James Clavell – Vartejul - CARTE BUNA

Petikin îşi aţinti privirea pe camionul aflat mult mai aproape acum, îndeajuns de aproape ca
să poată desluşi că era un Range Rover roşu, înconjurat de o gloată furioasă, iar cineva din mulţime
izbea parbrizul din spate cu patul puştii.
- Este steagul Finlandei, auzi în căşti şi chipul lui Erikki îi apăru brusc în minte.
- Erikki are un Range Rover, izbucni şi văzu patul puştii spărgând parbrizul. Crezi că poate
fi Erikki?
- Da. Da, e posibil!
Coborî imediat în viteză, uitând de durere, înlăturând în fierbinţeala gestului toate întrebările
ce se iviseră despre cum şi ce ştia acest luptător pentru libertate despre Erikki. Zăriră mulţimea
întorcându-se către ei şi împrăştiindu-se.
Trecu foarte iute şi foarte jos, dar nu-l văzu pe Erikki.
- Îl vezi?
- Nu, nu pot să văd în interiorul cabinei.
- Nici eu, spuse neliniştit Petikin, dar câţiva dintre nemernicii ăştia sunt înarmaţi şi loveau în
parbriz. Îi vezi?
- Da, cred că sunt fedaini. Unul dintre ei a tras în sus către noi. Dacă...
Rakoczy se întrerupse, apucându-se strâns de scaun, căci elicopterul se rotise brusc cu 180
de grade, la nici şase metri deasupra solului, şi ţâşnise înapoi. De data aceasta grupul de bărbaţi şi
femei se împrăştie, îmbulzindu-se şi căzând unul peste celălalt. Maşinile care circulau în ambele
direcţii încercară să accelereze şi să se îndepărteze sau se opriră brusc şi un camion supraîncărcat
derapa, izbindu-se de altul. Câteva automobile şi camioane ieşiră de pe drum şi unul aproape se
răsturnă în şanţ. Spulberând un nor de zăpadă, Petikin se roti într-un unghi de 90 de grade chiar în
faţa Roverului, ca să se întoarcă spre el, abia avu timp să-l recunoască pe Erikki, trecu într-o altă
curbă de 90 de grade pentru ca apoi să se ridice glonţ spre gloată.
- El e. Ai văzut găurile de gloanţe din parbriz? întrebă uluit. Du-te în spate după pistolul
mitralieră. O să ţin aparatul pe loc şi-apoi o să coborâm să-l luăm de acolo. Grăbeşte-te! Vreau să
nu le dau timp să-şi revină.
Rakoczy îşi desfăcu imediat centura de siguranţă si încercă să apuce pistolul prin mica
fereastră dintre cefe două compartimente, dar nu putu să ajungă până la arma ce zăcea pe podea. Cu
mare dificultate se răsuci în scaun şi se caţără înăuntru, strecurându-şi jumătate din trup prin
fereastră, cu capul înainte, bâjbâind după ea. Petikin realiză că omul era în mâna lui. Ar fi fost atât
de uşor să deschidă fereastra şi să-i dea un brânci afară, atât de uşor! Dar cu neputinţă.
- Haide, strigă, şi-l ajută să se tragă înapoi în scaun. Pune-ţi centura.
Rakoczy se supuse, încercând să-şi recapete suflul, binecuvântând norocul că Petikin era un
prieten al finlandezului şi ştiind că dacă ar fi fost în locul lui n-ar fi ezitat să deschidă uşa.
- Sunt gata, spuse, armând pistolul mitralieră, uluit de prostia pilotului.
Englezii sunt atât de proşti, că merită să piardă.
- De ce...
- Am pornit!
Petikin roti elicopterul, coborând cu maximă viteză într-un arc de cerc. Câţiva bărbaţi
înarmaţi se găseau încă în apropierea camionului, cu armele îndreptate către ei.
- O să le fac un pic de vânt şi când spun "foc", trage o rafală peste capetele lor!
Roverul ţâşni către ei, şovăi, apoi se răsuci într-o parte ca beat - nu erau copaci în apropiere -
şovăi din nou şi se repezi spre ei după cum dansa în jurul lui elicopterul.
Petikin se opri brusc la două zeci de metri distanţă de maşină şi trei de la sol.
- Foc! ordonă.
Imediat Rakoczy lăsă să-i scape prin fereastra deschisă o rafală de mitralieră, ochind nu pe
deasupra capetelor, ci chiar în grupul bărbaţilor şi femeilor care se adăpostiseră în spatele maşinii
lui Erikki, ascunşi vederii pilotului, ucigând sau rănind o parte din ei. Toţi cei din preajmă o rupseră
la fugă înnebuniţi de spaimă, ţipătul răniţilor amestecându-se cu urletul motoarelor. Şoferii şi
pasagerii săriră din maşini şi camioane, rupând-o la fugă prin troienele de zăpadă cât de repede
puteau. O altă rafală şi panica spori, toată lumea se depărta în goană şi circulaţia se opri de tot. Din
spatele unui camion de peste drum apărură nişte tineri cu carabine în mâini. Rakoczy trase asupra
lor şi a celor din preajmă.
153