Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Tabelul 2
Distribuirea cotelor-părţi de teren cetăţenilor Republicii Moldova în anii 1993-2002
Criteriu 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Numărul
persoanelor
împroprietărite
Suprafaţa totală
distribuită,ha
481 3.058 3.3600 47.600 117.000 175.800 241.100 429.000 502.700 582.500
1.366 6.836 34.600 58.300 123.000 224.900 317.500 590.800 701.800 810.500
Suprafaţa medie,ha 2,9 2,23 1,03 1,22 1,05 1,28 1,32 1,38 1,40 1,40
Sursă: Anuarul Statistic al Republicii Moldova. Anii 1992-2002, Chişinău, 1993-2003
După cum vede, în ciuda unui progres relativ în ceea ce priveşte împroprietărirea, începînd cu anul 1995, pînă
către 1999/2000 acest proces se desfăşura deosebit de încet, în special dacă luăm în calcul faptul că, prin lege, subiecţi
ai împroprietăririi urmau să fie aproximativ un milion de persoane. În urma accelerării ritmului împroprietăririi,
către începutul anului 2002, dintr-un total de 2,3 milioane hectare cît reprezintă fondul funciar al republicii,
circa jumătate se afla deja în proprietatea privată efectivă a cetăţenlor, după cum urmează: 0,3 milioane hectareterenurile
adiacente locuinţelor (distribuite în urma procesului micii privatizări agricole), iar 0,8 milioane hectarecotele-părţi
de teren distrbuite deja. Restul suprafeţelor agricole îl reprezenta rezerva funciară publică (circa 16 %
din totalul suprafeţelor), sectorul corporativ (SRL, SA,cooperative etc.), moştenitoare de facto a fostelor colhozuri
şi sovhozuri, iar circa 0,5% reveneau puţinelor cohozurui rămase încă nereformate şi nelichidate. 1
Urmările procesului de împroprietărire se resimt în primul rînd în domeniul economiei. Distribuirea terenurilor
către ţărani a dus la o fărîmiţare exagerată a suprafeţelor agricole altădată unitare, precum şi la o parcelare absurdă
a înseşi cotelor-părţi aflate în proprietatea fermierilor (sunt răspîndite cazurile cînd o cotă-parte este împrăştiată
în cîteva colţuri ale moşiei unui sat, făcînd imposibilă prelucraea eficientă măcar a terenului primit de ţăran).
Drept urmare, începînd cu anii 2000/2001 începe procesul de consolidare a exploatărilor agricole individuale
(de astă dată benevol, spre deosebire de colectivizarea din anii ’40-’50).Conform datelor Centrului de investgaţii
Strategice şi Reformă, în anul 2001 doar 25% din suprafeţele agricole erau prelucrate în mod individual, restul
de 75% fiind prelucrate de către întreprinderile mari, indiferent de forma de organizare. 2 Fenomenul consolidării
exploatărilor, susţinut din 2001 şi de către Guvern, a dus la aceea că, la începutul deceniului curent, cea mai mare
parte a întreprinderilor agricole prelucrau suprafeţe ce depăşeau 100 ha. Tabelul de mai jos reflectă tocmai starea
consolidării exploatărilor agricole în anul 2002, drept bază de calcul servind ponderea diferitor exploatări agricole,
după suprafaţă, în totalul exploatărilor agricole la nivel republican.
Tabelul 3
Consolidarea exploatărilor agricole în anii 2001/2002
Suprafeţe exploatate,
%
ha
1-10 0,6
11-20 2,4
21-50 4,5
51-100 4,5
101-500 41,4
501-1000 26,1
Peste 1000 20,5
Sursa: Moldova: o retrospectivă a succesului în agricultură, Chişinău, 2002
Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă pentru Republica Moldova reforma agrară din anii ’90, e necesar
a releva şi unele aspecte legate de consecinţele ei asupra volumului producţiei agricole din republică. Astfel,
1 anuarul, 2002.
2 moldova, 2002.
– 1 –