20.03.2013

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
„LUCRARI PRIVIND VARIANTA DE OCOLIRE
GALATI”
ASOCIEREA TRACTEBEL ENGINEERING S.A. &
ACCIONA-INGENIERIA S.A.
2013

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata s-a realizat în conformitate cu Ghidul
Metodologic privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin
Ord.19 din 13.01.2010 si pe aria de studiu bazata exclusiv pe documentaţia
primită de la beneficiar
CUPRINS
1. Informatii privind proiectul 4
1.1. Informatii generale privind proiectul 4
1.1.1 Denumirea proiectului 4
1.1.2 Descrierea generală a proiectului 4
1.1.3 Obiectivele proiectului 5
1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza 5
1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele 6
chimice utilizate
1.2 Localizare geografica si administrativa 7
1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect 7
1.3.1 Etapa de construcţie 7
1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului 7
1.3.1.2 Echipare cu utilitati 8
1.3.2 Etapa de operare 15
1.3.3 Etapa de închidere 17
1.4 Resursele naturale necesare implementarii proiectului 18
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale 18
protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea 18
de eliminare a acestora
1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia 22
proiectului
1.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 22
1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului 22
1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii 22
proiectului
1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 24
1.12 Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot 29
genera impact cumulativ cu proiectul
1.13 Alte informatii relevante 29
2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar 29
afectate de implementarea proiectuluI
2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate 36
de implementarea proiectului
2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca 36
Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)
2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard
Natura 2000)
2.1.1.3 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0121 Lacul Brates (conform Formularului Standard Natura 2000)
2.1.1.4 Habitate, specii de flora si fauna din Parcul Natural Lunca Joasa
a Prutului Inferior
39
42
44
2

2.2 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor
si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in
imediata vecinatate a proiectului
2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in
Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta
comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul
2.2.1.3 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I
a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie
specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia
acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”
2.2.1.4 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică
ROSPA0121 Lacul Brates şi relaţia acestora cu proiectul
2.2.1.5 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I
a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie
specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates şi relaţia acestora cu şi
relaţia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”
2.2.2 Flora 60
2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor 60
2.2.4 Fauna 64
2.2.4.1 Starea actuala a faunei 64
2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in zona de 86
amplasament a proiectului „Lucrari privind varianta de ocolire Galati”
2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes
comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar invecinate si distributia acestora
2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 91
2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 92
2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea
ariei naturale protejate de interes comunitar
92
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes 94
comunitar
2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar
95
2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate
de interes comunitar
97
2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes 97
comunitar
3. Identificarea si evaluarea impactului 97
3.1 Evaluarea impactului 98
3.1.1 Impactul direct si indirect 98
3.1.2 Impactul pe termen scurt sau lung 99
3.1.3 Impactul in faza de constructie 100
3.1.4 Impactul in faza de operare 109
3.1.5 Impactul in faza de inchidere 117
46
46
51
56
57
59
90
3

