only on its development and fin<strong>din</strong>g of new qualitative attributes, but not on the best traditions loss, national quality standards reduction. Thus the education system evolution must not be separated from society as it must develop in harmony interrelation with this society. The Ukrainian higher education system modernization (Law of Ukraine «On Higher Education» and number of the normative acts of Ministry of education and science) has some general attributes with by the Bologna process (provi<strong>din</strong>g a levelable education system), but it does not enough answers it. It caused that national education system modernization processes were not oriented on European integration. Mostly, they had «internal» character and were mainly reduced to higher education system «adaptation» to new internal realities. At present time the higher education reforming conception should be overlooked again and the program of its sequential convergence with the European educational and scientific space must be creat. The Ukrainian government can reach the realized political decision, which must base on needed reforms’ realization and must become a foundation of the external state policy, directed on domestic higher education system’s integration to the European space. We continue development of the Bologna process. On this way it is important that our reforms were not useless, smattering and were not stultifyed only to conferences and dis<strong>cu</strong>ssions. They should contribute aims achieving – to give to youth opportunities, cooperating with Europe, to upset Ukraine and to make all of us perfect European continent citizens. Thus, positive changes are taking place in the formation of a complex system of education as a constituent of national education, as was submitted in paper. – 1 – © Yuliya BOGOYaVlenSKa, 008
ınstıtuŢııle <strong>cu</strong>ltural-educatıve ca ınstıtuŢıı ıdeoloGıce În r.s.s.m. – 1 – marcel COBîleanU, uPS “ion Creangă” În urma reanexării Basarabiei în 1944 de către trupele sovietice, „eliberatorii” şi-au impus <strong>din</strong> nou abuziv modelul propriei civilizaţii. Partidul bolşevic a încercat, sub lozinca „revoluţiei <strong>cu</strong>lturale”, să modeleze un „om nou”. Aceasta presupunea educarea unui „homo sovieti<strong>cu</strong>s” prin lipsirea românilor <strong>din</strong> stânga Prutului de limbă, alfabet, <strong>cu</strong>ltură, istorie, tradiţii. Obiective pre<strong>cu</strong>m deznaţionalizare şi rusificare, o completă revizuire a tre<strong>cu</strong>tului neamului, a ideilor de statalitate, patriotism şi naţiune, simultan <strong>cu</strong> alfabetizarea populaţiei prin scrisul rusesc, urmau a fi nucleul întregii politici „<strong>cu</strong>lturale” în R.S.S. Moldovenească. Formele şi metodele prin care regimul comunist a căutat să-şi realizeze scopurile programatice au variat de la o perioadă la alta. Dar mijloacele cele mai eficace (într-o epocă în care toate sursele de informaţie şi propagandă, instituţiile de instruire şi educaţie erau monopolizate) s-au dovedit a fi şcoala pentru generaţia în creştere sau instituţiile <strong>cu</strong>ltural-educative pentru populaţia adultă. Pe par<strong>cu</strong>rsul întregii perioade a societăţii sovietice se modifică sarcinile, structura organizaţională şi formele de dirijare a instituţiilor <strong>cu</strong>ltural-educative în sistemul suprastructurii totalitariste, dar esenţa rămâne neschimbată; ele sunt permanent nişte instituţii ideologice, un punct de sprijin al partidului comunist în activitatea de agitaţie şi propagandă, având menirea de a facilita monopolizarea puterii, de a instaura dominaţia totală în viaţa socială. Chiar şi la o examinare succintă a sarcinilor instituţiilor <strong>cu</strong>ltural-educative se remarcă faptul ca în activitatea lor a fost prestabilit primatul conţinutului politic asupra celui spiritual 1 , atitu<strong>din</strong>ea de clasă în aprecierea evenimentelor si fenomenelor, primordialitatea politicii partidului comunist, concepţia moralei comuniste, bazată pe interesele luptei