Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

jud. Soroca. În 1883 este admis la facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii din Odessa. În 1888 va intra
la Facultatea de Medicină din Harkov. La 4 noiembrie a obţinut titlul de medic de zemstvă. De la 17 aprilie 1899
A. Koţovski a fost numit şef al Clinicii Costiujeni.S-a evidenţiat prin faptul că a propus ca terapie pentru bolnavi
– munca. Din 1920 va practica medicina particulară .
L. Tarasevici s-a născut la Tiraspol, a studiat la Chişinău, va fi student al Facultăţii de Fizică şi Matematică
din Odessa. L. Tarasevici va absolvi Facultatea de Medicină la Paris, continuându-şi activitatea în Laboratorul
Microbiologic al Institutului „L. Pasteur”.
C. Şerbanschii a studiat la Academia Militar-Medicală din Petersburg, a fost medic ginecolog. C. Scrobanschii,
la fel, a fost medic-ginecolog, savant cunoscut nu doar în Basarabia, ci şi peste hotare. Sau dr. S. Rozenberg cunoscut
ca medicul Ambulatorului antiveneric din Chişinău a fost şi medic secundar la Spitalul Central Specalizat
la Viena şi Paris. În perioada interbelică, în Basarabia s-a evidenţiat dr. I. Cornea, care s-a preocupat de „boli
interne”, plămâni, inimă şi nutriţie. Medicul şi-a editat monografia Tuberculoza în Basarabia şi Chişinău. Aceştia
sunt doar unii medici cunoscuţi nu doar în Basarabia, ci şi peste hotare.
Este necesar să vorbim şi despre dezvoltarea radiologiei, ca parte componentă a Serviciilor de diagnostic, tratament
şi profilaxie. Utilizarea razelor Röntgen în Basarabia datează din 1912, ţinutul având nevoie de 17 ani pentru
a se încadra în sistemul radiologic al Statului Român. În anul 1944 acest serviciu a fost distrus.
Inspectoratul general sanitar de radiologie, medicul primar radiolog S. Sfinţescu, a scris că „până la 1920 în
Basarabia mai existau aparate radiologice în oraşele Bălţi, Cetatea Albă, Chişinău, Hotin, Ismail şi Cernăuţi” 1 .
În 1923-1924 la Chişinău au fost aduse 2 aparate pentru terapia cu radiaţii ionozate a maladiilor provocate de
ciupercă sau de alte maladii de piele. În 1928, la Chişinău existau deja patru cabinete de radiodiagnostic. Până
în 1925 nu existau posturi de medici radiologi oficiali. În 1935 în Basarabia erau zece aparate Röntgen, în 1940
deja 25, majoritatea erau utilizate de medicii particulari 2 . Din cei 20 medici, proprietari de aparate Röntgen 3 erau
oficial radiologi, ceilalţi nu aveau pregătire specială.
Ministerul Sănătăţii a organizat în martie şi decembrie 1924, la Facultatea de Medicină din Cluj, sub conducerea
prof. D. Neagu, cursuri de tehnică radiologică. Până în anul 1945 au fost pregătiţi aproape 100 medici radiologi.
În 1924 a fost fondată „Societatea de Radiologie şi Electrologie Medicală din Bucureşti”. Această Societate
a organizat la Chişinău, la 7-8 octombrie 1928, al II-lea Congres profesional al Asociaţiei Generale a Medicilor
Români. Aceasta era în general organizarea sanitară a Statului Român în perioada interbelică.
În concluzie, am putea spune că conducerea s-a preocupat de organizarea sanitară a Statului Român, în special
a Basarabiei. Acest fapt este confirmat de adoptarea unui şir de legi şi implementarea lor în viaţă; organizarea cursurilor
de specializare pentru medici; deschiderea noilor spitale. A fost reorganizat învăţământul medical, deschise
facultăţi de farmacie la Bucureşti şi Cluj.
În această perioadă în Basarabia au fost deschise spitale de stat şi particulare. Medicii basarabeni au aderat la
societăţile ştiinţifice şi au participat la cursurile de perfecţionare. Deci, în perioada interbelică, sistemul sanitar
al Statului român a progresat, fiind adoptate noi metode de lucru, fiind modificat învăţământul medical. Au fost
deschise noi instituţii pentru cercetare şi luptă împotriva bolilor răspândite.
Bibliografie
AGRIGOROAIEI, I., Gh. PALADE, 1993. Basarabia în cadrul României întregite, 1918-1940, Chişinău.
BERCUŞ, C., 1981. Pagini din trecutul medicinii româneşti, Bucureşti.
BOLDUR, A., 1992. istoria Basarabiei, Bucureşti.
BOLOGA, V., 1972. istoria medicinii româneşti, Bucureşti.
BORDEA, I., 1924. Serviciul sanitar al României, Bucureşti.
CAZACU, P., 1928. Zece ani de la unire. Moldova dintre Prut şi nistru, Chişinău.
COPANSCHII, I., 1994. djoint v Basarabij, Chişinău.
CORNEA, I., 1933. Tuberculoza în Basarabia şi Chişinău, Chişinău.
DUŢESCU, B., 1972. istoria medicinii române, Bucureşti.
1 ROŞCA, 1998, 9.
2 Ibidem, Ibidem, 11.
– 1 –