3.1.6 Impactul rezidual 117
3.1.7 Impactul cumulativ 118
3.2 Evaluarea semnificatiei impactului 122
3.3 Masuri de reducere a impactului 126
4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau 138
habitatele de interes comunitar afectate
4.1 Materiale si metode 138
4.2 Echipa de elaborare a studiului 139
Bibliografie 140
ANEXE 143
1. Informatii privind proiectul
1.1 Informatii generale privind proiectul
Amplasament: Obiectivul de investitie urmeaza sa se realizeze in partea de
vest, nord-vest, nord si nord-est a municipiului Galati, in afara zonei de
extravilan; mai exact intre Raul Siret-DN 25 - Raul Prut - punctul de granita
cu Republica Moldova, Giurgiulesti si in partea de nord a Combinatului
Siderurgic Galati.
Titular: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania,
din cadrul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
Beneficiar: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din
Romania S.A. (CNADNR). Adresa : Bulevardul Dinicu Golescu, Nr.38, Sect.1,
Bucuresti, Cod 010873, Romania
Elaborator: Asocierea S.C. Tractebel Engineering S.A. cu S.C Acciona
Ingenieria S.A.
1.1.1 Denumirea proiectului
„LUCRARI PRIVIND VARIANTA DE OCOLIRE GALATI”
1.1.2 Descrierea generala a proiectului
Din punct de vedere al retelei rutiere, se poate spune ca aceasta este densa,
pe deoparte, facand legatura din toate directiile Romaniei, cu cele doua
municipii si porturile de marfuri respective, iar pe de alta parte, legatura cu
Republica Moldova si Ucraina, prin Vamile Giurgiulesti si Oancea (prin DN 26).
Densitatea retelei rutiere se justifica prin faptul ca, asa cum se arata mai
inainte, catre cele doua municipii (despartite de raul Siret) converg opt
Drumuri nationale, acestea fiind:
- DN21 dinspre Slobozia - Autostrada A2 (Bucuresti - Fetesti -
Constanta);
- DN2B dinspre Buzau (DN2, DN10 - Brasov - Covasna);
- DN22 dinspre Ramnicu Sarat (DN2);
- DN23 dinspre Focsani - DN2 - Adjud (DN11A) - Bacau sau Ojdula-
Tg.Secuiesc - Mircurea Ciuc (DN2D-DN11B-DN12);
- DN25 dinspre Tecuci - Barlad - Vaslui - Iasi;
- DN24D dinspre Barlad (DN24);
- DN26 dinspre Oancea - Murgeni - Husi - Iasi;
- DN2B spre si dinspre Giurgiulesti (punct de granita cu Basarabia si
Ucraina);
- DN22B Braila - Galati.
4

La aceste drumuri se mai adauga urmatoarele Drumuri judetene: DJ251,
DJ221, DJ221B, DJ255A, DJ255C.
In concluzie, municipiul Galati este puternic afectat de traficul de tranzit spre
si dinspre Portul de marfuri si spre – dinspre Republica Moldova,i Ucraina,
Rusia, Georgia, etc. prin Vamile Giurgiulesti si Oancea.
Ca atare se impune realizarea unei Variante de ocolire a municipiului Galati
care sa preia traficul de tranzit de pe cele opt Drumuri nationale si cele cinci
Drumuri judetene.
Dupa cum se constata, o parte din traficul de tranzit provine de pe Drumurile
nationale care sunt situate pe teritoriul judetului Braila( DN 21, DN 2B, DN 22,
DN 23, DN 22B) si este firesc sa se puna problema realizarii si a unei Variante
de ocolire a municipiului Braila.
Este necesar sa se precizeze ca, in prezent, traficul de tranzit dinspre Vamile
Giurgiulesti - Oancea (R. Moldova, Ucraina, Rusia, Georgia, etc.) se
desfasoara, daca venim dinspre Braila, pe DN 2B care se termina in Vama
Giurgiulesti. Mentionam ca DN 2B se desprinde din DN 2 la Buzau, se
desfasoara pe la periferia municipiului Braila, traverseaza raul Siret la
Sendreni, iar de aici traverseaza zone populate si aglomerate: Sendreni,
Movileni, zona de sud a Combinatului Siderurgic Galati, Barbosi, pe la periferia
municipiului Galati, in partea de vest, nord-vest, nord si est, apoi coboara si
se situeaza in zona Lacului Brates si a Caii Ferate (Galati-Barlad), traverseaza
zonele Portului Vechi si Portului Nou de marfuri Galati, se situeaza langa Calea
Ferata, terminandu-se la Giurgiulesti.
1.1.3 Obiectivele proiectului
Varianta de ocolire Galati are ca obiective:
- preluarea traficului de tranzit, care in prezent trece prin municipiul
Galati, intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B, cat si legaturile
rutiere cu Vamile Giurgiulesti si Oancea;
- redirectionarea traficului de tranzit pe drumurile nationale si judetene
intersectate de obiectivul de investitie.
1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza
Conform prevederilor NORMELOR TEHNICE PRIVIND STABILIREA CLASEI
TEHNICE A DRUMURILOR PUBLICE, Varianta de ocolire Galati, va fi un drum
care se incadreza in Clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie, avand o
intensitate medie a traficului, intre 3500– 8000 vehicule fizice si urmeaza sa
faca parte din Drumul european E 87 (spre si dinspre Ucraina) si E 584 (spre
si dinspre R. Moldova); in viitor urmeaza sa faca parte din Autostrada inelara
a Marii Negre.
Varianta de ocolire Galati poate fi definita ca drum pentru circulatie rapida ce
se va realiza in scopul preluarii traficului de tranzit, care in prezent trece prin
municipiul Galati, intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B.
Elementele geometrice ale traseului, atat in plan orizontal cat si in plan
vertical, asigura viteza de proiectare de V=100 km/h, in conformitate cu
prevederile STAS 863/1985 “Lucrari de drum, ELEMENTE GEOMETRICE ALE
TRASEELOR – Prescriptii de proiectare”.
5

