Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

elaborate de către Comitetul unit al Grupului Muncii şi al fracţiunii Social-democratice din Duma de stat.
Lozinca comună a PSR, PMSDR şi Grupului Muncii din Dumă: „Prin luptă îţi vei dobândi drepturile tale”,
se accentua că dizolvarea Dumei de stat a trezit indignarea generală a maselor, fapt care a determinat conducerea
PSR să declare deschis război guvernului. CC PSR cоnsidera că iniţiativa în luptă urmează să-i revină poporului
şi că această iniţiativă urmează să anticipeze acţiunile guvernului.
În acest scop CC considera oportun ca toate organizaţiile de partid să înceapă acţiunile împotriva guvernului
ţinând cont de următoarele indicaţii:
• În centrul atenţiei acestor organizaţii să se afle armata şi ţărănimea;
• Coordonarea acţiunilor de la oraşe cu cele de la sate şi din armată;
• Propaganda intensă a ideilor socialist-revoluţionare în mediul rural, cu scopul incitării ţăranilor la răscoală.
Autorităţile publice locale urmau să fie înlăturate şi instaurată autoadministrarea revoluţionară. De asemenea,
răsculaţii urmau să intre în posesia patrimoniului şi banilor instituţiilor publice locale, expropriindu-l pentru
necesităţile răscoalei. Pământurile moşiereşti, de udel, urmau să fie confiscate şi transmise organelor de autoadministare.
Paralel cu aceasta, se menţiona necesitatea protejării persoanelor loiale regimului, precum şi păstrarea
patrimoniului util ţăranilor.
Răscoalele ţărăneşti urmau să poarte un caracter ofensiv şi să se asigure izbânda acestora nu doar în câteva judeţe,
ci să fie cuprinsă întreaga gubernie. Consolidându-şi poziţiile la sate, ţăranii urmau să pornească spre oraşe,
pentru a face bloc cu muncitorii şi soldaţii şi să pună stăpânire pe oraşe, alegând noua putere locală. Organizaţiile
de partid aveau misiunea de a face apel către armată solicitând să nu se execute ordinile guvernului de a trage în
ţărani şi muncitori. De asemenea, în apelurile sale către ostaşi, trebuia să conţină apelul trecerii armatei de partea
poporului. Se menţiona necesitatea atragerii în armata revoluţionară a muncitorilor, de a-i înarma şi a-i instrui. Era
înaintată propunerea creării în oraşe, de către organizaţiile de partid, a Sovietelor de deputaţi ai muncii, în scopul
coordonării acţiunilor de luptă a muncitorilor, ostaşilor şi ţăranilor. La rândul lor, Sovietele de deputaţi urmau,
unde era posibil, să transforme greva generală în răscoală armată. Se permitea desfăşurarea luptei de partizani şi
aplicarea terorii faţă de unele persoane oficiale din administraţie. Legătura dintre organizaţii şi grupuri urma să
devină mai strânsă, acţiunile mai coordonate 1 .
Despre amploarea activităţii organizaţiilor revoluţionare ne vorbesc rapoartele prezentate de către Departamentul
de Poliţie în care se menţiona că activitatea propagandiştilor „grupărilor teroriste” în mediul ţărănimii,
armatei, lucrătorilor oficiilor poştale, prezintă un mare pericol pentru securitatea statului, de aceea trebuie să se
afle permanent în vizorul poliţiei. Totodată, lucrătorilor poliţiei li se cerea să aibă o atitudine diferenţiată faţă de
membrii acestor organizaţii, în funcţie de rolul pe care aceştia îl jucau în ele.
Autorităţile şi-au mobilizat eforturile pentru neadmiterea constituirii în oraşe şi în cadrul armatei a organizaţiilor
ilegale, solicitând crearea în acest scop a unei agenturi secrete precum şi sporirea alocaţiilor financiare
(dublarea avansului până la 700 ruble) pentru organizarea acestor activităţi .
Activitatea socialiştilor-revoluţionari în mediul rural se atestă deja la începutul lunii august. Organizaţia socialist-revoluţionară
a luat decizia de a trimite la sate cca 500-600 de emisari tineri în scopul propagării în rândul
ţăranilor a ideii socializării pământului. Revoluţionarii considerau că pe parcursul lunii august va fi posibilă organizarea
revoltelor la sat în scopul atragerii forţelor poliţieneşti din oraşe. Lăsate fără supraveghere, oraşele vor
fi astfel mai uşor cucerite de către muncitori. Greva generală este preconizată pentru 10- 15 septembrie 1906 3 . În
cazul deciziei organizării grevei generale, legătura între CC şi organizaţiile locale se preconiza să fie efectuată
prin intermediul telegramelor cifrate .
Propagarea ideilor socialist-revoluţionare a cоntinuat şi în anul 1907, având priză în rândul ţăranilor, muncitorilor,
micilor proprietari şi al ostaşilor. Deşi negau categoric doctrina socialistă, eserii acceptau necesitatea
proclamării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi de aceea concepeau Duma a II-a ca o etapă, în calea instaurării
republicii democratice .
1 ANRM, F. 297, inv. 1, d. 51, p. 1, f. 156.
2 ANRM, F. F. 297, inv. 1, d. 51, p. 1, f. 1-5.
3 ANRM, F. F. 297, inv. 1, d. 51, p. 1, f. . 177.
4 ANRM, F. 297, inv. 1, d. 51, p. 1, f. 149 .
5 ANRM, F. F. 297, inv. 1, d. 86, f. 1 verso.
– 1 –