ghid deseuri periculoase.pdf

Ghid privind gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile menajere
Consumul energetic necesar pentru obţinerea uleiului rafinat
din materii prime noi este de 3 ori mai mare decât pentru obţinerea
uleiului rafinat prin regenerarea uleiului uzat.
Evident, la calculul eficienţei economice se impune să se ia în
considerare şi preţul ţiţeiului ca materie primă.
În România se consumă anual 500.000 – 600.000 tone de
uleiuri şi lubrifianţi, astfel că, prin colectarea uleiurilor uzate s-ar
putea recircula cel puţin 50 – 60% din acest consum,
economisindu-se cel puţin 300.000 tone de materie primă pentru
uleiuri de lubrifiere.
Valorificarea filtrelor uzate ale vehiculelor
Un factor important de poluare îl constituie filtrele uzate ale
autovehiculelor.
Acestea conţin, în funcţie de construcţie, 30 – 40% din
greutate oţel şi 45 - 60% din greutate ulei de motor.
Deşi există şi sunt utilizate câteva procedee diferite de
reciclare a filtrelor de ulei uzat, un factor important în evaluarea
posibilităţilor de reciclare a fiecărui filtru îl constituie construcţia
acestuia. Studiile care sunt în curs tratează posibilităţile de
îmbunătăţire constructivă a filtrelor pentru o reciclabilitate cât mai
rentabilă.
Factorii care măresc reciclabilitatea filtrelor – deşeuri cu
conţinut mare de oţel sunt scăderea greutăţii totale şi reducerea
volumului. Tehnologia de reciclare ţine seama de mai multe
elemente principale ca de exemplu configuraţia, compoziţia oţelului
etc., avându-se în vedere că uleiul este contaminat cu plumb şi zinc
în proporţii care pot depăşi limitele de toxicitate admise prin norme.
Conţinutul de plumb şi zinc al hârtiei de filtru poate fi redus prin
înlăturarea acestor metale cu ajutorul unui tratament cu soluţii de
îndepărtare a agenţilor metalici. Aceste soluţii dizolvă o parte din
94