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau
preparatele chimice utilizate
Pentru realizarea proiectului se folosesc urmatoarele materii prime si
materiale:
- agregate naturale de balastiera:
nisip natural 530,256 mc
balast de rau 565,840 mc
- agregate de cariera:
nisip de concasaj 69,530 mc
piatra sparta pentru drumuri 263,494 mc
piatra bruta 9,990 mc
criblura dublu concasata
190,000 mc
- ciment 75,100 t
- bitum 40,130 t
- emulsie cationica 51,340 t
- filer 24,610 t
- apa 67,550 t
- fier beton
Armatura OB 37 3,860 t
Armatura PC 52 5,700 t
- scanduri de fag, lemn rotund de fag
Produse finite:
50,980 mp
- beton de ciment 78,490 mc
- MASF 16 318,464 mp
- AB 2 78,993 t
- BAD 25 37,483 t
- parapete metalice 30,112 ml
- rigole de acostament 12,250 ml
- borduri pentru trotuare, borduri de incadrare 4,768 ml
Combustibili:
- motorina 10,750,305 l
- benzina 716,687 l
- uleiuri 860,024 l
- unsoare 172,005 kg
Materiile prime si materialele vor fi procurate de la urmatoarele surse:
6

- Produse de balastiera din raul Siret (de la balastiera Salcia
-
com.Umbraresti, balastiera Condrea, Suraia, Ivesti din jud. Galati.
Produse de cariera de la cariera Turcoaia- Macin;
- Ciment de la Holcim
- Bitum - din import
- Restul de materiale (otel, confetii metalice, cofraje, teava PVC, etc) de la
furnizori autohtoni
Aprovizionarea cu combustibili se va face de la statiile de carburanti existente
in municipiul Galati.
Toate materiile prime, materialele sunt depozitate pe platforme betonate,
silozuri si depozite special amenajate, iar produsele finite sunt preparate in
instalatii speciale cum ar fi: statiile pentru mixturi asfaltice, instalatii de
betoane si mortare de ciment sau statii de betoane de ciment de capacitate
redusa, instalatii pentru balast stabilizat.
Energia electrica este obtinuta prin racorduri la liniile electrice existente in
zona.
1.2 Localizare geografica si administrativa
Municipiul Galati se afla in partea de sud-est a Romaniei, pe partea stanga a
Dunarii, intre raurile Siret si Prut, inainte de varsarea lor in Dunare.
Desi orasul se afla intre ape curgatoare mari, relieful este deluros, brazdat de
paraie si vai adanci, cu diferente mari de nivel intre talvegul acestora si zonele
de platou.
In partea de sud a municipiului Galati, la o distanta de circa 12 Km, se afla
municipiul Braila, amplasat tot pe malul stang al Dunarii, insa pe un relief
plat.
Important este si faptul ca cele doua municipii au porturi la Dunare de
importanta maritima (portul Braila este ultimul port maritim).
1.3. Modificarile fizice ce decurg din proiect
1.3.1. Etapa de construcţie
1.3.1.1. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului
Dupa cum se stie, Drumul este format din infrastructura , suprastructura si
lucrari anexe.
Prin infrastructura se inteleg:
- pregatirea terenului ca strat suport pentru fundatie, prin marirea
capacitatii portante a acestuia;
- terasamentele: ramble, deblee;
- amenajarea sau sustinerea taluzelor de rambleu si de debleu;
- etc.
Prin suprastructura se inteleg:
- sistemul rutier compus din diverse straturi rutiere ordonate dupa
anumite principia tehnice;
- amenajarea si consolidarea acostamentelor;
Lucrarile anexe se refera la:
- lucrarile pentru asigurarea scurgerii apelor de pe platforma drumurilor
(rigole de acostament, casiuri pe taluze), lucrari pentru preluarea
apelor pluviale din zona drumurilor (rigole triunghiulare, santuri
7

