Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

în localităţile locuite preponderent de etnici găgăuzi, însă aceste măsuri au fost de scurtă durată, dat fiind faptul
că numai la doi ani după adoptare ele au fost abandonate pentru ca în localităţile respective predarea în şcoli să se
facă exclusiv în limba rusă.
În anul 1994 este adoptată Constituţia Republicii Moldova 1 , care, în articolul 111, stipulează:
„(1)Localităţilor din stânga Nistrului, precum şi unor localităţi din sudul Republicii Moldova, le pot fi atribuite
forme şi condiţii speciale de autonomie după statutele speciale adoptate prin legi organice.
(2)Legile organice care reglamentează statutele speciale ale localităţilor prevăzute în alineatul (1) pot fi modificate
cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi” 2 .
Articolul 111 al Legii Supreme a dat posibilitatea să fie adoptată legea organică nr. 344-XIII privind statutul
special al Găgăuziei (Gagauz Yeri), votată de Parlamentul Republicii Moldova la 23 decembrie 1994 3 , pusă în
aplicare de Preşedintele Parlamentului Petru Lucinschi la 23 decembrie 1994 4 şi promulgată de Preşedintele Mircea
Snegur la 13 ianuarie 1995 5 . În articolul 1 al legii respective se stipulează:
„(1) Găgăguzia (Gagauz-Yeri) este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de
autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova.
(2) Găgăuzia soluţionează de sine stătător, în limitele compentenţei sale, în interesul întregii populaţii, problemele
dezvoltării politice, economice şi culturale.
(3) Pe teritoriul Găgăuziei sunt garantate toate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia
Republicii Moldova.
(4) În cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent poporul Găgăuziei are dreptul la
autodeterminare externă.” 6
Conform prezentei legi, Găgăuzia are organizare internă proprie. Autoritatea reprezentativă a Găgăuziei este
Adunarea Populară, învestită cu dreptul de a adopta acte normative, care este eleasă prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, pe un termen de 4 ani şi fiecare deputat reprezintă 5000 de alegători 7 . Guvernatorul
(Başcanul) este persoana oficială supremă a Găgăuziei, căruia i se subordonează toate autorităţile publice. El este
ales prin vot direct, egal, secret şi liber exprimat pe un mandat de 4 ani (dar nu mai mult de 2 mandate consecutive)
şi trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova, care a împlinit vârsta de 35 ani şi care cunoaşte limba găgăuză 8 .
După ce Başcanul este ales, el trebuie să fie confirmat în funcţia de membru al Guvernului Republicii Moldova.
Sub aspect economic Găgăuzia, rămâne a fi regiune cu o economie preponderent agrară, dar cu unele tendinţe
spre industrializare. Factorii care au condiţionat această stare de lucruri ar fi următorii. După cum e ştiut, odată cu
anexarea Basarabiei de Imperiul Rus în 1812, această regiune a devenit pentru Rusia un furnizor de produse agricole,
viticole, pomicole şi animaliere. De fapt, guvernul ţarist urmărea scopul ca Basarabia să rămână o regiune
agrară. Situaţia a început să se amelioreze întrucâtva după unirea Basarabiei cu România, însă acest proces a fost
întrerupt în 1940, în urma raptului efectuat de URSS.
Pentru a înţelege mai bine starea economiei propice unităţii teritorial-administrative Găgăuzia, e necesar să
elucidăm succint unele aspecte ce ţin de condiţiile şi mediul în care s-au stabilit coloniştii găgăuzi. Migrând în
Basarabia, găgăuzii s-au aşezat cu traiul preponderent în teritoriile rămase libere (după strămutarea tătarilor nogai
în Crimeea, 1806-1812), formând colonii destul de mari şi izolate. Această stare de lucruri s-a păstrat practic până
în 1940. Putem susţine că anume acest fapt a contribuit într-o oarecare măsură la păstrarea limbii şi obiceiurilor
la găgăuzi.
După anexarea Basarabiei de către URSS, în 1940, în mediul găgăuz, ca şi în restul teritoriilor anexate, s-a
întreprins colectivizarea forţată, care a fost întreruptă de cel de al Doilea Război Mondial. La finele războiului
colectivizarea se reîncepe, totodată în mediul populaţiei găgăuze încep deportările. Dezvoltarea social-economică
a etniei găgăuze a primit un nou imbold odată cu constituirea UTAG. Din anul 1994 Turcia acordă un ajutor sub-
1 Constituţia Republicii Moldova 1994.
2 ibidem, 35.
3 M. O. 1995, nr. 1, 131-136.
4 ibidem, 137.
5 ibidem.
6 ibidem, 131.
7 PĂTRAŞ 1999. 160.
8 ibidem, 161.
– 1 –