de clasă a proletariatului 2 . Activitatea instituţiilor <strong>cu</strong>ltural-educative, deopotrivă <strong>cu</strong> cea a altor instituţii ideologice, era concepută ca un instrument de îndoctrinare politică, înstrăinare naţională şi <strong>cu</strong>ltivare a românofobiei. Odată <strong>cu</strong> reinstaurarea regimului romunist în <strong>Moldova</strong> în 1944, în condiţiile grele de război, începe şi restabilirea sistemului sovietic de instituţii <strong>cu</strong>ltural-educative 3 . Era un semn sigur că acestora le revenea un rol aparte în noua suprastructură. Pentru început, în urma naţionalizării totale, a fost lichidat sistemul educaţiei extraşcolare existent în Basarabia între anii 1918-1940 şi 1941-1944, care, în interpretarea bolşevică, ar fi avut menirea de a „întuneca” şi ,.româniza” populaţia băştinaşă. Acest act urmărea scopuri geopolitice bine definite. Se întreprind măsuri extraor<strong>din</strong>are, <strong>cu</strong>m ar fi interzicerea activităţii instituţiilor naţionale de luminare <strong>cu</strong>lturală (asociaţii, societăţi, cămine <strong>cu</strong>lturale etc.), naţionalizarea întregului fond de cărţi. Sub motivul „<strong>cu</strong>răţirii” bibliotecilor de literatura antisovietică sunt scoase <strong>din</strong> cir<strong>cu</strong>laţie şi nimicite cărţile româneşti 4 . În modul acesta activitatea noului sistem de instituţii <strong>cu</strong>ltural educative a devenit o prerogativă a statului, fapt care în condiţiile de atunci însemna subordonarea scopurilor, mijloacelor şi metodelor lucrului de <strong>cu</strong>lturalizare a intereselor sistemului totalitar. Analiza efectuată <strong>cu</strong> privire la reţeaua de instituţii <strong>cu</strong>ltural educative arată faptul că în dezvoltarea ei au intervenit anumite schimbări cantitative şi calitative. Astfel, spre sfărşitul anului 1950, conform do<strong>cu</strong>mentelor oficiale, în republică activau 1146 de cluburi sateşti, 67 de case de <strong>cu</strong>ltură, 175 de case de lectură, 7 muzee, 394 de instalaţii cinematografice şi 1572 de biblioteci <strong>cu</strong> un fond de 2110 mii cărţi 5 . Datele însă reprezintă doar aspectul decorativ al procesului. Realmente, toate eforturile autorităţilor erau orientate în direcţia antrenării cât mai urgente şi masive a populaţiei în sfera de influenţă a noilor instituţii ideologizante. Pentru realizarea obiectivelor propagandistice nu erau cruţate nici mijloacele financiare, nici eforturile umane. Cantitatea, bineînţeles, nu poate înlo<strong>cu</strong>i calitatea. Altlel spus, <strong>cu</strong>ltura a <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t o dezvoltare pe orizontală, antrenând masele largi ale populaţiei în noile realităţi. Acest proces este o etapă inevitabilă în impunerea dictatorială a unei noi <strong>cu</strong>lturi, în activitatea organelor de partid şi sovietice se profilează mai pregnant ten<strong>din</strong>ţa de acordare a priorităţilor anume cluburilor săteşti, caselor de lectură, ungheraşelor roşii şi bibliotecilor <strong>cu</strong> un fond redus de cărţi, adică acelor focare de <strong>cu</strong>ltură la restabilirea Arhiva Naţională a Republicii <strong>Moldova</strong> (în continuare: A.N.R.M.), f. 3026, inv. 1, d, 59, p. 46. 2 V.I. Lenin, Opere, vol. .41, p. 349, 379-380, 452, 454. 454 1 Arhiva Naţională a Republicii <strong>Moldova</strong> (în continuare: A.N.R.M.), f. 3026, inv. 1, d, 59, p. 46. 3 Moldavskaja S.S.R. v Velikoi Otecestvenoy voine Sovetskogo Sojuza, Sb. Doc., t. l, p. 405-406; A.N.R.M., f. 3026, inv. l, d. 2, p. 1-2. 4 Arhiva Organizaţiilor Social Politice a Moldovei (în continuare A.O.S.P.M.), f. 51, inv. 2, d. 9, p. 137. Arhiva Organizaţiilor Social Politice a Moldovei (în continuare A.O.S.P.M.), f. 51, inv. 2, d. 9, p. 137. 5 A.N.R.M., f 3026, inv. l, d. 39, p. 40-44.. Analele ANTIM. Revistă de istorie, 8, 2008, p. 179-186
- Page 1 and 2:
analele asocıaŢıeı naŢıonale
- Page 3 and 4:
cuprıns epoca antică Corneliu Bel
- Page 5 and 6:
Epoca antică - -
- Page 7 and 8:
diman, 2003c, 2003d, 2004b, 2004d).
