James Clavell – Vartejul - CARTE BUNA

- Nu-i în firea lui Duke Starke să se agite decât dacă suntem în pom, spusese neliniştit Jon
Tyrer, adjunctul american al lui Rudi. Crezi că a dat de greu? Crezi că ar fi mai bine să aruncăm o
privire la Kowiss?
- Poate. Da' s-aşteptăm până la noapte, când o să vorbesc cu el.
- În ce mă priveşte, cred c-ar fi mai bine să ne pregătim să tragem o fugă la miezul nopţii,
Rudi, spusese hotărât mecanicul Fowler Joines. Da, dacă bătrânul Duke e nervos, ar fi mai bine s-o
ştergem, să spălăm putina.
- Eşti nebun, Fowler.
- Noi n-am avut niciodată neplăceri, spusese Tyrer. Toată zona asta e mai mult sau mai puţin
liniştită, poliţia şi trupele sunt disciplinate şi bine controlate. La dracu', avem cinci baze aeriene pe o
rază de treizeci de kilometri şi sunt toţi militari de elită şi fideli Şahului. Fără îndoială că o să fie o
lovitură militară loialistă cât de curând.
- Ai fost vreodată în mijlocul vreunei lovituri militare, pentru Dumnezeu?! Trag ca chiorii
unu-ntr-altul şi eu sunt civil!
- Okay, să zicem că suntem în pom. Ce propui?
Discutaseră tot felul de posibilităţi. Graniţa Irakului pe pământ, prin aer sau pe apă se afla la
câteva sute de kilometri depărtare, iar în Kuweit era uşor de ajuns.
- O să aflăm din timp, spusese Rudi foarte încrezător McIver o să afle dacă se pregăteşte
vreo lovitură.
- Ascultă, fiule, spusese Fowler mai acru decât de obicei, ştiu foarte bine cum sunt firmele
astea - la fel ca ticăloşii ăia de generali. Dacă într-adevăr se împute treaba, or să ne lase baltă. Să fiu
al dracului dacă n-o fi aşa! Aşa că mai bine să punem ceva la cale. N-am de gând să-mi las capul
găurit pentru Şah, Khomeini sau chiar pentru Gavallan cel Mare. Eu zic s-o ştergem - să golim
cotineaţa!
- Fir-ar al dracului, Fowler! explodase unul dintre piloţii englezi. Vrei să zici să furăm unul
dintre propriile noastre aparate? Ne lasă la sol pe vecie!
- Poate-i mai bine decât la porţile Raiului!
- Ne pot doborî, pentru Dumnezeu! N-o să ne reuşească niciodată - ştii cum sunt urmărite
toate zborurile noastre, ce nervoşi sunt ăia de la radar pe-aici! E mai rău decât la Lengeh... Nu
putem să ne ridicăm fără să cerem mai întâi permisiunea de-a porni motoarele.
În cele din urmă îi rugase să-i prezinte sugestii în eventualitatea că ar fi fost necesară o
evacuare bruscă pe pământ, prin aer sau pe mare şi îi lăsase să se certe.
- Toată ziua îşi storsese creierii ce să facă, ce nu era în regulă la Kowiss sau la Teheran. Ca
pilot-şef, se simţea responsabil pentru echipa lui - lăsând la o parte duzina de muncitori iranieni şi
pe Jahan, operatorul său radio, pe care nu fusese în stare să-l plătească de şase săptămâni, ca şi toate
aparatele şi piesele de schimb.
Suntem al dracului de norocoşi că am scăpat de Kharg atât de bine, îşi zise, simţind că i se
strânge stomacul. Retragerea a mers uşurel, cu toate aparatele, cu toate piesele de schimb
importante, iar o parte din ele fuseseră aduse chiar de aparatele lor în patru zile, fără să se amestece
cu încărcăturile grele sau cu zborurile sub-contractate sau situaţiile de urgenţă.
Fusese uşor să plece din Kharg, pentru că toată lumea voia să plece cât de curând cu putinţă.
Chiar şi înainte de a începe tulburările, Kharg era o bază nepopulară, unde nu aveai altceva de făcut
decât să munceşti şi să aştepţi zilele libere pentru a merge la Teheran sau acasă. Când începuseră
necazurile, toată lumea ştia că Kharg era o ţintă primară pentru revoluţionari. Fuseseră o mulţime de
lupte de stradă şi împuşcături. De curând, fuseseră zăriţi printre răsculaţi o mulţime de purtători de
banderole ale OIEP - Organizaţia Iraniană pentru Eliberarea Palestinei şi comandantul insulei
ameninţase că o să împuşte fiecare sătean de pe insulă dacă nu se potolesc ciocnirile. De când
plecaseră, cu câteva săptămâni în urmă, insula fusese tăcută, ameninţător de tăcută, iar retragerea nu
fusese de fapt o urgenţă, îşi aminti el însuşi. Cum să ne descurcăm într-o astfel de situaţie?
Cu o săptămână în urmă zburase la Kowiss că să ridice câteva piese de schimb mai
deosebite şi-l întrebase pe Starke cum plănuia să se descurce acolo dacă se iveau, într-adevăr,
necazuri.
- La fel ca tine, Rudi. Ai încerca să te descurci în cadrul regulilor companiei, care atunci nu
se vor putea aplica, spusese texanul cel înalt. Avem câteva lucruri în favoarea noastră. Aproape toţi
69