Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

conform datelor statistice, în anul 1996 (la moment, în preţuri comparate, volumul producţiei agricole nu diferă
substanţial de nivelul anului 1996), în comparaţie cu anul 1990 (an în care volumul producţiei agricole şi-a atins
maximul istoric), volumul producţiei agricole reprezenta în ansamblu pe agricultură mai puţin de 50%, inclusiv:
l în zootehnie (în %): bovine – 12,3%, porcine – 82,4%, păsări – 36,5%, lapte – 12,5%, ouă – 72,2%
l în fitotehnie: fructe – de 2 ori mai puţin, grîu – de 2,2 ori mai puţin, porumb – cu 40% mai puţin, legume
– de 3 ori mai puţin etc.
De rînd cu aspectele de ordin juridic şi economic ale reformei agrare în Moldova, important ni se pare a sublinia
în cîteva cuvinte şi unele probleme ce ţin de transformările produse în domeniul mentalităţii ţărănimii din
republică, ca rezultat al procesului privatizării pămînturilor. Actualitatea unei atare abordări se manifestă prin
faptul că, dincolo de aspectul economic şi juridic al reformei agrare, trecerea de la modul de producţie socialist,
bazat pe proprietatea publică şi colectivă, pe un mod de a fi al ţăranului, la modul de producţie capitalist, bazat pe
proprietatea privată, a avut un impact considerabil nu doar asupra volumului producţiei agricole, asupra productivităţii,
asupra întinderii proprietăţilor funciare, ci şi asupra modului de viaţă al ţăranilor, asupra cotidianului privat
şi colectiv, asupra mentalităţii – atît a fiecărui ţăran în parte, cît şi asupra mentalului colectiv, în direcţia transformării
acestor domenii ale vieţii ţăranilor. Mutaţiile produse în aceste domenii, ascunse la prima vedere, necesită o
cercetare meticuloasă atît din cauza importanţei cunoaşterii schimbărilor produse la nivelul conştiinţei majorităţii
populaţiei ţării noastre – ţăranilor, cît şi din lipsa unei atare abordări în cercetările istoricilor de istorie imediată.
Importanţa practică a unei atare abordări rezultă din insuficienţa tratării reformei agrare sub aspectul strict
economic şi juridic. Or, în literatura de specialitate din Republica Moldova nu există cercetări legate de impactul
reformelor economice din anii ’90 (al reformei agrare în particular) asupra vieţii şi mentalităţii locuitorilor ţării (a
ţăranilor în cazul nostru).
La elaborarea unui cadru metodologic adecvat cercetării problemei propuse ne-am bazat pe lucrările cercetătorilor
francezi Claude Lévi – Strauss (L’anthropologie structuralle deux, ed . Plan, Paris, 1973) , Françoise Thébaud
(Editorial În http://clio.revues.org/document440.html), Sophie Duschesne şi Florence Haegel (L’enquete et ses
méthodes . L’entretien collectif, Nathan, Paris, 2004), Florence Descamps (L’historien, l’archiviste et le magnetophone.
De la constitution de la source orale à son exploitation, Jouve, Paris, 2001) , Robert Frank (la mémoire
et l’histoire În http: //www.ihtp.cnrs.fr/publications/bouche_verite/memoire/RF.html), Pierre Sabot (L’histoire
orale În http://www.histoire-genealogie.com/article.php?3id_article=104) a cercetătorului sovietic Boris Poršnev
(Social’naja istoria i psihologia, Moskva ,1979) – în ceea ce priveşte aspectele-cadru ale unei cercetări interdisciplinare
istorico-sociologice, pe cercetările de teren desfăşurate în mediul rural de către autorul prezentului articol,
pe bogatul material furnizat de presa periodică, precum şi pe cercetările sociologice realizate de o serie de instituţii
sociologice din ţară (Institutul de Politici Publice (http://www.ipp.md), Asociaţia pentru Democraţie Participativă
(http://www.adept.md). În contextul mutaţiilor produse la nivelul mentalităţii populaţiei rurale, la nivelul mentalului
colectiv al ţăranilor, vom remarca faptul că privatizarea agrară a avut drept efecte principale următoarele:
• apariţia de noi categorii sociale la sat, printre care : marii proprietari de terenuri, micii proprietari (categorie
ce se restrînge numeric în mod vădit, prin vinderea de către ei a cotelor de teren către marii proprietari) şi cei rămaşi,
în virtutea lacunelor din Codul Funciar, fără cotă-parte de teren.Aceştia din urmă, numiţi în presa periodică
„noii argaţi” constituie, din fericire , o categorie socială socială relativ puţin numeroasă;
• exodul masiv din sate, atît spre oraşe-în interiorul republicii, cît şi peste hotarele ţării, dat fiind faptul că satul
moldovenesc contemporan nu mai oferă locuri de muncă pentru cei cca. 60% dintre locuitorii ţării care locuiesc
în localităţile rurale (ponderea dată nu ia în calcul Transnistria).Conform datelor Departamentului de Statistică şi
Sociologie, numărul populaţiei ocupate în agricultură , în perioada 2000-2001 a scăzut de la 766.000 la 583.000 (!)
de oameni (o scădere de 24%), tendinţa fiind cu atît mai clară cu cît cca. 65,5% din tinerii din sate (elevi,studenţi
etc.) doresc să locuiască în oraşe, şi doar 25,2% ar accepta să se întoarcă în sate-tocmai din cauza lipsei oricărei
lipse de perspectivă pentru ei. 1
În urma expunerii succinte, în paginile articolului de mai sus, a trăsăturilor principale ale reformei agrare
desfăşurate în Moldova în deceniul trecut, putem conchide că, sub aspect legislativ, anii 1991-2001 au fost caracterizaţi
prin crearea unei baze normative adaptate unei economii de piaţă, corespunzînd, în opinia organismelor
1 MS, MS, 2003.
– –