Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

acumulate din teritoriile sudice, tracice. Tezaurizarea şi acumularea acestor monede s-a datorat tocmai identificării
lor cu rezerve de valoare, acumulări ale unor piese apreciate nu numai la nordul Dunării ci şi la sudul fluviului.
Tezaurul de la Pelin 1 pare a fi printre cele mai bogate ca număr de piese, dintre cele ce beneficiază de informaţii
şi date certe. Privitor la el remarcăm un orizont de tezaure similare, compuse din nominaluri de bronz, descoperite
fie de-a lungul litoralului vest-pontic, fie în imediata apropiere a acestuia, ceea ce ar exclude o explicare a
prezenţei lor doar pe baza unui capriciu individual, aşa cum sunt cele din Bulgaria de la Ajtos (compus din 152
monede de bronz, din care 146 de tip Filip II, cinci de tip Alexandru III şi una de tip Lysimach, datat în 300 a.
Chr.) 2 , Asparuhovo (compus din 212 monede de bronz, din care 202 de tip Filip II şi zece de tip Alexandru III,
datat în 325/310 a. Chr.) 3 , Cernevo (compus din 500 monede de bronz din tipurile Filip II şi Alexandru III, datat
în 325/310 a. Chr.) 4 , Develt (compus din 15 kilograme de monede de bronz, din tipurile Filip II şi Alexandru III,
datat în 325/310 a. Chr.) 5 , Gorica (compus din 60 monede de bronz, din tipul Filip II, datat în 340/330 a. Chr.) 6 ,
Jarebi (compus din 300 monede de bronz, din tipurile Filip II şi Alexandru III, datat în 325/310 a. Chr.) 7 , Košarica
(compus din 95 monede de bronz, din care 87 de tip Filip II şi cinci de tip Alexandru III, datat în 325/310 a. Chr.) 8
şi Varna (compus dintr-un număr mic de monede de bronz, din tipurile Filip II şi Alexandru III, datat în 325/310 a.
Chr.) 9 . Tezaurul de la Pelin conţine monede de la Filip II (71, 29 %), monede de la Alexandru III (27,48 %), două
emisiuni anonime şi una de Lampsacus 10 . Depozitul de la Constanţa a fost descoperit în anul 1959 pe strada Maior
Şonţu, la o adâncime de – 2,70 metri, în condiţii rămase până astăzi necunoscute. Monedele erau doar emisiuni
de tip Filip al II-lea şi au fost, iniţial, în număr de 11 exemplare. Din păcate, tehnicile rudimentare de curăţare,
existente la momentul descoperirii, au condus la distrugerea a opt dintre ele, astfel că s-au mai păstrat doar trei
piese 11 . Cel din Mangalia are tot un număr mic de piese constitutive, similar cu cel de la Constanţa.
În continuare am dori să facem câteva observaţii asupra a două tezaure compuse din monede de bronz de tip
macedonean, încă inedite, descoperite la Stejaru (jud. Tulcea) în 2006 şi în apropierea oraşului Tulcea (jud. Tulcea)
în anul 2007. Tezaurul de la Stejaru este compus din 149 de moende de bronz, din care 89 exemplare de tip
Filip II, 58 exemplare de tip Alexandru III şi două ce ar aparţine cetăţii Odessos din perioada autonomiei, fiind
contramarcate. Emisiunile de tip Filip II prezintă pe revers, sub cal următoarele însemne, litere sau monograme:
fulger (pe orizontală, verticală şi diagonală), capăt de suliţă orientată spre dreapta, respectiv spre stânga, semilună,
măciucă, provă, petassos, delfin, trident, stea, arc, o creangă cu două trei ramuri stânga-dreapta şi câteva frunze şi
probabil cap de capră, kantharos. Apoi apar sub cal literele A, A şi Y, A şi delfin, A şi I în ligatură, A şi P în ligatură,
A şi I în ligatură şi B, A şi I în ligatură şi arc, E, E cu două liniuţe în formă de unghi în partea stânga centrală, E cu
o liniuţă ascendentă ce porneşte din stânga jos, E cu o liniuţă ascendentă ce porneşte din partea centrală stângă, E
cu o liniuţă descendentă ce porneşte din partea centrală stângă, Δ, ΔΙ, ΔΥ, ΔΧ, I, Θ şi o liniuţă ce porneşte în jos,
Θ, Γ, N, P. Emisiunile de tip Alexandru al III-lea prezintă pe revers literele şi însemnele A, Φ, I, K, Λ, Γ, E, ΔΙ,
M, P întors, O, fulger, delfin, cap de suliţă spre stânga, respectiv spre dreapta; două linii intersectate sub formă de
cruce şi spic (ordinea este a nr. de piese). De amintit şi faptul că, atât la monedele emise pentru Filip., cât şi la cele
emise pentru Alexandru III există exemplare care nu prezintă pe avers sau pe revers simboluri sau litere de monetărie.
Pe un număr de 26 de exemplare din tipul Filip II, pe revers, călăreţul poartă kausia. După părerea noastră,
în acest stadiu incipient al cercetării. Credem că tezaurul a fost ascuns la sfârşitul secolului IV (poate ultimele
două decenii) şi începutul secolului III a. Chr. Tezaurul se păstrează în colecţia cabinetului numismatic al Băncii
Naţionale al României şi la Cabinetul Numismatic al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.
Tezaurul de la Tulcea a fost descoperit în apropierea oraşului, pe dealurile cultivate cu viţă de vie, fără a se mai
1 Ocheşeanu 1974, 147-158.
2 Thompson, Mørkholm, Kraay 1973, 111, nr. 842.
3 Thompson, Mørkholm, Kraay 1973, 106, nr. 789.
4 Thompson, Mørkholm, Kraay 1973, 106, nr. 790.
5 Thompson, Mørkholm, Kraay 1973, 106, nr. 787.
6 Thompson, Mørkholm, Kraay 1973, 100, nr. 732.
7 Thompson, Mørkholm, Kraay 1973, 106, nr. 792.
8 Thompson, Mørkholm, Kraay 1973, 106, nr. 788.
9 Thompson, Mørkholm, Kraay 1973, 106, nr. 791.
10 Ocheşeanu 1974, 148-149.
11 Talmaţchi 2003, 27, nr. 5-7.
– –