trapesoidale, uneori canale de scurgere), decantoare, separatoare de
grasimi, bazine de evaporare, etc).
- lucrari pentru siguranta circulatiei;
Din cele aratate mai inainte rezulta ca ponderea cea mai mare la Lucrarile de
drum o detin terasamentele si sistemul rutier.
In ceea ce priveste executia terasamentelor , aceasta se realizeaza, aproape
in exclusivitate, cu mijloace mecanice: excavatoare de mica si mare
capacitate, buldozere, autogredere, screpere, cilindri compresori static,
vibratori sau picior de oaie (necesari pentru compactarea loessurilor),
dragline, etc.
Toate aceste mijloace mecanice sunt situate, in general, la punctele de lucru
si alimentate cu lubrefianti cu autospeciale; este firesc ca acestea sa se afle la
punctele de lucru, deoarece terasamentele trebuie sa aiba continuitate in
executie, conform prevederilor Caietelor de sarcini si a Normativelor.
Referitor la executia Sistemului rutier, problemele au un aspect diferit,
deoarece produsele semifinite se obtin la statiile pentru prepararea mixturilor
asfaltice sau a betoanelor de ciment si transportate cu mijloace speciale auto,
in timp ce mijloacele mecanice pentru intinderea si compactarea produselor
semifinite sunt in permanenta la punctele de lucru, prin produse finite
intelegandu-se, de exemplu, betonul asfaltic (stratul de uzura), binderul
(stratul de legatura), anrobatul bituminos (stratul de baza), fundatiile din
piatra sparta si balast, toate aceste straturi fiind obtinute dupa compactare.
In concluzie, din cele aratate mai inainte rezulta ca Baza de productie, adica
Organizarea de santier principala, are un rol deosebit in procesul tehnologic
de productie, iar prin punctele de lucru, care sunt situate in interiorul amprizei
drumului, au un rol de finalizare a lucrarilor de drum.
1.3.1.2. Echipare cu utilitati
Pentru realizarea Variantei de ocolire Galati, sunt afectate o serie de utilitati
care trebuie protejate sau chiar mutate. In acest scop sunt intocmite proiecte
pe specialitati in care sunt prevazute toate lucrarile necesare si costurile
aferente astfel incat sa se poata executa Varianta respectiva de ocolire.
Desigur, mai intai s-a procedat la amplasarea pe teren a Variantei de ocolire
si apoi la indentificarea a utilitatilor existente, care ar putea impiedica
executia lucrarilor la Varianta. In continuare, s-a luat legatura cu proprietarii
utilitatilor si pe baza planurilor existente pe care acestia le detineau si a
proiectului pentru Varianta, s-a putut trece la intocmirea documentatiilor, pe
specialitati, pentru relocarea sau protejarea acestora.
Astfel au fost elaborate urmatoarele documentatii pentru:
retele electrice de transport energie de 110kV, 200kV si 400kV;
retele elctrice de joasa si medie tensiune;
retele de gaze de distribuite si transport;
retele de apa;
retele de telecomunicati pentru diversi operatori;
Se mentioneaza ca s-au realizat proiecte de relocari si protejari pe fiecare tip
de retea, pentru fiecare tip de operator / detinator de utilitate, respectandu-se
legile si normativele in vigoare.
8

