James Clavell – Vartejul - CARTE BUNA

Acum ştiu că Azadeh complota cu fratele ei să mă ucidă. N-am dovada?! Oh, Allah! Mi-aş
dori s-o pot bate aşa cum face Piotr cu perechea ei, dar eu nu pot, nu pot! De fiecare dată când ridic
mâna asupra ei, o văd pe preaiubita mea, Allah s-o blesteme pe Azadeh şi s-o trimită-n Iad!
- Liniștește-te! spuse blând Mzytryk.
- Ce?
- Arătai atât de tulburat, prietene. Nu te-ngrijora. Totul o să fie în ordine. Ai să găseşti tu o
cale de a o pedepsi.
Abdullah Han încuviinţă greoi din cap.
- Mă cunoşti prea bine.
Adevărat, îşi zise, poruncind ceai pentru el şi vodcă centru Mzytryk, singurul om cu care se
simţea bine, în largul lui. Mă întreb ce eşti cu adevărat? În anii trecuţi, pe vremea tatălui tău, când
ne-ntâlneam la dasha, spuneai de obicei că eşti în concediu, dar niciodată unde lucrezi si nici n-am
putut să aflu, oricât de mult am încercat. La început am presupus că erai în Armata Sovietică, pentru
că odată, când erai beat, mi-ai spus că ai fost comandant de tanc la Sevastopol, în timpul celui de-al
doilea război mondial, şi pe tot drumul până la Berlin. Apoi m-am răzgândit şi mi-am zis că, mai
degrabă, tu şi tatăl tău lucraţi în KGB sau GRU, pentru că nimeni în tot URSS-ul nu iese la pensie
cu astfel de case, cu asemenea pământuri în Georgia, cea mai bună parte a imperiului. Fără să aibă
cunoştinţe deosebite şi influenţă. Spui că eşti la pensie acum. Şi unde-ai lucrat mai înainte?
Încercând să afle măsura puterii lui Mzytryk, în zilele când îl cunoscuse, Abdullah Han
lăsase să-i scape că o celulă clandestină a comuniştilor Tudehi din Tabriz punea la cale asasinarea
lui, şi ar fi vrut ca această celulă să fie înlăturată. Era doar în parte adevărat, motivul real fiind că
din grup făcea parte fiul unui om pe care-l ura în taină şi pe care nu-l putea ataca pe faţă. Într-o
săptămână, toate capetele lor fuseseră înfipte în pari lângă moschee, însoţite de o plăcuţă: "Aşa vor
pieri toţi duşmanii lui Allah" şi el plânsese cu lacrimi reci la funeralii şi râsese în taină.
Că Piotr Mzytryk avea putinţa să elimine una dintre propriile lor celule era într-adevăr un
semn al puterii şi în aceeaşi măsură Abdullah îşi cunoştea valoarea în faţa lor. Se întoarse către el.
- Cât timp o să-ţi trebuiască finlandezul?
- Câteva săptămâni.
- Ce se-ntâmplă dacă Gărzile Verzi îl împiedică să zboare sau pun mâna pe el?
Sovieticul ridică din umeri.
- Să sperăm că va termina însărcinarea. Mă îndoiesc că vor rămâne supravieţuitori - fie el,
fie Cimtarga - dac-or să fie găsiţi de partea asta a graniţei.
- Bun. Acum, înapoi unde eram înainte de a fi întrerupţi. Eşti de acord că n-o să existe
sprijin masiv pentru tudehi aici câtă vreme americanii rămân deoparte şi Khomeini nu începe un
pogrom împotriva lor?
- Azerbadjanul a fost întotdeauna în sfera noastră de interes. Am spus mereu că ar trebui să
fie un stat independent. Există mai mult decât suficiente bogăţii, putere, resurse minerale şi petrol
ca să se susţină şi, de asemenea, - Mzytryk zâmbi - şi conducători iluminaţi. Ai putea ridica steagul,
Abdullah. Sunt sigur că ai primi tot sprijinul de care ai nevoie ca să fii preşedinte. Şi recunoaşterea
noastră imediată.
Şi după aia, în ziua următoare aş fi asasinat, în timp ce tancurile s-ar rostogoli peste graniţă,
îşi spuse Hanul fără supărare. Oh, nu, distinsul meu prieten, Golful este o tentaţie prea mare, chiar
şi pentru tine.
- E o idee splendidă, spuse din toată inima, dar aş avea nevoie de timp. Între timp m-aş putea
baza pe faptul ca tudehii să fie asmuţiţi împotriva insurgenţilor?
Zâmbetul lui Piotr Mzytryk rămase neschimbat, dar ochii îşi schimbară privirea.
- Ar părea ciudat ca tudehii să-şi atace fraţii vitregi. Marxismul islamic este susţinut de mulţi
intelectuali mahomedani. Am auzit că şi tu îi sprijini.
- Sunt de acord că trebuie să existe un echilibru în Azerbaidjan, dar cine a ordonat celor de
stânga să atace aeroportul? Cine le-a ordonat să atace şi să incendieze gara? Cine le-a ordonat să
arunce în aer conducta de petrol? Sigur că nimeni cu bun simţ. Am auzit că a fost mullahul
Mahmud de la moscheea Hajra. Îi privi atent pe Piotr. Unul dintre ai voştri.
- N-am auzit niciodată de el.
306