James Clavell – Vartejul - CARTE BUNA

Rudi şovăi, apoi se aşeză la biroul său. Prin câteva găuri de glonţ din peretele din spatele lui
se strecurau raze de lumină. Gărzile Verzi şi celălalt ofiţer intrară şi şi închiseră uşa.
- Ce e HXX Un 206 sau un 212 ? întrebă maiorul.
- E un 206. Ce se...
- Câte 212 ai aici?
- Două: HXX şi HGG. Radarul de la Abadan a autorizat ieri HXX pentru un zbor
CASEVAC la Kowiss, răniţii în urma unui atac al fedainilor, ieri în zori.
- Da, am auzit despre asta. Şi că aţi dat o mână de ajutor Gărzilor să-i trimită în Iadul pe
care-l merită pentru care mii de mulţumiri! EP-HBC e un 212 înregistrat de S-G ? Rudi şovăi.
- Nu ştiu pe dinafară, domnule maior. Nu am aici evidenţa tuturor aparatelor noastre, dar aş
putea afla dacă pot să prind baza noastră de la Kowiss. Radioul e întrerupt de o zi întreagă. Acum,
vă rog, o să v-ajut din toate puterile, dar despre ce e vorba?
Maiorul Qazani aprinse o ţigară, îi oferi una lui Rudi care scutură din cap.
- E vorba de un 212: EP-HBC. Credem că e un JR 212 al S-G cu un număr necunoscut de
persoane la bord, care a trecut graniţa în Irak cu puţin înainte de asfinţitul soarelui, ieri-seară, fără
nici un fel de aprobare, nesocotind - aşa cum am mai spus - nesocotind ordinele explicite de
aterizare date prin radio.
- Nu ştiu nimic de asta!
Mintea lui Rudi lucra febril. Trebuie c-a încercat cineva să fugă, îşi zise.
- Nu e pasărea noastră. Noi nu putem nici măcar să pornim motoarele fără okay-ul
controlului de zbor de la Abadan. Este SOP.
- Cum ai explica atunci acest HBC?
- Ar putea fi un aparat Guerney care duce o parte din Personalul lor, sau de la Bell-ul sau
oricare dintre celelalte companii de elicoptere. E foarte greu, uneori imposibil în ultima vreme, să
completezi un plan de zbor. Ştiţi cât de instabilă a fost activitatea radar în ultimele săptămâni.
- "Instabilă" nu e un cuvânt bun, spuse căpitanul Hushang Abasi.
Era un bărbat foarte chipeş, suplu, cu o mustaţă tunsă scurt, purta ochelari fumurii şi însemnele
de armă, aripile, pe uniformă. Tot anul ce trecuse fusese staţionat la Kharg, unde el şi Rudi se
cunoscuseră.
- Şi dacă e un aparat S-G?
- Atunci trebuie să existe o explicaţie potrivită. Rudi era bucuros că Hushang trecuse cu bine
prin revoluţie, în special pentru că fusese întotdeauna un critic nestăpânit al mullahilor care se
amestecau în guvernare.
- Sunteţi sigur că e un zbor ilegal?
- Sunt sigur că zborurile legale au autorizări de zbor, aparatele ce efectuează zboruri legale
se supun regulilor traficului aerian şi aparatele ce efectuează zboruri legale nu încearcă să se
ascundă şi nu trec graniţa în viteză, spuse Hushang, şi sunt aproape sigur că am văzut sigla S-G la
prima mea trecere, Rudi.
Ochii lui Rudi se îngustară. Hushank era un foarte bun pilot.
- Ai zburat la interceptare?
- Am condus patrula.
În rulotă se aşternu tăcerea.
- Vă deranjează dacă deschid o fereastră, domnule maior? Fumul îmi dă dureri de cap.
Maiorul spuse nervos:
- Dacă HBC este un elicopter S-G, cineva o să se aleagă cu mai mult decât o durere de cap.
Rudi deschise fereastra.
HBC pare a fi una dintre înregistrările noastre. Ce dracu s-a întâmplat? Parc-am fi sub o
vrajă, sub un blestem, în ultimele zile! Mai întâi psihopatul ăla, Zataki, şi uciderea mecanicului
nostru, apoi sărmanul Kyabi, apoi atacul din zori al afurisiţilor de fedaini, ieri, cât pe-aci sa ne ucidă
şi rănindu-l pe John Tyrer - Christoase, sper ca John e teafăr - şi acum alte necazuri. Se aşeză din
nou, simţindu-se foarte obosit.
- Tot ce pot face e să-ntreb.
- Cât de departe în nord operaţi? întrebă maiorul.
- De obicei Ahwaz. Dezful ar fi cam limita noastră extremă.
265