Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

În ceea ce priveşte eforturile Chişinăului de a obţine recunoaşterea occidentală, la 17 septembrie 1991 Ion
Ciubuc, reprezentantul permanent al Guvernului Republicii Moldova la Moscova a avut o întâlnire cu diplomaţii
americani John L. Withers şi Paul Wohlers, secretarul doi în secţia politica a Ambasadei SUA la Moscova, care sau
interesat de situaţia social-politica din Republica Moldova, denaturată de mass media centrala, de modalităţile
de soluţionare a problemelor interetnice. Această întrevedere era un prim contact cu reprezentanţii unui stat occidental,
soldându-se cu dorinţa diplomaţilor SUA de a vizita cât de curând Republica Moldova, pentru a se întâlni
cu oficialităţile de vârf ale noului stat independent. În zilele de 18 şi 19 septembrie la Chişinău s-a aflat într-o vizită
de documentare Cavan Hogue, ambasadorul Australiei la Moscova, în cursul căreia a declarat ca „recunoaşterea
independenţei Moldovei de către oficialităţile australiene se va afirma pozitiv”, dar arătând că în acea fază încă
nu existau „premisele” necesare pentru a o recunoaşte 1 . Între 7 şi 19 septembrie Alexandru Moşanu, preşedintele
Parlamentului, însoţit de Iurie Roşca, preşedintele Executivului FPM a vizitat SUA şi Canada la invitaţia unor
organizaţii non-guvernamentale. Scopul vizitei, în cadrul căreia au avut loc întâlniri la Departamentul de Stat al
SUA şi la Departamentul Afacerilor Externe al Canadei, a fost să convingă opinia publică şi oficialităţile americane
şi canadiene că şi Republica Moldova avea dreptul de a fi recunoscută „pe plan internaţional, asemeni Ţărilor
Baltice” 2 . În acelaşi timp Nicolae Ţâu, ministrul moldovean de externe, se afla într-o vizită particulară la Roma
pentru a face cunoscută dorinţa Republicii Moldova de a stabili relaţii de cooperare cu statele lumii. „Singura
naţiune care ne-a sprijinit în mod constant pe calea către independent şi care a recunoscut-o până în prezent este
România (şi Georgia)”, declara la Roma ministrul Ţâu 3 . Adrian Năstase, ministrul român de externe, a pledat de la
tribuna ONU în favoarea admiterii Republicii Moldova ca membra cu drepturi depline în Organizaţia Naţiunilor
Unite, afirmând ca două state care vorbesc aceeaşi limbă pot exista tot aşa ca şi cele doua Corei sau cum au existat
cele două Germanii 4 . A urmat vizita ministrului Ţâu în Marea Britanie. „De la Londra, relata Mircea Snegur la
26 septembrie de la tribuna Parlamentului, mi s-a telefonat şi mi s-a spus următoarele: Vreţi să fiţi recunoscuţi?
Prima condiţie, pe lângă altele, e ca situaţia internă în republica sa fie stabilă, şi numai atunci purcedem neîntârziat
la tratative în problema recunoaşterii independenţei republicii” 5 .
La 30 septembrie Stefan Schpeck, ministru-consilier al Elveţiei la Moscova, declara la o întâlnire la Reprezentanţa
Guvernului Republicii Moldova la Moscova ca guvernul elveţian privea cu simpatie procesul de democratizare
din Republica Moldova. «Cu toate acestea, sublinia diplomatul elveţian, recunoaşterea independenţei de
către Elveţia constituie o problemă aparte şi foarte dificilă”, depinzând „în cea mai mare măsură” de autorităţile
de la Chişinău 6 .
Dintre statele europene anume Germania a manifestat o mai multă sensibilitate faţă de Republica Moldova. O
delegaţie a Republicii Moldova în frunte cu Nicolae Osmochescu, viceprim-ministrul de externe şi Vasile Nedelciuc,
preşedintele comisiei parlamentare pentru relaţiile externe, aflată la sfârşitul lunii septembrie la Bonn, a avut
o întrevedere la Ministerul de Externe german, prezentând mesajele de suveranitate şi independenţă a Republicii
Moldova. În Bundestagul german, la rugămintea reprezentanţilor Chişinăului, se examina chestiunea constituirii
unui nou parlamentar în sprijinul recunoaşterii independenţei Republicii Moldova 7 . În aceeaşi serie de contacte se
înscria şi vizita de lucru a prim-ministrului Valeriu Muravschi la Bruxelles, la începutul lunii octombrie, urmărind
stabilirea unor relaţii de cooperare cu Comunitatea Economică Europeană 8 .
În octombrie delegaţia Republicii Moldova a participat cu statut de invitat la lucrările Adunării Generale a
ONU, vizele pentru delegaţia Chişinăului fiind acordate de Ambasada SUA la Moscova. În timpul aflării la New-
York ministrul Ţâu a avut o serie de întâlniri cu reprezentanţii ai unor state scandinave, latino-americane şi africane
în scopul de a preciza poziţia acestora fata de Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Ambasadorul
Suediei la ONU i-a declarat reprezentantului Chişinăului ca «recunoaşterea independenţei Moldovei de către
ţara sa depinde de modul cum vor evolua evenimentele din Uniunea Sovietică”, de relaţiile Republicii Moldova
1 “Moldova Suverană”, nr. 196-197, 20 sept. 1991; nr. 199, 24 sept. 1991
2 Ibidem, nr. 202, 27 sept. 1991
3 Ibidem, nr. 199, 24 sept. 1991
4 Ibidem, nr. 28 sept. 1991
5 Ibidem
6 Ibidem, nr. 205, 2 oct. 1991
7 Ibidem, nr. 203, 28 sept. 1991
8 “Sfatul Sfatul Ţării”, nr. 185, 11 oct. 1991
– –