie, deşi cunoştinţele în domeniu sunt mai mult decât limitate, folosesc descoperirea reală sau de viitor în
scopuri electorale, pentru a linişti opinia publică, pentru a obţine încă un mandat sau pentru a abate atenţia de la
problemele sociale şi politice.
Un exemplu interesant în legătură cu perspectiva pe care o avem asupra arheologiei şi finalităţile ei poate fi modul
de abordare a problemei unui sit dacic şi roman, de o valoare inestimabilă, situat pe promontoriul Tirighina-Bărboşi,
jud. Galaţi, de către membrii administraţiei publice. În lipsa, timp de decenii, a unui specialist pe perioadă dacică
sau romană printre angajaţii Muzeului de Istorie din Galaţi, situl a fost studiat în episoade scurte (1959, 1967-1970,
1988-1987), de către specialişti ieşeni. Între aceste perioade s-au intercalat mai multe intervenţii utilitare care au
afectat grav situl. Din păcate, specialiştii de la Iaşi, din diverse motive, care nu fac obiectul studiului nostru, au omis
de fiecare dată, când au publicat rezultatele cercetării, să anexeze un plan al săpăturilor sau măcar să ofere repere
detaliate privind secţiunile care au fost efectuate. Cât priveşte stratigrafia, informaţia este şi mai lacunară. Lăsat apoi
în voia sorţii, fără ca cineva să fie interesat cu adevărat să-l protejeze, situl a fost distrus de amenajările triajului Bărboşi,
când jumătate din suprafaţa platoului şi versantul estic au dispărut. În anii ‘80 ai secolului trecut, degradarea
a continuat fiind favorizată de existenţa în perimetrul sitului a unui camping cu căsuţe de închiriat şi terasă, iar din
cauza construcţiilor ridicate în anii 1990-2000 orice incercare de a salva situl de la distrugere a fost imposibilă.
Terenul a revenit însă în proprietatea Primariei şi oficial situl este mândria declarată a oraşului. Anul trecut, de
exemplu, primarul vizita şantierul, iar vizita a fost intens mediatizată. S-a vorbit continuu de fortificaţia de la Bărboşi
şi de parcul arheologic care era pe cale să devină realitate, scopul fiind protejarea rezervaţiei arheologice. În plus
erau anunţate şi alte obiective, printre care un muzeu al sitului. Prestigiul primarului a crescut brusc şi cei interesaţi
de istorie au respirat uşuraţi, deoarece măcar o mică parte din trecutul oraşului putea fi recuperată. Din păcate a fost
doar un suflu proaspăt care s-a stins repede. Situl în discuţie este în continuare expus şi parcă mai mult decât înainte.
Dacă nu au ajuns acolo specialiştii, au ajuns cei care speră să găsească obiecte antice pe care să le vândă. In prezent,
situl de pe promontoriul Tirighina este ameninţat să fie înghiţit şi de groapa de gunoi a oraşului.
Pentru o mai bună cunoaştere a realităţilor arheologice si istorice de la Bărboşi şi cu convingerea că autorităţile
ar putea să se hotărască, în sfârşit, să ia masurile corespunzătoare protejării sitului, ne-am propus să prezentăm
rezultatele cercetărilor realizate în acest punct.
În studiul organizării sistemului defensiv roman de la Dunărea de Jos există, în continuare, anumite aspecte neelucidate
sau controversate ce ţin de organizarea propriu-zisă a limes-ului în secolul I d. Hr., de momentul ridicării
unor fortificaţii de pe malul stâng al fluviului (Bărboşi, Orlovka), de locul încartiruirii unităţilor militare care au
apărat capul de pod de la Bărboşi, de momentul constituirii şi rolul jucat de flota militară romană pe fluviu, până
în timpul împăratului Vespasian şi altele.
Plecând de la aceste observaţii, vom încerca să clarificăm inadvertenţele apărute în legătură cu cercetarea
fortificaţiei de la Bărboşi (Galaţi) din perspectiva determinării raportului dintre aceasta şi flotila militară romană
organizată pe Dunăre, încă din timpul lui Augustus.
Aspectele neelucidate sau controversate, ce ţin de organizarea propriu-zisă a limes-ului în secolul I d. Hr., de
momentul ridicării unor fortificaţii de pe malul stâng al fluviului (Bărboşi, Orlovka), de locul încartiruirii unităţilor
militare care au apărat capul de pod de la Bărboşi, de momentul constituirii şi rolul jucat de flota militară
romană pe fluviu, până în timpul împăratului Vespasian şi altele.
Analele ANTIM. Revistă de istorie, 8, 2008, p. 44-58