You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
un fel anume asupra celorlalţi. Bunul preot, m-a luat de mână şi m-a dus la câteva biserici<br />
din jur, ştiind că din vocea mea, rugăciunea de copil are alte valenţe…<br />
Am rămas prieteni. Dacă odată eu primeam cărţi pentru a citi, în perioada când a<br />
fost suferind, îl vizitam des, şi îi duceam cărţi.<br />
Cei pe care îi ajutase la nevoie, uitaseră de el. Când era în putere, avea poveţe<br />
pentru toţi, nu agrea gâlceava în parohia sa, şi nu refuza când era chemat să creştinească<br />
un copil sau să fie „părinte spiritual”.<br />
Plecând spre o altă dimensiune, ceva s-a rupt în sufletul meu… Nu-l voi uita<br />
niciodată… chiar dacă timpul s-a scurs, mă opresc uneori cu rugăciunea lângă locul unde<br />
se odihneşte. Jocul flăcării de la lumânare încearcă să-mi vorbească mistic despre o lume<br />
necunoscută… Părintele Ţărovan şi-a găsit liniştea, şi parcă îmi zâmbeşte mulţumit,<br />
ştiind că îşi lăsase „fiica duhovnicească” în aceeaşi rugăciune înălţătoare…<br />
Întâlnirea cu Părintele Adrian Făgeţeanu, probabil, nu a fost întâmplătoare.<br />
A fost o binecuvântare. Îl îndrăgisem din prima clipă, fără să ştiu atunci amănunte<br />
din viaţa sa.<br />
Deşi mic de statură, era impozant prin felul de a fi. Te cucerea cu privirea albastră<br />
şi inteligentă, cu acel zâmbet cald, pletele albe îi dădeau o alură aparte. Îmbrăcat modest,<br />
dar mereu atent la înfăţişarea sa. Privindu-l aveai impresia că eşti în faţa unui voievod<br />
bucovinean, gata să te îndrume, să-ţi dea sfatul cel bun pentru a deveni învingător.<br />
Dumnealui este un învingător, întărit în credinţă de loviturile primite în temniţele morţii,<br />
întărit de dragostea pentru neam şi ţară.<br />
Ca şi multora ne aminteşte de Ion Creangă, prin pilde şi povestiri pline de farmec.<br />
Iubeşte mult copiii, verdele grădinii… Un „truditor” al credinţei, modest, şi plin de<br />
energie când se pune problema păstrării identităţi naţionale. Ochii îi sunt firavi, acum, nu<br />
mai vede ca altădată… Dar, prin ochii sufletului curat, vede întreaga lume… Am păstrat<br />
legătura mai bine de 30 de ani, prin scrisori, vizitându-l la mănăstiri.<br />
Un bucovinean ca şi noi, prigonit de istorie. O mărturie despre românism şi<br />
credinţă ortodoxă.<br />
Mă simt bine în prezenţa „păstorilor”, probabil în fiecare am căutat omul<br />
copilăriei mele, flămândă după „cuvinte de folos”, dorind noi puncte de reper.<br />
Părinţii mei, refugiaţi din Bucovina de Nord, nu prea povesteau despre trecut…<br />
Şi-au regăsit o parte din rude după zeci de ani.<br />
Viaţa i-a risipit în toate colţurile de ţară…<br />
Imediat după revoluţie, am simţit „nevoia de a sfida tăcerea şi uitarea”, se născuse<br />
dorinţa de a-mi descoperi rădăcinile.