- Page 9 and 10:
effectifs et typologie Plus de la m
- Page 11 and 12:
technologiques et culturelle durant
- Page 13 and 14:
CÂRCIUMARU M., MĂRGĂRIT M. et al
- Page 15 and 16:
Fig. 2. Art mobilier au Paléolithi
- Page 17 and 18:
ıdentıtate socıală Şı podoaBe
- Page 19 and 20:
IIIb-IIIc, etapa de locuire A. Pies
- Page 21 and 22:
Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 23 and 24:
Fig. . Valve de Unio sp. aparţinâ
- Page 25 and 26:
Dunării a trecut prin teritoriul d
- Page 27 and 28:
ea a fost catalogată ca un mare ca
- Page 29 and 30:
cunoaşte dacă exista şi un recip
- Page 31 and 32:
înşiruire ne poate oferi o idee
- Page 33 and 34:
BıBlıoGraFıe cataloaGe Price 199
- Page 35 and 36:
Poenaru Bordea 2001 - Gh. Poenaru B
- Page 37 and 38:
consıderaŢıı prıvınd Încadra
- Page 39 and 40:
proporţia acestora. În total au f
- Page 41 and 42:
ZusammenFassunG ÜBerleGunGen Zur K
- Page 43 and 44:
Fig. 4. Vârfuri de lance din epoca
- Page 45 and 46:
Plecând de la aceste observaţii,
- Page 47 and 48:
venind din flota de la Misena, ce s
- Page 49 and 50:
După reprimarea marilor răscoale
- Page 51 and 52:
Claudia, la Durostorum (Silistra),
- Page 53 and 54:
Archaeology dell’Universitá di S
- Page 55 and 56:
draGomır, ı. t. 1 . Descoperiri a
- Page 57 and 58:
a. b. Fig. 1. Bărboşi. Promontori
- Page 59 and 60:
arHeoloGıe Şı polıtıcă: caZul
- Page 61 and 62:
şi au construit un stil maiestuos,
- Page 63 and 64:
cultura drıdu Şı evoluŢıa poZ
- Page 65 and 66:
istorice ale unor realităţi arheo
- Page 67 and 68:
lui Adrian Păunescu la începutul
- Page 69 and 70:
omâni în timpul regimului comunis
- Page 71 and 72:
Ages: Issues and Readings, Oxford,
- Page 73 and 74:
neapărat să explice vizitatorilor
- Page 75 and 76:
determınărı & dımensıunı ale
- Page 77 and 78:
utilizează fonduri de stat - au î
- Page 79 and 80:
teorıa celor două popoare - stud
- Page 81 and 82:
„din secolul al Vi-lea până la
- Page 83 and 84:
leme neclarificate. La acestea adă
- Page 85 and 86:
elaŢııle domnılor moldoveı cu
- Page 87 and 88:
în perioada pribegiilor sale la ac
- Page 89 and 90:
ınFluenŢa unıverstăŢıı dın
- Page 91 and 92:
Košice, cum ar fi, spre exemplu, u
- Page 93 and 94:
extindere, cîţiva studenţi de la
- Page 95 and 96:
Majoritatea studenţilor de la Koš
- Page 97 and 98:
estul Germaniei. În 1599 Bocacius
- Page 99 and 100:
tät, Land und Konfession 1500 bis
- Page 101 and 102:
Fig. 1: Universităţile germane ex
- Page 103 and 104:
de la Oliva, ci a încheiat separat
- Page 105 and 106:
Grecıı În comerŢul cu ımperıu
- Page 107 and 108:
proveneau din dările pe vite 1 şi
- Page 109 and 110:
iStORia ROmÂnilOR 2003, vol. V, Ed
- Page 111 and 112:
îi permitea să-şi formeze o opin
- Page 113 and 114:
Cât priveşte St. Leszczynski, dat
- Page 115 and 116:
vizată doi sultani au fost înlăt
- Page 117 and 118:
suedezul în schiţa lui Nicolae Mu
- Page 119 and 120:
alta. Acest proces şi războaiele
- Page 121 and 122:
În aceste condiţii, singura solu
- Page 123 and 124:
Militantul pentru idealurile naţio
- Page 125 and 126:
Bibliografie BODEA, D., 2000. Cuvâ
- Page 127 and 128: evoluŢıa ımaGoloGıcă a revolu
- Page 129 and 130: fost creat prin discursul politic,
- Page 131 and 132: Poporul a fost perceput ca un compl
- Page 133 and 134: orchestrate de soldaţii secui. Act
- Page 135 and 136: capabil de a sensibiliza o populaţ
- Page 137 and 138: olul noBılımıı În vıaŢa puBl
- Page 139 and 140: ton de Verrayon se propune; a scoat
- Page 141 and 142: ezumé L’article ,,Le rôle de la
- Page 143 and 144: olul Şı locul mınorıtăŢılor
