Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

polıtıca statuluı FaŢă de ıntelectualıtate În prımul decenıu al puterıı
sovıetıce – aspecte ıstorıoGraFıce
– –
mariana ţĂRANU,
Universitatea de Studii Aplicate din Moldova
abstract
Politics promoted towards Russia’s intellectuality within first decade of Soviet power has played a prominent
part in scientific publications that were proved by rich bibliography appeared during time. Democratization of
political, social and cultural life has determined tackling a range of problems, including thereof, from an angle of
principles of humanity. Gorbachov’s change-over generated access to historical archives, Communist censorship
on scientific research has been repealed having constituted turning point to the effect.
Performed studies denote historical works by Soviet authors have been written according to objectives determined
by administration of CPSU and Soviet totalitarian state, adhering to targets. Gorbachov’s change-over created
favorable conditions for intensifying scientific research, having been based on humanity principles, avoided
class principles. There have been not a monographic study devoted to state politics towards intellectuality within
first decade of Soviet power.
Politica promovată de stat faţă de intelectualitatea din Rusia în primul deceniu al puterii sovietice a ocupat un
loc aparte în publicaţiile ştiinţifice. Aceasta o demonstrează bibliografia bogată apărută pe parcursul anilor. Democratizarea
vieţii politice, sociale şi culturale a determinat tratarea unui şir de probleme, inclusiv cea vizată, prin
prisma principiilor general-umane. Restructurarea gorbaciovistă a generat accesul la arhivele istorice, a fost anulată
cenzura comunistă din domeniul cercetărilor ştiinţifice ceea ce a constituit punctul de cotitură în acest sens.
În perioada sovietică extinderea istoriografiei privind politica statului faţă de intelectualitate n-a constituit un
salt calitativ al studiilor publicate. Cauzele stagnării şi crizei sunt numeroase. Trebuie să luăm în considerare, mai
întâi de toate, activitatea sistemului administrativ de comandă, care a impus diverse interdicţii organizatorice şi
politico-ideologice în cazul interpretării reale a evenimentelor şi asupra unor concluzii. Respectând principiul
obiectivităţii, trebuie să remarcăm că oamenii de ştiinţă sovietici nu au avut posibilitatea să reconstituie un chip
adevărat al intelectualului în virtutea unui şir de cauze, în primul rând din pricina orientărilor metodologice şi
teoretice impuse de rigorile regimului totalitar comunist.
Studiile apărute erau scrise în conformitate cu obiectivele determinate de conducerea P.C.U.S. şi a statului
sovietic totalitar, în strictă corespundere cu scopurile urmărite. În anii ’60 accentul se punea pe delimitarea intelectualităţii
sovietice într-o categorie separată intermediară între muncitori şi ţărani 1 ş. a., ulterior la începutul anilor
’70, în studiile apărute se trata cu preponderenţă constituirea ei 2 ş. a. ca la mijlocul anilor ’80 prioritate să se dea
aprofundării acestor studii 3 ş. a. Lucrările publicate erau puse în serviciul sistemului totalitar şi aveau menirea de
a evidenţia şi glorifica succesele obţinute graţie „politicii chibzuite” a partidului de guvernământ şi concomitent
de a infiltra în conştiinţa oamenilor ideile lor subiective, transformând intelectualitatea într-un instrument sigur
de promovare a politicii partidului.
Evoluţia politicii statului sovietic în raport cu intelectualitatea în primul deceniu al puterii sovietice este cercetată
cu preponderenţă într-un şir de lucrări de caracter general, care includ multiple aspecte ale subiectului vizat.
La acest grup se referă studiile cercetătorilor: P. Amelin, S. Fediukin, K. Temirbaev, V. Ukrainţev, A. Amvrosov, V.
Astahova ş. a. în care îşi găsesc reflectare unele aspecte ale problemelor evidenţiate 4 . K. Temirbaev, în conlucrare
cu V. Ukrainţev, considera util să elucideze, în cadrul unui studiu, specificul formării intelectualităţii sovietice 5
. Autorii se axează, în ansamblu, pe modalităţile constituirii ei în primele decenii ale puterii sovietice. O atenţie
majoră acordă facultăţilor muncitoreşti şi fenomenului promovării muncitorilor şi ţăranilor la posturi de conduce-
1 VIGDORCIK 1968, 167-170; FEDIUKIN 1965, Nr. 4, 106-120; Idem 1966, 38-46; Idem 1960; Idem 1970.
2 KOPÂRIN, POPOV, 1974, 454-462; KARAPETIAN 1974; SAFRAZIAN 1977; SOSKIN 1971; AMELIN 1970.
3 TEMIRBAEV, UKRAINŢEV, 1980.; КIM 1985; ZEZINA 1982; SOVetSKaia 1983.
4 AMBROSOV 1978; Idem, 1975; АMELIN 1970; TEMIRBAEV, UKRAINŢEV 1980; FEDIUKIN 1972 ş. a.
5 TEMIRBAEV, UKRAINŢEV 1980.
Analele ANTIM. Revistă de istorie, 8, 2008, p. 265-270