Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

dera tratatul versaillez ca fiind “mormântul naţiunii germane” 1 . În toamna aceluiaşi an, la 9 octombrie, în „Farul”
apare şi declaraţia ministrului de Externe Müler 2 care considera că „dacă se doreşte refacerea Germaniei” era
necesară măsura de menţinere a trupelor înarmate pentru a preveni dezordini interne 3 . La 30 mai 1920, Germania
a cerut oficial evacuarea oraşelor ocupate de Aliaţi 4 , eveniment care a fost semnalat şi în ziarul „Farul” 5 .
La rândul său, cotidianul „Dacia” informează în mai 1920 că, la Hamburg, într-o reuniune a conservatorilor, K.
Helfferich (lider al partidului) 6 , a cerut revizuirea tratatului 7 . În acelaşi număr cititorii sunt informaţi că Germania
urma să solicite, la Conferinţa de la Spa, admiterea în Liga Naţiunilor 8 , urmărind, astfel, să depăşească izolarea
diplomatică la care a fost supusă în urma Tratatului de la Versaillez.
În acelaşi ziar, ”Dacia”, au fost consemnate ample comentarii ale ziarelor germane 9 pe seama Conferinţei de la
Spa, organizată pentru stabilirea reparaţiilor datorate de Germania puterilor învingătoare în Primul Război Mondial.
Presa germană reproşa “păstrarea unei neîncrederi faţă de Germania, îşi exprima convingerea că germanii vor
fi exploataţi de Antantă, iar Reichswehr-ul se va reduce la 100.000 de oameni, că executarea tratatului trebuie să
ţină cont de onoarea poporului german care trebuie să rămână intactă” 10 .
În numărul din 11 mai 1922 al cotidianului „Dacia” a fost reprodus un articol din ziarul german „Vorwaerts”,
oficios al socialiştilor aflaţi la guvernare în acel moment, în care se aprecia că Franţa nu trebuie să dorească „înmormântarea
Germaniei”, acesta din urmă exprimându-se pentru o „împăcare cu Franţa şi Anglia, pentru o pace
durabilă în Europa” 11 .
Cu ocazia ocupării bazinului Ruhr 12 , în numerele 9 şi10 ale ziarului „Dacia” apar exprimate pe larg protestele
germane, cititorii aflând că “ambasadorul german a fost chemat de la Paris”; că Germania “protestează la Londra
şi Washington oficial”, că “ziariştii francezi au fost excluşi de la lucrările Parlamentului German” 13 .
În perioada ocupaţiei franco-belgiene din Ruhr, cititorii dobrogeni şi-au putut face o impresie despre ce a
însemnat rezistenţa pasivă germană, deoarece au fost alocate constant spaţii acestui subiect. De exemplu, în numărul
42 al “Daciei” din 13 februarie 1923 puteau fi citite informaţii potrivit cărora “guvernul german e dispus
să oprească furnizarea cu gaz aerian, apă, electricitate la toate instalaţiile ocupate de armata franco-belgiană în
Ruhr” 14 . În numărul din 2 ianuarie 1923 sunt redate extrase din ziarele berlineze din care rezultă că, în pofida faptului
că pagube existau, “frontul rezistenţei pasive a populaţiei nu a fost câtuşi de puţin zdruncinat” 15 .
Cel de-al doilea palier în care se înscriu reacţiile germanilor faţă de hotărârile de la Versailles, aşa cum au
apărut ele în presa dobrogeană, este cel al faptelor, al măsurilor concrete pe care guvernul german le-a întreprins
pentru a eluda prevederile unei păci considerate a fi lezat demnitatea poporului german.
Sunt expuse, pe de o parte, eforturile diplomaţiei germane şi austriece de a realiza unirea dintre cele două
state 16 , pe de altă parte, relatări din presa internaţională care anunţau dorinţa părţii franco-britanice de a împiedica
Anschluss-ul 17 .
1 “Farul”, nr.12, 13 mai 1919, loc. cit.
2 Declaraţia viza clauzele miliatre ale Tratatului de la Versailles care stipulau că armata germană trebuia redusă la 100.000 de oameni, iar
serviciul militar obligatoriu interzis. (J. Carpentier, F. Lebrun, istoria europei, Editura Humanitas, 2006, p. 322 ).
3 “Farul”, nr. 158, 9 octombrie 1919, loc. cit.
4 Prin Tratatul de la Versailles regiunea din stânga Rinului a fost împărţită în trei zone de ocupaţie: zona Köln, zona Koblenz şi zona oraşului
Mainz. (V. Ciorbea, op.cit., p.20).
5 “Farul”, nr. 328, 30 mai 1920, B.J.C. fond Microfilm, MP190, rola 2.
6 DNVP Deutschenationale Volkspartei. Partidul National Popular German, partid monarhist şi anti republican.
7 “Dacia” nr.1, 20 mai 1920, B.J.C., fond Microfilm MP139, rola3.
8 ibidem.
9 “Berliner Tagesblatt”, “Deutschezeitung”, “Tageblatt”, “Lokal Anzeiger”, “Vorwaerts”.
10 “Dacia” nr. 40, 23 iulie 1920, loc. cit., rola 3.
11 “Dacia” nr.38, 11 mai 1922, loc. cit., rola 4.
12 Din ianuarie 1923 până în toamna lui 1923 trupele franceze au ocupat zona industrială a bazinului Ruhr urmărind exploatarea metalului
şi cărbunelui german în schimbul despăgubirilor pe care Germania refuza să le plătească. In acele condiţii guvernul german a ordonat o
rezistenţă pasivă şi şi-a plătit muncitorii din industira extractivă ca să nu muncească, transformând, astfel, ocuparea Ruhrului într-un eşec
de răsunet al francezilor (Henry Kisinger, op.cit, p. 241).
13 “Dacia”, nr.9,13 ianuarie 1923,10,14 ianuarie 1923, loc. cit., rola 8.
14 “Dacia”, nr. 42, 13 februarie 1923, loc. cit, rola 8.
15 “Dacia”, nr. 127, 2ianuarie 1923, loc. cit., rola 8.
16 “Farul”, nr. 4, 5 mai1919, loc. cit., rola 1 ; “Dacia” nr. 32, 1 iulie 1920, loc. cit., rola 3; nr. 171, 22 octombrie 1920, loc. cit.
17 “Farul”, nr. 12, 13 mai 1919, nr. 128, 8 septembrie 1919, nr. 186, 6 noiembrie 1919, loc.cit., rola 1; nr. 141, 20 octombrie 1920, loc. cit.,
– –