Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

ımaGınea Germanıeı FaŢă de tratatul de la versaılles În presa cotıdıană
constănŢeană, 1 1 -1
– 0 –
marian BĂNICĂ
universitatea “Ovidius” Constanţa
Studiul de faţă analizează, pe o perioadă cuprinsă între 1919 şi 1923, din perspectiva unei provincii ocupate
între 1916-1918 (Dobrogea), percepţia publică asupra felului în care o mare putere învinsă în Primul Război Mondial,
a primit şi a încercat să contracareze Tratatul de la Versailles.
Cu două zile înainte de încheierea armistiţiului, între Antantă şi Puterile Centrale, la 9 noiembrie 1918, a fost
proclamată Republica Germană, iar Adunarea Naţională Constituantă întrunită la Weimar a votat, la 10 februarie
1919, o lege cu privire la constituirea unui guvern provizoriu. După nouă luni de deliberări, Adunarea a adoptat,
la 31 iulie 1919, Constituţia de la Weimar, promulgată şi publicată la 11 august 1919, în al cărei text a fost păstrat
din motive istorice şi afective, termenul de „Reich”, menit să sublinieze continuitatea juridică a tinerei republici
cu vechiul stat german 1 .
La 18 ianuarie 1919, la Paris s-au deschis lucrările Conferinţei de Pace, în cadrul cărora „cei patru mari” -
S.U.A., Marea Britanie, Franţa, Italia - au construit o pace pe care Germania a considerat-o injustă, un diktat 2 .
Preliminariile, prevederile Păcii de la Versailles şi consecinţele aplicării acestora au fost urmărite îndeaproape
şi de locuitorii Dobrogei, „cea dintâi provincie călcată de duşman” şi „cea din urmă” scăpată „din mâna lui” 3 ,
provincie care a cunoscut mai bine de doi ani de ocupaţie, atât a Puterilor Centrale cât şi a Aliaţilor 4 .
Interesul major s-a datorat şi statutului politico-teritorial al Dobrogei, socotită practic o provincie în litigiu,
a cărei soartă urma să fie hotărâtă la Conferinţa de Pace de la Paris 5 . Armistiţiul încheiat de Bulgaria cu Puterile
Aliate la 16/29 septembrie 1918, nu prevedea nimic referitor la evacuarea Dobrogei, România nefiind, în acel
moment, ţară beligerantă.
La 28 octombrie/10 noiembrie 1918, România a reintrat în război împotriva Puterilor Centrale proclamând
mobilizarea generală şi cerând trupelor germane să părăsească ţara. În contextul evenimentelor care au urmat,
aliaţii au fost cei care „au întârziat instalarea autorităţilor militare române în Dobrogea şi au ocupat-o abuziv până
la fixarea statutului defintiv al provinciei” la Conferinţa de Pace de la Paris 6 .
Demersul de faţă se bazează pe informaţiile existente în presa dobrogeană din anii 1919-1923, mai exact în
două importante cotidiane - „Farul” şi „Dacia” 7 - care şi-au reluat apariţia la 1 mai 1919 şi, respectiv, 20 mai 1920,
la Constanţa. Publicaţiile conţin importante referiri privind Germania şi Tratatului de la Versailles şi reacţia acestei
mari puteri învinse faţă de prevederile documentului, oferind, în acelaşi timp, imaginea veridică a impactului
pe care evenimentele în discuţie le-au avut asupra opiniei publice dobrogene, a modului în care locuitorii Dobrogei,
provincie ocupată, au perceput şi au luat atitudine faţă de aceste evenimente.
Imagini şi problematică
Conţinutul informaţiilor oferite cititorilor privind Implicaţiile Tratatului de la Versailles asupra noii Republici
de la Weimar în primii ani postbelici pot fi structurate pe trei paliere:
a) scurte informaţii despre Germania şi Tratatului de la Versailles;
b) informaţii prezentate pe larg despre activitatea Germaniei pe marginea şi in cadrul Tratatului de la Versailles;
1 Victor Duculescu, Constanţa Călinoiu, Georgeta Duculescu, Drept Constituţional Comparat, vol. 1, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 1999,
p. 394-395.
2 În fapt, Germania continua să fie considerată o potenţială forţă continentală de primă mărime raportată la mărimea teritoriului, la numărul
locuitorilor şi la izolarea Rusiei (A.J.P. Taylor, Originile celui de-al doilea război mondial, Iaşi, Editura Polirom, 1999, p.31.)
3 “Farul”, nr. 1, 1 mai 1919, Biblioteca Judeţeană Constanţa (B.J.C.), fond Microfilme, rola 1.
4 Valentin Ciorbea, evoluţia Dobrogei între 1918-1944. Contributii la cunoaşterea problemelor geopolitice, economice, demografice, sociale
şi ale vieţii politice şi militare, Constanţa, Editura Exponto, 2005, p. 27.
5 Niculina Ursu, Dobrogea în timpul ocupaţiei trupelor aliate (noiembrie 1918-decembrie 1919), în “Anuarul Muzeului Marinei Române
2000”, tom III/II, Constanţa, 2001, p.173.
6 ibidem.
7 Publicaţii de tip independent, de ştiri şi comentarii.
Analele ANTIM. Revistă de istorie, 8, 2008, p. 230-237