Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

c) comentarii ale presei dobrogene cu opinii despre tratamentul aplicat Germaniei decurgând din prevederile
Tratatului de la Versailles.
a) Scurte informaţii despre Germania şi Tratatul de la Versailles.
Începând cu 1 mai 1919 şi până la sfârşitul anului 1923, atât în cotidianul „Farul”, cât şi în „Dacia”, sunt inserate
informaţii despre Tratatul de la Versailles, informaţii care prezintă frecvent şi situaţia Germaniei în primele
luni de pace.
Apar, astfel, ştiri despre Germania în timpul desfăşurării Congresului de Pace, (între preliminarii şi semnarea
tratatului) 1 , în legătură cu modul în care germanii au înţeles să respecte sau nu clauzele tratatului 2 , precum şi
informaţii despre conferinţele ulterioare, desfăşurate până la sfârşitul anului 1923, care au căutat să aducă completări
Tratatului de la Versailles 3 .
b) Informaţii prezentate pe larg despre activitatea Gemaniei pe marginea şi în cadrul Tratatului de la
Versailles.
Alături de aceste informaţii punctuale, în colecţiile cotidianelor dobrogene se regăsesc şi ştiri de conţinut mai
larg referitoare la activitatea guvernului german, la reacţiile societăţii germane faţă de Tratatul de la Versailles,
reacţii care traduc strategii guvernamentale, materiale care contribuie la o mai bună percepere a evenimentelor de
către opinia publică dobrogeană.
În majoritatea acestora, este vorba despre reacţii de respingere, de condamnare 4 , de reconsiderare a Tratatului
şi care subliniază că “tratamentul aplicat de Aliaţi germanilor, este înjositor” 5 .
Problemele societăţii germane au fost abordate în analizele presei cotidiene constănţene pe cel puţin două paliere.
Primul, dintre ele este format din ştiri care ilustrează atitudinea exprimată, între anii 1919 -1923, de către
guvernul şi societatea germană faţă de pacea impusă la Versailles, a fost cel declarativ. În ziarul „Farul” sunt consemnate
intervenţii preluate din presa germană potrivit cărora “Germania nu va semna pacea dacă nu va suporta
modificări” 6 . Astfel, în ediţia din 9 mai 1919 a cotidianului amintit, au fost prezentate comentarii ale presei germane
(ziarele “Vorwaerts” şi “Gazette de Voss”), care considerau că la fel cum iugoslavii trebuiau să beneficieze de
principiile autodeterminării în chestiunea Fiume-ului 7 , şi Germania, în virtutea aceluiaşi drept al păcii, trebuia să
poată hotărî singură asupra regiunii Saar sau a alipirii Austriei 8 . Acelaşi ziar constănţean a publicat în numărul din
13 mai 1919 declaraţiile oferite presei germane de către prim-ministrul german Philipp Scheideman care consi-
1 Ştiri referitoare la: componenţa delegaţiei germane; negocieri; termene limite, ameninţări, ratificare, tratat şi obligaţiile care rezultă din
semnarea lui (În “Farul”, nr. 1, 1 mai 1919 , nr. 4, 5 mai 1919, nr. 6, 7 mai 1919, nr. 7, 8 mai 1919, nr. 10, 11 mai 1919, nr. 12, 13 mai
1919, nr.17, 18 mai 1919, nr. 21, 22 mai 1919, nr. 53, 23 iunie 1919, nr. 73, 13 iulie 1919. , B.J.C., fond Microflime, rola 1).
2 Referiri la reacţii ale germanilor vizavi de clauze ale tratatelor precum: predarea bazinului saar, dezarmare, refuzul de a extrăda pe
vinovaţi, invadarea renaniei, despăgubiri faţă de românia, sua, Franţa , Belgia , marea Britanie ( „Farul”, nr. 169, 20 octombrie
1919, nr. 172, 23 octombrie 1919, nr. 173, 24 octombrie 1919, nr. 179, 29 octombrie 1919, nr. 125, 5 septembrie 1919, loc. cit.; nr. 245,
17 ianuarie 1920, nr. 247, 23 ianuarie 1920, nr. 249, 25 ianuarie 1920, nr. 262, 9 februarie 1920, nr. 264, 14 februarie 1920, nr. 292, 18
martie 1920, nr. 309, 7 aprilie 1920, nr. 33, 17 iunie 1920, nr. 35, 18 iunie 1920, loc. cit., rola 2; nr. 67, 26 iulie 1920, nr. 103, 6 septembrie
1920, loc. cit., rola 3; nr. 109, 12 septembrie 1920, loc. cit., rola 4; nr. 126, 6 decembrie 1921, loc. cit., rola 5; nr. 154, 15 ianuarie 1922,
nr. 159, 23 ianuarie 1922, nr. 169, 4 februarie 1922, loc. cit., rola 6; „Dacia” nr. 1, 20 mai 1920, nr. 6, 27 mai 1920, nr. 31, 30 iunie1920,
nr. 33, 2 iulie 1920, nr. 42, 15 iulie 1920, nr. 45, 18 iulie 1920, B.J.C., fond Microfilme, rola 3; nr. 22, 20 aprilie 1922, nr. 76, 26 iunie
1922, nr. 77, 27 iunie 1922, loc. cit., rola 4; nr. 92, 14 iulie 1922, loc. cit., rola 5; nr. 8, 12 ianuarie 1923, nr. 9,13 ianuarie 1923, nr. 13, 18
ianuarie 1923, nr. 19, 27 ianuarie 1923, nr. 20, 28 ianuarie 1923, nr. 48, 2 martie 1923, nr. 73, 31 martie 1923, loc. cit., rola 8; nr. 175, 30
august 1923, nr. 282, 10 octombrie 1923, loc. cit., rola 9).
3 Conferinţele de la: Spa (16 iulie 1920); Londra (martie-mai 1921); Cannes (15 ianuarie 1922); Genova (aprilie1922) care au întregit
anumite prevederi ale tratatului parizian („Farul”, nr. 154, 15 ianuarie 1922, nr.177,16 februarie 1922, nr. 184, 24 februarie 1922 loc. cit.,
rola 6; „Dacia”, nr. 44, 17 iulie 1920, loc. cit., rola 3).
4 Tratatul de la Versailles a fost considerat un dictat, aflându-se în contradicţie cu cele Patrusprezece Puncte ale preşedintelui Wilson în
aspecte precum autodeterminarea, iar teza “vinovăţiei de război ” aplicată Germaniei era apreciată ca “total iraţională” (Geoff Layton, de
la Bismarck la Hitler: Germania 1890-1933, Bucureşti, Editura All Educaţional, 2002, p. 112-113).
5 Diplomaţia germană a dus un “război de gherilă diplomatică” cu aliaţii până în 1923, când politica de rezistenţă pasivă a fost completată
cu aşa numita politică de împlinire, Germania urmărind ca în schimbul plăţilor despăgubirilor de război, într-un program relaxat, să fie
scutită de prevederile poltice şi militare ale tratatului (Hennry Kissinger, Diplomaţia, Bucureşti, Editura All, 1998, p.223).
6 “Farul”, nr. 11, 12 mai 1919, nr. 40, 10 iunie 1919, B.J.C., fond Microfilmul , MP190, rola 1.
7 În prezent oraşul Rijeka din Croaţia.
8 “Farul” nr. 8, 9 mai 1919, loc. cit.
– 1 –