Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

entale, adică untdelemn şi alte lucruri de ale gurii (…), precum cafea, zahăr, droguri ş. a., stofe, atlasuri, covoare,
persoane şi alte mărfuri, care sosesc mai ales pe drumul Constantinopolului” 1 .
Mărfurile erau transportate pe căile tradiţionale, cu carele trase de boi, iar pe cărările de munte pe spinarea cailor;
traseul acestor drumuri de comerţ era în general acelaşi din secolele anterioare. Harta geografică a drumurilor
comerciale ale lui Luigi Ferdinando Marsigli, călător italian dina doua jumătate a secolului al XVII-lea, intitulată
Mappa geografica ficta in usum Commerciorum…, tam cum Polonia et Italia, quam… cum Imperio Pttomanico,
consemnează principalele căi internaţionale din spaţiul sud-est european care dirijau spre Piteşti şi Bucureşti; spre
Moldova, ele traversau Carpaţii Orientali prin Oituz, mergând spre Târgu Ocna, Galaţi şi Sfântu Gheorghe, pentru
a ieşi la Marea Neagră. Aceste mari drumuri comerciale se intersectau cu cele secundare, care deserveau întregul
spaţiu al Moldovei. Astfel, pentru Ţara Moldovei erau drumurile ce urmau cursul Siretului: Focşani, Adjud, Bacău,
Suceava.
În perioada ce cuprinde sec. XVI-XVII grecii au reuşit crearea în Lvov a unui puternic Lobbi obştesc financiar.
Importanţa economică a grecilor era un factor determinant pentru oficialii din Lvov la luarea hotărârilor privind
acordarea cetăţeniei pentru nou-veniţii negustori şi meşteşugari. Peste un anumit timp unele familii greceşti, pe
lângă faptul că au dobândit o situaţie financiară impunătoare, au devenit mari deţinători de terenuri şi moşii în
afara oraşului, primind totodată titluri onorabile şi înalte dregătorii de stat 2 .
Desigur, informaţiile oferite de străini prin intermediul relaţiilor de călătorie au o sferă problematică relativ bogată.
Unele ştiri reflectă obiectiv realitatea, altele, dimpotrivă, o denaturează. Călătorii proveniţi din ţările vecine
Moldovei 3 , cu economii relativ asemănătoare aceleia din spaţiul carpato-dunărean, au prezentat mult mai realist
relaţiile comerciale decât cei veniţi din Occident, unde prefacerile înnoitoare erau mai ample.
Aşadar, prezenţa negustorilor greci în Ţara Moldovei a facilitat schimbul de mărfuri, contribuind la creşterea
economică şi îmbunătăţirea situaţiei interne. Aceasta s-a realizat prin intermediul comerţului cu grâne a Ţării
Moldovei cu Imperiul Otoman.
Bibliografie
BEZVICONI, Gh. 1947, Călători ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti.
CANTEMIR, Dimitrie 1973, Descrierea Moldovei, text bilingv, Ed. Academiei RSR, Bucureşti.
CĂLĂTORi STRĂini DeSPRe ŢĂRiLe ROMÂne 1968-1973, vol. I-V, Bucureşti.
COSTIN, Miron 1958, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucureşti.
CIOBANU, Veniamin1971, Aspecte ale relaţiilor comerciale dintre Moldova şi Polonia în sec. al XViii-lea, în AIIAI, vol.
VIII , p. 120-141.
CICANCI, Olga 2000, Dregători greci în Ţările Române în veacul al XVii-lea, în „Faţetele istoriei. Existenţe, identităţi,
dinamici. Omagiu academicianului Ştefan Ştefănescu”, Bucureşti.
COSTIN, Nicolae 1976, Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 şi de la 1709.
CRONICA GHICULEŞTILOR 1980, istoria Moldovei între anii 1695-1754, Ediţie îngrijită de Nestor Camariano şi Ariadna
Camariano-Cioran, Ed. Academiei, Bucureşti.
GONŢA, Gheorghe, MACARI Nina 2006, Grecii în viaţa politică culturală şi economică a Ţării Moldovei în a doua jumătate
a secolului al XVi, Materialele conferinţei Ştiinţifice „Epoca Elenismului: actualitatea şi contemporanietatea”,
Chişinău.
IONAŞCU, Ion, Le degré de l’influence des Grecs des Principautés Roumains dans la vie politique de ces pays, în L’epoque
phanariote, Simposium, Thessalonik.
IORGA. Nicolae 1998, istoria românilor, vol. V, Bucureşti.
IORGA. Nicolae 1904, Studii şi documente, vol. VI, Bucureşti.
IORGA. Nicolae 1921, istoria românilor prin călători, vol. II, Bucureşti.
IORGA. Nicolae 1922, istoria românilor prin călători, vol. III, Bucureşti.
1 Ibidem, 463
2 LILO, 2002, 11-17.
3 CIOBANU, 1971, 120-141.
– 10 –