Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

proporţia acestora. În total au fost clasificate 341 vârfuri de lance în 23 tipuri şi variante 1 . Cronologic, tipul La2,
asemănător armei de la Gura Bâcului, este răspândit în perioada 3, după Adler 2 , care corespunde fazei B2-C1,
după Eggers 3 .
În clasificarea vârfurilor de lance întocmită de J. Bemmann şi G. Hahne, cel descoperit la Gura Bâcului ar
putea fi încadrat în tipul Gamme 4 (fig. 4/3). Autorii oferă o tipologie a vârfurilor de lance din epoca imperială romană
şi cea a migraţiei descoperite în Europa Centrală şi de Nord, în 22 grupe şi variante 5 . Tipul Gamme conţine
vârfurile de lance cu următoarele caracteristici: lungimea totală – 25-48 cm, lungimea penei – 18-40 cm, lungimea
bucşei – 5,5-9,5 cm. Acest tip este îndeosebi răspândit în Suedia, Norvegia, mai puţin Danemarca şi Germania 6 . El
este asemănător tipului 4 de la Illerup 7 şi datat în faza B2/C1a, adică în perioada anilor 150-200 8 .
Din punct de vedere tipologic, piesa de la Gura Bâcului este apropiată şi tipului 4, după Ilkjær 9 (fig. 5), care
ne pune la dispoziţie o clasificare a vârfurilor de lance din Danemarca în 29 tipuri 10 . Drept criteriu de delimitare a
schemelor tipologice propuse de Ilkjær serveşte forma penei în secţiune, plus la aceasta au mai fost luate în consideraţie
proporţiile armei etc. 11 . Din categoria tipului 4 fac parte vârfurile de lance cu pana de forma 2 12 şi lăţimea
mai mare de 2 cm. Vârfurile de lance de tipul 4 sunt pe larg răspândite în Europa Centrală şi de Nord pe parcursul
întregii epoci imperiale romane 13 .
Din cele expuse mai sus se observă că vârfurile de lance asemănătoare descoperirii de la Gura Bâcului au un
spaţiu de răspândire destul de larg, cum ar fi Europa Centrală şi de Nord, şi sunt datate cu a doua jumătate a sec.
II - prima jumătate a sec. III p.Chr. 14 .
În acest context, vârful de lance de la Gura Bâcului pledează în favoarea originilor sale nordice sau central
europene. Cu toate că nu dispunem de o analiză metalografică a lancei, credem, cu rezerve, că piesa de la Gura
Bâcului a fost fabricată în aceste regiuni, fiind „exportată” în Europa de Sud-Est sau ajungând în regiunea satului
Gura Bâcului, în împrejurări necunoscute, cu un războinic de origine germanică sau sarmatică în timpul războaielor
marcomanice (166-182) sau în rezultatul contactelor cu purtătorii culturilor Przeworsk şi Wielbark. Trebuie
să adăugam că nu poate fi respinsă nici posibilitatea ca arma de la Gura Bâcului să fi ajuns în regiunea dată pe
parcursul sec. III, în timpul migrării triburilor germanice ale goţilor – purtătorii principali ai monumentelor de tip
Sântana de Mureş–Černjachov. În acelaşi timp nu putem exclude nici posibilitatea provenienţei sale autohtone,
geto-dacice.
În încheiere putem menţiona că, deşi o interpretare concluzivă este inoportună din cauza lipsei altor artefacte
în contextul descoperirii, un lucru este cert, şi anume, piesa de la Gura Bâcului se încadrează cronologic în epoca
imperială romană şi cu unele rezerve, chiar în epoca migraţiei popoarelor.
Bibliografie
adler 1 / W. Adler, Studien zur germanischen Bewaffnung. Waffenmitgabe und Kampfesweise im Niederelbegebiet und
im übrigen Freien Germanien um Christi Geburt. Saarbrücker Beiträge zur Altertumskunde 58 (Bonn 1993).
arnăut 00 / T. Arnăut, Vestigii ale sec. VII-III a. Chr. în spaţiul de la răsărit de Carpaţi (Chişinău 2003).
Bemmann/Hahne 1 / J. Bemmann/G. Hahne, Waffenführende Grabinventare der jüngeren römischen Kaiserzeit und
Völkerwanderungszeit in Skandinavien. Studie zur zeitlichen Ordnung anhand der norwegischen Funde. Ber. RGK 75
(1994), 1995, 283-640.
1 ibidem, 92-101 Abb. 24.
2 ibidem, 124-125.
3
Eggers 1955.
4
Bemmann/Hahne 1995, 419 Abb. 61,1.
5 ibidem, 408-457.
6 ibidem, 576-577 Abb. 68.
7
Ilkær 1990, 327.
8
bemmann/hahne 1995, 299.
9
Ilkær 1990, , 48-52 48-52 Taf. 9-12.
10 ibidem, 40 Tab. 16.
11 ibidem, 39.
12 ibidem, 30-31.
13 ibidem, 50 Abb. 197.
14 Analogiile cu vârfurile de lance medievale n-au scos la iveală tipuri similare celui de la Gura Bâcului.
– –