Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Atena s-au complicat pe fundalul contradicţiilor dintre programele naţionale, a conflictelor provocate de încercarea
României de a promova drepturile culturale ale aromânilor şi a opoziţiei Greciei, ce nu dorea să piardă poziţia
privilegiată în vilaetele Turciei europene. La agravarea neînţelegerilor între cele două state a contribuit şi inflexibilitatea
Patriarhului de la Constantinopol şi a ierarhiei clericale din Macedonia, ierarhie ce constituia o veritabilă
„reţea” prin care guvernul de la Atena ţinea sub control manifestările spirituale din regiune. Tensiunile diplomatice
au fost dublate de conflictele deschise între grecii şi românii din vilaetele otomane, de abuzurile şi violenţele
provocate de bandele greceşti, care urmăreau înăbuşirea oricăror manifestări identitare ale aromânilor. Bandele,
ce acţionau pe întreg teritoriul Turciei europene erau finanţate şi organizate de statul elen, fapt ce a amplificat nemulţumirile
la nivelul diplomaţiei româneşti. Măsurile luate de Bucureşti împotriva Greciei şi a comunităţii elene
din România nu erau decât reacţia la agresiunile îndreptate împotriva aromânilor. Astfel, pentru prima dată (şi
singura în opinia noastră) apărarea intereselor comunităţilor românilor de la Pind a fost scopul în sine al acţiunii
politice a statului român şi a provocat o criză diplomatică cu un stat balcanic.
resumé
Les relations roumaines-grecques au debut du XX-e siécle ont été marquées par un conflit diplomatique declenché
a cause de la dispute autour du probleme macedo-roumain. Le conflit a été provoqué par la Grece qui ne
desirait pas perdre la position privilegiée dans la Turquie européenne, sur le fond de la tentative de la Roumanie de
promouvoir les droits culturels des macedo-roumains. Les tensions diplomatiques ont ete doublées par les conflits
ouverts entre les grecs et les roumains en Macedonie, par les abus et les violences provoques par les bandes grecques,
qui poursuivaient l’arret des manifestations identitaires des macedo-roumains. Ainsi, pour la premiere fois,
la defence des intérets des communautes roumaines de Pind a été le but-même des actions politiques de l’état
roumain et il a provoque une crise diplomatique avec un état balkanique.
Bibliografie
Arhivele Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), Problema 21, vol. 46, 1905.
Arhivele Naţionale ale României Direcţia Arhivelor Istorice Centrale (ANRDAIC), fond. Societatea de Cultură Macedo-
Română, dos. 13 (1901-1906).
Documente diplomatice. Afacerile Macedoniei. Conflictul greco-român 1905, Bucureşti, Imprimeria Statului, 1905.
Goluchovsky către Calice, Viena, 21. 4. 1904, nr. 410, P.A., XII, kt. 186.
Pallavicini către Goluchovsky, Bucureşti, 2. 4. 1903, nr. 19.
PEYFUSS Max D., Chestiunea aromânească. evoluţia ei de la origini până la pacea de la Bucureşti (1913) şi poziţia Austroungariei,
Bucureşti, Ed. Enciclopedică.
PETRESCU, Ştefan, 2001. naţionalism românesc şi grecesc în Turcia europeană (1878-1913), în “Analele Universităţii
Bucureşti. Istorie”.
TEODOR, Pavel, 2003. Românii şi rivalitatea germano-rusă 1905-1918. Documente, Accent.
Românii de la sud de Dunăre. Documente, 1997., coord. Stelian BREZEANU, Gh. ZBUCHEA.
SARAMANDRU, Nicolae, 1988. L’aroumain et ses rapports avec le grec, în Idem, t. XXVI, nr.3.
SFETAS, Spiridon, 2003. Cadrul istoric al relaţiilor politice greco-române (1866-1913), în „Interferenţe româno-elene (secolele
XV-XX)”, vol. Editat de Leonidas Rados, Iaşi.
ŢÎRCOMNICU, Emil, 2003. Românii de la sud de Dunăre. Macedoromânii. Obiceiuri tradiţionale de nuntă. Studiu istoric
şi etnologic, Bucureşti.
VELICHI, Constantin, 1969. Les relations roumaino-greques pendant la periode 1879-1911, în “Revue des Etudes Sud-Est
Européenes”, t. VII, nr. 3.
ZBUCHEA, Gheorghe, 1999. O istorie a românilor din Peninsula Balcanică (secolele XViii-XX), Bucureşti.
– 1 –
© Ionuţ NISTOR, 2008