Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Cei ce locuiau în menajere sărace cu încăperi umede, întunecate, la subsol.
Elevii, dintr-o sută 14 erau recrutaţi din copiii dornici de carte, care dormeau în internate mediocre sau gazde
mizere, mâncau puţin.
Lucrătorii din brutării.
Funcţionarii cu salarii mici.
În 1931-1932 din 3043 bolnavi de tuberculoză în 1987 de cazuri este prezentă forma pulmonară, iar în 208
cazuri – tuberculoza osoasă. Din 3043 de bolnavi – 1303 erau femei. Conform datelor Spitalului pentru Copii,
a cincea parte din numărul copiilor care s-au tratat aici din 1923-1930 au suferit de tuberculoză pulmonară. Din
1930-1936 numărul bolnavilor de tuberculoză a crescut cu 34% 1 În 1928-1937 Secţia Sanitară din Chişinău a
atestat 10 024 bolnavi de tuberculoză, dintre care 87% erau în vârstă de 20-30 ani; 40 853 (48,4%) erau muncitori
şi meşteşugari; 2497 (24,9%) erau reprezentanţi ai intelectualităţii; 2674 (26,7%) erau agricultori.
O altă boală răspândită în Statul Român a fost pelagra. Era întâlnită în special printre muncitori. Intelectualii
mai rar erau afectaţi de pelagră. În 1930 în Basarabia au fost atestaţi 1968 de bolnavi. Această maladie era provocată
de nivelul scăzut de alimentaţie şi de produsele de proastă calitate.
În „Indicatorul Medical al Basarabiei” N. Smadu menţiona că anual în Basarabia erau atestaţi 50 000 de bolnavi
de malarie. Această situaţie se explică prin faptul că primăvara ploua, în rezultat în toate văile apăreau nenumărate
bălţi unde se dezvoltau ţânţarii care răspândeau malaria.
În anii 1920-1921 în Basarabia bântuia o puternică epidemie de variolă adusă de refugiaţii de peste Nistru.
Epidemia a fost înlăturată în urma Campaniei de Vaccinări şi Revaccinări2 În rândurile populaţiei unde cele mai elementare condiţii de igienă nu erau respectate, la indivizii care nu-şi
îngrijeau corpul şi îmbrăcămintea apăreau păduchii, care contribuiau la răspândirea tifosului exantematic. Pentru
a lupta cu epidemia declanşată erau organizate dispensare, spitale. Dacă vorbim despre serviciul din Basarabia ar
trebui să menţionăm că în Bălţi, spre exemplu, existau 6 spitale de stat, 1 spital şi 2 sanatorii particulare; la Cahul
erau 4 spitale de stat, 18 dispensare. La Hotin erau 8 spitale de stat, 1spital pentru tuberculoşi la Vorniceni, 4 spitale
evreieşti, 8 dispensare de stat, 1 dispensar comunal şi 1 dispensar al societăţii „Crucea Roşie”, 2 dispensare
particulare evreieşti3 .
La Chişinău cele mai cunoscute erau: Spitalul Clinic de boli infecţioase „Toma Ciorbă”. A fost fondat din iniţiativa
medicului Toma Ciorbă, în anul 1896. El va activa în calitate de ordinator, bacteriolog; va obţine titlul de
„medic-umanist”. În cadrul acestui spital va organiza un Laborator unde se efectuau investigaţii medicale4 .
Alt spital care a activat în perioada interbelică şi şi-a continuat activitatea în prezent este Spitalul Clinic de
Psihiatrie din Costiujeni, deschis la 5 iulie 1895. clinica a fost construită în trei zone. Aici ca tratament era propus
lucrul5 .
V. Negrescu menţiona că în 1926 la Vorniceni a fost creat un sanatoriu pentru tuberculoşi cu 50 de paturi. În
1936-1937 a fost construit Sanatoriul pentru cei bolnavi de tuberculoză osoasă, 100 paturi, în Bugaz6 .
Pe lângă spitale, dispensare, sanatorii, un rol important îl aveau doctorii care practicau medicina particulară. În
revistele de specialitate medicii îşi făceau publicitate. Spre exemplu în „Indicatorul Medical al Basarabiei” chiar
pe prima pagină întâlnim următorul aviz: ”Sanatoriul particular – Maternitatea, condus de dr. Rudolf Kurtz, situat
în Chişinău, str. Iaşilor nr. 17”. Astfel de note sunt 102 la număr, printre care sunt anunţuri ale medicilor chirurgi,
dentişti şi chiar se întâlneşte un Institut de Frumuseţe.
Medicii care au activat în Basarabia şi s-au făcut cunoscuţi şi peste hotarele ţării, în perioada interbelică au
fost: Toma Ciorbă, născut la Chişinău în familia căpitanului Tudor Ciorbă. În anul 1885 devine student al Facultăţii
de Medicină a Universităţii din Kiev; va obţine Diploma de doctor de categoria I. Din 1893 îşi începe activitatea
de medic-sanitar în Chişinău7 .
Anatolie Koţovski este cunoscut ca reformator al Serviciului psihiatric din Basarabia. S-a născut în s. Târnova,
1 KUSTREABOVA KUSTREABOVA 1986, 194.
2 CAZACU 1928, 263.
3 AGRIGOROAIEI, PALADE 1993, 119.
4 100 ani de la înfiinţarea spitalului „Toma Ciorbă”, în «Ţara», 1996, 15 octombrie, 4.
5 ŢURCANU, STOIEV 1995, 109.
6 NEGRESCU 1961, 17.
7 TESTEMIŢEANU 1985, 70.
– 1 –