- Page 145 and 146: aspecte ale proGramuluı Şı actı
- Page 147 and 148: Manifestul din 17 octombrie 1905 a
- Page 149 and 150: - fracţiunea „Trudovicilor”, c
- Page 151 and 152: Cоnform informaţiilor secrete, or
- Page 153 and 154: elaborate de către Comitetul unit
- Page 155 and 156: locale, solicitând începerea miş
- Page 157 and 158: „proBlema aromÂnă” Şı cauZe
- Page 159 and 160: Amplificarea tensiunii diplomatice
- Page 161 and 162: statul român nu avea cu cine să d
- Page 163 and 164: Atena s-au complicat pe fundalul co
- Page 165 and 166: generale sanitare; fiecare inspecto
- Page 167 and 168: „Monitorul oficial”, Nr. 154 di
- Page 169 and 170: jud. Soroca. În 1883 este admis la
- Page 171 and 172: necessıtY oF HumanıZatıon oF tea
- Page 173 and 174: Subject to «pro et contra», there
- Page 175 and 176: In Ukraine it is limited by the sys
- Page 177: - organizes certification of pedago
- Page 181 and 182: Soroca 1 - unica instituţie de pro
- Page 183 and 184: în Basarabia. Deja în cadrul lucr
- Page 185 and 186: „naţionalismul burghez”, absol
- Page 187 and 188: ÎnvăŢămÎntul ıstorıc superı
- Page 189 and 190: Menirea acestor instituţii era de
- Page 191 and 192: funcţia de decan al Facultăţii d
- Page 193 and 194: Bibliografie BURLACU, Valentin, 200
- Page 195 and 196: (ianuarie 1918), înăbuşind cu fo
- Page 197 and 198: Rusia, rămân sub dominaţia Porţ
- Page 199 and 200: această situaţie se datorează no
- Page 201 and 202: trecut complet sub tăcere pentru
- Page 203 and 204: etrospectıva deZvoltărıı orGan
- Page 205 and 206: cei care călătoreau pentru a găs
- Page 207 and 208: latGale as lIeUX De MeMOIRe: re-tH
- Page 209 and 210: It was mistake of Russian administr
- Page 211 and 212: unique historical way of Latgale -
- Page 213 and 214: intellectuals in Latgale were very
- Page 215 and 216: BREŽGO, B., 1940, Latgalos zemniek
- Page 217 and 218: ţinut până la mijlocul secolului
- Page 219 and 220: fierari dintre vătraşi. Documente
- Page 221 and 222: gubernatorului Basarabiei, Scarlat
- Page 223 and 224: pămÂnturı natale, ıdeal naŢıo
- Page 225 and 226: vreme ce, la Reghin, nu exista o co
- Page 227 and 228: să intre trupele Antantei şi să
- Page 229 and 230:
MAJDÚ, Tibor, NAGY, Zsuza L. 1990.
- Page 231 and 232:
c) comentarii ale presei dobrogene
- Page 233 and 234:
Un loc aparte au ocupat ştirile ca
- Page 235 and 236:
Politica de rezistenţă declanşat
- Page 237 and 238:
Bibliografie BERSTEIN, Serge, MILZA
- Page 239 and 240:
în continuare arenda drept o form
- Page 241 and 242:
Tabelul 2 Distribuirea cotelor-păr
- Page 243 and 244:
internaţionale, unei societăţi d
- Page 245 and 246:
aporturıle repuBlıcıı moldova c
- Page 247 and 248:
nimeni nu are dreptul, nu va fi în
- Page 249 and 250:
preşedintele Snegur drept „un su
- Page 251 and 252:
o prăbuşire a pieţei ruse în 19
- Page 253 and 254:
aBStRaCt On September 22, 1990, in
- Page 255 and 256:
O alta prioritate în activitatea a
- Page 257 and 258:
„cu alte republici ce şi-au proc
- Page 259 and 260:
ımplıcaŢıı Geopolıtıce ale u
- Page 261 and 262:
în localităţile locuite preponde
- Page 263 and 264:
natală. De fapt, aceasta s-a făcu
- Page 265 and 266:
polıtıca statuluı FaŢă de ınt
- Page 267 and 268:
Politica statului sovietic faţă d
- Page 269 and 270:
5. АRTOBOLEVSKII I., VLADISLAVLEV
- Page 271 and 272:
Recenzii - 1 -
- Page 273 and 274:
În rezultatul analizei pieselor de
- Page 275 and 276:
ografia de la sfârşitul lucrării
- Page 277 and 278:
comprehension that besides the prom