Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

ximativ spre mijlocul secolului III a. Chr. 1 , moment de la care constatăm un declin marcant 2 . Alături de acestea,
dar din primul sfert al secolului III cunoaştem o creştere semnificativă a produselor amforice din Sinope, pentru
ca între anii 284 şi 263/262 a. Chr. să fie identificat un vârf deosebit din punct de vedere al penetraţiei comerciale 3 .
Într-un studiu foarte recent privind dinamica comerţului şi a transportului de amfore produse de Sinope, Thasos şi
Rhodos, sunt certificate datele de mai sus, fiind identificată la Callatis intervalul cronologic manifestat prin prosperitate
290-241 a. Chr. 4 considerate vârfuri în cea ce priveşte dinamica penetrări pieţii locale. Se pare că cetatea
a cunoscut o perioadă de apogeu economic şi comercial în secolele III-II a.Chr., atunci când cunoaştem existenţa
unor relaţii intense, de ordin politic, economic şi cultural cu centre din bazinul pontic şi egeo-mediteranean, înainte
şi după conflictul cu Bizanţul 5 . O dovadă a prosperităţii de la Callatis, la sfârşitul secolului III a. Chr., sunt şi
daniile consistente făcute de cetăţeni locali pentru ridicarea unui templu al zeului Dionysos 6 . Colonia doriană a cunoscut
cea mai bună perioadă, din punct de vedere economic, în secolul III a. Chr. şi în prima jumătate a secolului
II a. Chr. 7 , inscripţiile relevându-ne dovezi ale unei activităţi comerciale continue, desfăşurate pe o arie geografică
largă din cadrul lumii greceşti 8 . Din punct de vedere monetar, atelierul de la Callatis emite odată cu jumătatea sau
a doua parte a secolului IV a. Chr. 9 , monede de argint din tipul Herakles, pentru ca din secolul III până în secolul
I a.Chr. să bată emisiuni de bronz din mai multe tipuri monetare. Apoi, conform materialului amforic descoperit
la Tomis, activitatea comercială începe încă din secolul VI a. Chr., dar abia din secolul V a. Chr. putem vorbi de o
viaţă economică intensă. Această situaţie se menţine şi în prima jumătate a secolului IV a. Chr 10 . În al doilea sfert al
aceluiaşi veac 11 se poate observa, faţă de ceea ce s-a întâmplat până atunci, o restrângere semnificativă a volumului
importurilor, aceasta şi pe fondul evenimentelor politice şi militare petrecute în Dobrogea. Perioada de început a
secolului III a. Chr. pare a reflecta un oarecare reviriment economic şi comercial 12 , pentru ca de la mijlocul acestui
veac să constatăm o dezvoltare amplă a cetăţii, asistând la o liberalizare economică şi la obţinerea de către oraş a
unei pieţe libere. În perioada anilor 220-70 a. Chr. se poate constata existenţa unei activităţi comerciale neîntrerupte
la Tomis, ceea ce a fost de bun augur pentru evoluţia oraşului 13 . În jurul anului 260 a. Chr. Es pare că cetatea
a început să bată monede 14 , expresie clară a independenţei sale economice şi financiare, ieşind din sfera de interes
monetar a Histriei. 15
Această politică expansivă în ceea ce priveşte emiterea de monedă de argint şi bronz în coloniile dobrogene
Histria, Callatis şi Tomis nu intra în contradicţie cu autoritatea macedoneană. S-a constatat că Filip II nu a eliminat
posibilitatea de a bate cu precădere monede de bronz cu diferite tipuri iconografice în polisuri aflate sub dominaţia
sau supravegherea sa 16 . Fapt pentrecut şi în cazul coloniilor greceşti aflate în arealul strâmtorilor 17 .
Pentru Dobrogea s-a considerat, până acum câteva decenii, că difuziunea monedelor macedonene, cu precădere
a celor de aur şi argint, a îmbrăcat o formă mai discretă 18 . Astfel, în cazul celei de tip Filip II, s-a invocat o
pătrundere înceată şi într-o cantitate redusă cu atât mai mult cu cât, pentru o perioada de timp, emisiunile de argint
ale Histriei au jucat, încă, un rol important ca monedă de valoare, cu o reputaţie bine conturată 19 . Totuşi, ulterior,
1 Avram 1996, 45.
2 Avram 1992, 8.
3 Avram, Conovici, Poenaru Bordea 1990, 115.
4 Conovici 2005, 109.
5 Pippidi 1967 a, p. 52-53; Doruţiu-Boilă 1988, 248; Talmaţchi 1995, 24.
6 Pippidi 1967 a, p. 54; Pippidi 1967 b, 159.
7 Pippidi 1967 a, p. 51.
8 Pippidi, Berciu 1965, 239.
9 Preda 1969, 14.
10 Buzoianu 1991, 92.
11 Buzoianu 1986, 413.
12 Buzoianu 1992, 125.
13 Gramatopol, Poenaru Bordea 1968, 50.
14 Avram, Poenaru Bordea 2001, 568.
15 Poenaru Bordea 1970, 133-144.
16 Picard 1990, 1-15.
17 Lungu, Poenaru Bordea 2000, 292.
18 Moisil 1928, 163-166; Preda 1956, 273.
19 Preda 1956, 277; Mitrea 1965, 143-167; Mitrea 1983, 131, 133.
– –