Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

înşiruire ne poate oferi o idee în ceea ce priveşte tabloul monedelor de tip macedonean pătrunse în Dobrogea,
subliniind, având în vedere procentul diferit în care se găsesc, o eventuală pătrundere inegală cu o amplitudine
marcată, din punct de vedere cantitativ, de partea celor emise sub Filip II şi Alexandru III (aceasta şi dacă facem
abstracţie de posibilitatea existenţei printre ele şi a celor emise posterior decesului celor doi suverani, cunoscute
ca postume). Din păcate nu pot fi amintite şi atelierele producătoare, ele fiind incerte şi probabile, din Macedonia
sau Grecia. Cea mai mare parte a monedelor de bronz sunt de regulă destul de tocite, fapt ce ar putea fi pus, pe de
o parte, pe seama rămânerii lor un timp îndelungat în circulaţie, pe de altă parte pe posibilitatea utilizării lor destul
de frecvente măcar pentru o vreme. Nu credem că ştanţele utilizate pentru baterea acestor monede au vreun rol în
acest sens. Monedele macedonene de argint şi aur, de la Filip II, Alexandru III, Filip III Arideul şi Lysimach au
avut o prezenţă mai mult sau mai puţin timidă, chiar sporadică, aşa cum s-a afirmat cu aproximativ două decenii
în urmă1 , sub forma tetradrahmelor, drahmelor, respectiv a staterilor şi a unui sfert de stater. Atelierele identificate
pentru aceste piese sunt Amphipolis (cea mai mare parte dintre ele), Babylon, Colophon, Dium, Lampsacus,
Lysimacheia, Thessala Trika etc. Prezenţa lor timidă, net inferioară faţă de alte zone, aşa cum se întâmplă la
nordul Dunării, lasă loc ipotezei că s-au manifestat ca mijloace de plată probabil impuse, nu din punct de vedere
economic, ci militar şi politic. Ele au avut o valoare intrinsecă garantată, care s-a bucurat de un real succes cu
precădere în interiorul lumii autohtone. Chiar s-a sugerat o eventuală rezistenţă opusă la pătrunderea monedei de
argint macedoneană datorită prezenţei şi vehiculării didrahmelor histrine în mediul autohton2 , nu numai de la nord
de Dunăre, dar şi din interiorul Dobrogei.
O trăsătură caracteristică a circulaţiei monetare macedonene este predominarea monedei de bronz3 , situaţie
diferită faţă de alte zone, ca de exemplu la nord de Dunăre, în Muntenia4 şi în Moldova5 . Moneda de bronz apare,
probabil, în lumea greacă, din a doua jumătate a secolului al V-lea a. Chr. şi este intens exploatată şi emisă odată
cu secolul al IV-lea a. Chr. 6 , alături de cele din aur şi argint. Teoretic ea îşi pierde mult din valoare odată ieşită de
pe piaţa oraşului emitent7 , beneficiind de aceasta doar în interiorul oraşului, fiind stabilită o rată de schimb datorită
intereselor autorităţilor emitente8 , fiind destinată tranzacţiilor zilnice9 . Această prezenţă semnificativă a emisiunilor
de bronz macedonene în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, cu predilecţie a celor de tip Filip II, a fost
deja semnalată10 . Un alt aspect interesant este legat de determinarea cronologică, de o secvenţă de pătrundere pe
un anumit interval de timp, fapt dificil de stabilit. Astfel, cea mai mare parte din monedele de bronz ale lui Filip
al II-lea par a fi postume11 , cu alte cuvinte emise după moartea acestuia, puţine fiind originale (situaţie valabilă şi
pentru monedele de argint) 12 . S-a propus deja pentru pătrunderea monedei macedonene, cu precădere, perioada de
manifestare a lui Alexandru III şi apoi a lui Lysimach13 .
Pentru momentul penetrării lor am putea sugera o eventuală secvenţă cronologică exprimată prin pătrunderea
lor încă din timpul lui Filip al II-lea şi apoi a lui Alexandru al III-lea, dar, probabil, cu apariţii intermitente14 . Apoi
s-a afirmat posibilitatea venirii unor piese din primele serii alături de cele postume, cu alte cuvinte ceva mai târziu
decât momentul baterii lor15 . Referitor la perioada lui Alexandru III, am individualiza ca moment de penetraţie
al acestor monede campania generalului Zopyrion din jurul anului 326 a. Chr. De asemenea, s-a emis ipoteza
apariţiei, în cea mai mare parte, abia odată cu perioada lui Lysimach16 . Această ultimă ipoteză poate fi susţinută
1 Preda 1980, 36.
2 Preda 1973, 24; Preda 1975, 64-65; Conovici 1979, 91.
3 Preda, Nubar 1998, 51; Oberländer-Târnoveanu, 2.
4 Preda, Nubar 1973, 51.
5 Mihăilescu-Bîrliba 1990, 63.
6 Pe la 406/5 Atena îşi inaugurează atelierul monetar de bronzuri sub arhontele Kallias, vezi la Amandry 1990, 7.
7 Rebuffat 1996, 146.
8 Picard 1998, 7.
9 Caccamo Caltabiano 1982, 89; Carradice, Price 1989, 99; Cahn 2000, 35.
10 Mitrea 1965, 150-151.
11 Mitrea 1971 b, 266-267; Oberländer-Târnoveanu 1978, 69; Preda 1998, p. 99; Talmaţchi 2003, 32.
12 Mitrea 1971 a, 165-177.
13 Preda 1956, 278.
14 Talmaţchi 2006, 69.
15 Preda 1998, 99.
16 Oberländer-Târnoveanu, 7.
– 1 –