Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

consıderaŢıı prıvınd Încadrarea culturală Şı cronoloGıcă a vÂrFuluı de
lance de la Gura BÂculuı (repuBlıca moldova)
ion mUnteanU,
Philipps-Universität Marburg (Germania)
Vârfuri de lance de fier au fost descoperite în spaţiul pruto-nistrean într-un număr nu prea mare. În acest context
ar fi de menţionat cele sesizate la Dănceni 1 , Olăneşti 2 , Pârjolteni 3 , Speia 4 - puncte de locuire caracteristice sec.
V-III a.Chr., sau Bălţata I 5 , Budeşti 6 , Cobusca Veche I 7 , Hansca-Lutărie 8 , Ruseni IV 9 , Sobari 10 - monumente atribuite
culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Acestora li se alătură şi vârful de lance descoperit la Gura Bâcului,
raionul Anenii Noi (fostul judeţ Chişinău), Republica Moldova (fig. 1) 11 .
Piesa pe care dorim să o prezentăm, a intrat în colecţiile anticarului situat în incinta Sălii de Orgă de pe bulevardul
Ştefan cel Mare din Chişinău în anul 1999. Ea a fost achiziţionată de la un locuitor al satului Gura Bâcului,
raionul Anenii Noi. Din spusele descoperitorului, am reţinut că ea a fost găsită cu ocazia diverselor lucrări agricole
din toamna anului 1999, fără a se preciza condiţiile şi locul descoperirii.
Hotarul localităţii Gura Bâcului este bine cunoscut din punct de vedere arheologic. În urma cercetărilor de
teren s-a dovedit existenţa unei aşezări geto-dacice cu un nivel de locuire corespunzător sec. IV-III a.Chr. 12 , unui
grup de morminte sarmatice 13 şi a unor aşezări datate cu sec. VIII-XI 14 . Plus la aceasta, mai trebuie de menţionat,
descoperirea unei monede romane de bronz din perioada domniei împăratului Antonius Pius (138-161 p.Chr.) 15 .
Aşadar, limitele cronologice ale acestor situri arheologice se situează între sec. IV a.Chr.-XI p.Chr., perioadă în
care vom propune în continuare încadrarea cultural-cronologică a piesei de la Gura Bâcului, fără să avem alte
elemente de datare arheologică în contextul descoperirii ei.
Vârful de lance, confecţionat din fier, în starea actuală de păstrare are o lungime de 26,5 cm, lungimea ascuţişului
– 19,7 cm, lungimea bucşei – 6,8 cm, diametrul bucşei – 1,2 cm şi lăţimea lămii – 3 cm (fig. 2.). Remarcăm
că pana armei este romboidală în secţiune şi bucşa rotundă.
În cele ce urmează vom încerca să discutăm artefactul de la Gura Bâcului în comparaţie cu toate „tipologiile”
de piese asemănătoare pe care le cunoaştem în general pentru spaţiul situat la Est de Carpaţi.
În mediul geto-dacic vârfurile de lance sunt pe larg răspândite. Conform tipologiei lui I. Glodariu şi E. Iaroslavschi
16 , care clasifică vârfurile de lance de fier din Dacia preromană în 5 tipuri, respectiv variante, piesa de la
Gura Bâcului poate fi atribuită tipului I, varianta b 17 (fig. 4/1). Acestui tip îi corespund vârfuri mari, cu lungimea
cuprinsă între 19-36 cm, la care pana cuprinde o treime din lungimea totală. Analogii se întâlnesc atât în spaţiul
geto-dacic, cât şi în lumea romană, şi sunt datate de către cercetători cu sec. I a.Chr.-I p.Chr. 18 .
Asortimentul de arme descoperite în spaţiul de la Răsărit de Carpaţi, datate cu perioada sec. VII-III a.Chr., au
fost clasificate de T. Arnăut după criteriul funcţionalităţii şi nu după cel al materialului din care au fost confecţionate
19 . Vârfurile de lance, descoperite în număr de 11 exemplare, din care fac parte şi cele confecţionate din fier,
1
Arnăut 2003, , 118 fig. 42/2.
2 ibidem, 118 fig. 39/A4.
3 ibidem, 118 fig. 41/C1.
4 ibidem, 118.
5
Rikman 1975b, 110 des. 29,1.
6
Rikman 1967, des. 42,3.
7
Rikman 1975b, 118 des. 33,6.
8
nikulice/Rikman 1973, des. 49,4.
9
Rikman 1975a, des. 20,17-20,19. – Rikman 1975b, 42.
10
Rikman 1975b, des. 21,9.
11 Descoperirea de la Gura Bâcului a fost deja sumar publicată, a se vedea Munteanu 2004.
12
Arnăut 2003, 219.
13
Dergačev 1984.
14
Fedorov/Čebotarenko 1974, 134.
15
nudel‘man 1976, 68.
16
Glodariu/Iaroslavschi 1979, 132-134 fig. 70.
17 ibidem, 133 fig. 70/12.
18 ibidem, 133.
19
Arnăut 2003, 117-122 fig. 68.
Analele ANTIM. Revistă de istorie, 8, 2008, p. 37-43
– –