Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

stanţial, în vederea dezvoltării social-economice a Găgăuziei. Spre exemplu, în timpul vizitei delegaţiei Turciei
la Comrat şi Ciadâr-Lunga, Preşedintele Republici Moldova Mircea Snegur a menţionat că: „între cele două state
va fi semnat un acord special de acordare republicii a 35 milioane de dolari pentru dezvoltarea social-economică
a raioanelor cu populaţie preponderent găgăuză.” 1
Agricultura din cadrul unităţii-teritorial administrative Găgăuzia îşi are specificul său. Ea este determinată de
aşezarea geografică a regiunii, cărei îi este propriu un sol arid, un mediu înconjurător deteriorat, la care în ultimele
două secole, şi-a adus „obolul” omul prin acţiunile sale 2 . Aşadar, lucrarea solului în această zonă necisită a
implementa noi tehnologii pentru a evita catasrofa ecologică. Azi în UTAG se recomandă să se dezvolte ramura
viticolă şi pomicultura, în care Guvernul Republicii Moldova acordă credite.
O atenţie deosebită este acordată producţiei agricole destinate exportului. Accentul se pune pe următoarele
ramuri ale agriculturii: viticultura, pomicultura şi tutunăritul. Pentru ameliorarea şi dezvoltarea plantaţilor deteriorate
de viţă de vie a fost lansat programul „Via”, a cărei implementare a şi început. Spre exemplu, în anul 2004
au fost plantate 510 ha de viţă de vie şi se preconizează de a planta anual câte 1000 ha 3 . Cu scopul de a restabili
şi a dezvolta pomicultura, în această regiune s-a implementat programul „Starea şi perspectivele de dezvoltare a
pomiculturii în UTAG”, preconizat spre realizare până în anul 2010 4 . Producerea tutunului se preconizează să se
ridice până la 4 - 5 mii tone, în 2004 s-au produs 1,5 mii tone, în 2003 această cifră constituia o mie de tone 5 .
Sectorul industrial al unităţii administrativ-teritorial Găgăuzia este orientat spre industria uşoară şi prelucrătoare.
Odată cu formarea UTAG guvernul Găgăuziei a dus o politică foarte activă în privinţa atragerii capitalului
străin pentru consolidarea şi dezvoltarea bazei industriale din regiune. În acest context merită a fi menţionate ajutoarele
date de Turcia pentru dezvoltarea industriei uşoare din UTAG. În aşa mod, partea turcă face mari investiţii
în producţia textilă din autonomie. În acest context se înscrie firma „Asena Textili” de producţie textilă şi croitorie
ce activează pe teritoriul UTAG, având la bază 100% capital turc 6 . De asemenea, în timpul vizitei delegaţiei Turciei
în Comrat şi Ciadâr-Lunga s-a pus baza unei fabrici mixte de cărămidă 7 . Trebuie de menţionat că, în pofida
faptului că aceste întreprinderi funcţionează pe baza capitalui străin, practic toţi angajaţii sunt autohtoni.
Împreună cu investitorii ruşi, la Comrat se construieşte o întreprindere de prelucrare a seminţelor de floareasoarelui
cu o capacitate de prelucrare de 90 mii tone de seminţe pe an 8 . Remarcăm că la benzinăria din Comrat
se construieşte un complex de prelucrare a produselor petroliere cu o capacitate de prelucrare a 200 mii tone pe
an 9 . În special, investitorii ruşi sunt atraşi de ramura industriei vinurilor, făcând investiţii mari în această ramură,
construid fabrici de producere a vinului (precum fabrica de vinuri din Vulcăneşti).
Prin urmare, putem susţine că în perioada actuală industria în UTAG se dezvoltă destul de dinamic şi a obţinut
chiar anumite succese. În ultimii ani s-a înregistrat chiar o creştere a producţiei industriale. Spre exemplu, această
creştere a producţiei industriale în 2004 faţă de 2003 a fost de 28% 10 .
Odată cu formarea Unităţii Teritorial-Administrative Găgăuzia un imbold destul de semnificativ a primit şi
dezvoltarea culturii în mediul populaţiei găgăuze. După cum e ştiut, în perioada sovietică se vehicula conceptul că
URSS este un stat multinaţional (şi că toate naţionalităţile au posibilităţi egale în dezvoltarea lor culturală). Însă
acest principiu căpăta valoare numai la efectuarea recensămintelor unionale, când trebuia de demonstrat că URSS
este un stat multinaţional.
Drept exemplu elocvent în contextul politicii promovate de URSS faţă de minorităţile naţionale, poate servi
etnia găgăuză. În anul 1957, prin Hotărârea Prezidiumlui Suprem al RSSM, a fost luată decizia de adoptare a alfabetului
limbii găgăuze în grafie cirilică 11 . În mijloacele de informare în masă ale URSS din această perioadă s-a vehiculat
intens ideea că această hotărâre a fost luată cu scopul de a i se da posibilitate găgăuzilor să înveţe în limba
1 Vizita delegaţiei Turciei la Comrat şi Ciadâr-Lunga, 1994, 4 iunie, 2.
2 FEROROV 2003.
3 Nekotorye itoghi ... 2005, 9.
4 ibidem.
5 ibidem.
6 ibidem, 7.
7 Vizita delegaţiei ..., 4 iunie 1994, 2.
8 Nekotorye itoghi ... 2005. 6
9 ibidem.
10 ibidem, 5.
11 Moldova Socialistă, 31 iulie, 1957.
– –