Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

funcţia de decan al Facultăţii de Istorie a fost confirmat conferenţiarul Afanasie Repida. 1 Pe parcursul anilor au
avut loc schimbări atât în structura facultăţii, cât şi în planurile şt programele de studii şi în nomenclatorul specialităţilor
şi al catedrelor, în conformitate cu ordinul 192 al Ministerului învăţământului Public al R.S.S.M. din 27
mai 1969, în cadrul Facultăţii de Istorie au fost organizate catedre noi: Catedra de Istorie Antică şi a Evului Mediu,
Catedra de Istorie Modernă şi Contemporană, Catedra de Istorie a Moldovei.
În această structura Facultatea de Istorie şi-a desfăşurat activitatea până în anul 1990, avându-i în postul de
decan pe Mihail Sâtnic (1970-1977), Afanasie Repida (1977-1983), Vladimir Potlog (1983-1989), Alexandru
Moşanu (1989-1990). 2
O evoluţie deosebită a avut-o facultatea de Istorie a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă”. Facultatea
a fost creată în anul 1940, ea funcţionează din momentul înfiinţării Institutului. Primul ei decan a fost N. Chiricenco
3 . În anul 1951 pe baza Facultăţii de Istorie şi a Facultăţii de Filologie a fost creată Facultatea de Istorie şi
Filologie. Primul decan al facultăţii noi create a devenit A. Penzul, iar în ianuarie 1952, în legătură cu plecarea sa
la studii, a fost numită decan L. Neizvestnîh. În decembrie 1952 decan al Facultăţii de Istorie şi Filologie a fost
numită Vera Smelîh, lector superior la Catedra de Economie Politică şi Filozofie, în septembrie 1953 decan a fost
numit Afanasie Repida, care a lucrat în acest post până la comasarea Institutului Pedagogic cu Universitatea din
Moldova. 4
Din anul de studii 1956-1957, Institutul Pedagogic din Chişinău a început să pregătească profesori la specialitatea
“Istoria şi limba şi literatura moldovenească”. La Institutul Pedagogic n-a rămas nici o grupă academică;
numai la specialitatea “Istoria”. Iniţial la Facultatea de Istorie era o singură Catedră de Istorie, în anul de studii
1944-1945 au fost create trei catedre: de Istorie a U.R..S.S. (şef al catedrei I. Grosul, doctor în istorie), de Istorie
Universală (şef al catedrei N. Koroliov) şi de Istorie a Moldovei (şef al catedrei N. Narţov). Pe atunci N. Narţov
era singurul din R.S.S. Moldovenească doctor habilitat în istorie., profesor universitar. Pentru prima dată în republică
a fost creată o Catedră de Istorie a Moldovei 5 . Cercetarea şi predarea istoriei Moldovei, constituie o problemă
aparte a evoluţiei învăţământului istoric superior din RSSM. Pentru prima dată această disciplină a fost predată
la Institutul Pedagogic din Chişinău, încă în anul de învăţământ 1944-1945. De asemenea, N. Narţov a elaborat şi
primul proiect al unui manual de Istoria Moldovei pentru universităţi, care, necătînd la realităţile vremurilor, era
totuşi destul de reuşit. Deşi manualul trecuse toate treptele cenzurii, profesorul Narţov a fost defăimat şi calomniat
în presă de N. Mohov şi I. Grosul 6 , iar manualul aşa şi n-a fost editat, deşi comparativ cu alte lucrări referitoare la
„Istoria Moldovei” era bine documentat 7 .
La 9 martie 1967 Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti a adoptat hotărârea „Cu privire la restabilirea Institutului
Pedagogic” din Chişinău 8 , însă nu şi a Facultăţii de istorie. Restabilirea Facultăţii de istorie a avut câteva
etape. În anul 1973 pe lângă Facultatea de Filologie a fost deschisă secţia de istorie şi pedagogie şi creată Catedra
de Istorie Universală. În anul 1976 a fost deschisă Facultatea de Istorie şi Pedagogie în frunte cu decanul Vasile
Cojocaru, iar apoi Vladimir Barbulat, în cadrul căreia funcţionau două catedre: de Istorie Universală şi de Teorie
şi Metodica Muncii Educative. În anul 1980 Catedra de Istorie Universală este împărţită în două catedre: Istoria
URSS şi Istoria Universală. La 1 septembrie 1988, în corespundere cu hotărârea Consiliului Institutului din 23
iunie 1988, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Pedagogie a fost deschisă Catedra de istorie a Moldovei şi arheologie.
La sfârşitul anilor ’80 s-a pus în discuţie reorganizarea Facultăţii pe principiul problematic cronologic, astfel că în
1990 au fost create catedrele: Istoria Antică şi Medievală, Istoria Modernă, Istoria Contemporană, Etnopedagogie
şi Educaţie. 9
Un aspect aparte al problemei evoluţiei învăţământului istoric superior îl constituie activitatea ştiinţifică a
istoricilor din RSSM şi modul de tratare a problemelor istoriei naţionale. Principalele evoluţii istoriografice ale
1 Ibidem.
2 Ibidem, 219.
3 UPS „Ion Creangă”, 2000, 44.
4 Ibidem, 45.
5 Ibidem, p. 46.
Ibidem, p. 46.
6 VORONOV, LAZAREV 1989, 127.
7 LAZAREV, Cum a fost scrisă istoria Moldovei, în “Nistru”, nr. 2. 1989. 127.
8 UPS, 2000, 81.
9 Ibidem, 85.
– 1 1 –