Mai jos sunt prezentate tabelele centralizatoare cu pozitiile kilometrice pe tipuri de utilitati:
TABEL CENTRALIZATOR CU RETELELE DE UTILITATI EXISTENTE CARE SE RELOCA Tabel 1
RETELE ELECTRICE DE JOASA SI MEDIE TENSIUNE
Poziţie Kilometricã
Tip
Tip
Deţinãtor
Locaţie
Km Km
Lucrare
Reţea
Reţea
0+540 - - Relocare LEA 20 kV Taurine – Smardan
0+570 - - Relocare
LEA 20 kV SPA Dunarea – Ghimia
Cond.50/8 mmp
LEA 20 kV Schela – Porcine Cond.
1+590 - - Relocare
OLAl50/8
LEA 20 kV SPA Dunarea – Ghimia
Cond.50/8 mmp
2+250 - - Relocare LEA 20 kV (fosta 35kV)
11+520 - - Relocare
LEA 20 kV dublu circuit Smardan – Filesti
Smardan – Schela Cond. OLAl95/15
13+050 - - Relocare LEA 20 kV Smardan Schela-Vanatori
19+170 - - Relocare LEA 20 kV Abator 1 Cond. OLAl50/8
20+010 - - Relocare LES 20 kV
20+760 - - Relocare
LEA 20 kV Vanatori CML Cond. OLAl
120/12
26+880 - - Relocare
LEA 20 kV Vanatori CML Cond. OLAl
120/12
31+740 - - Relocare LEA 20 kV
32+910 - - Relocare LEA 20 kV (zona canal)
S.C F.D.E.E MUNTENIA NORD –
S.D.E.E. GALATI
9

RETELE ELECTRICE INALTA TENSIUNE (IT) – 110KV, 220KV, 400KV
Poziţie Kilometricã
Km Km
Locaţie
LACUL SARAT- SMARDAN –
Tip
Lucrare
8+460 8+490
8+580 8+610
10+11
0
10+35
0
10+14
0
10+17
0
11+58
0
11+61
0
13+17
0
13+23
0
10+200
10+410
-
-
-
-
13+200
-
intersectie
ISACCEA – SMARDAN C1intersectie
ISACCEA – SMARDAN C2 -
intersectie
FOCSANI – BARBOSI -
intersectie
FOCSANI VEST - BARBOSI–
intersectie
SMARDAN – ABATOR -
intersectie
SMARDAN – BRAILITA –
intersectie
SMARDAN – CFR BARBOSI -
intersectie
SMARDAN – SC1 –
intersectie
SMARDAN – FILESTI –
intersectie
SMARDAN – GALATI NORD
SMARDAN – SNG –
intersectie
SMARDAN – LAMINOR -
intersectie
SMARDAN – SRP1
VANATORI – intersectie
Relocare
Tip
Reţea
Linie electrica aeriana, 400kV
d.c.
Relocare Linie electrica aeriana, 400kV
Relocare Linie electrica aeriana, 400kV
Relocare Linie electrica aeriana, 220kV
Relocare Linie electrica aeriana, 110kV
Relocare Linie electrica aeriana, 110kV
Relocare Linie electrica aeriana, 110kV
Relocare Linie electrica aeriana, 110kV
Relocare Linie electrica aeriana, 110kV
Relocare Linie electrica aeriana, 110kV
Deţinãtor
Reţea
S.C TRANSELECTRICA
S.A. (220kV, 400kV)
S.C F.D.E.E MUNTENIA
NORD – S.D.E.E.
GALATI (110kV)
10

RETELE ELECTRICE INALTA TENSIUNE (IT) – 110KV, 220KV, 400KV
Poziţie Kilometricã
Km Km
Locaţie
Tip
Lucrare
Tip
Reţea
19+11
0
19+140
SMARDAN – SRP1
VANATORI – intersectie
Relocare Linie electrica aeriana, 110kV
RETEA DISTRIBUTIE GAZE NATURALE
Km
Poziţie Kilometricã
Km
Locaţie
Tip
Lucrare
0+270 1+350 - Relocare
1+680 2+310 - Relocare
RETEA TRANSPORT GAZE NATURALE
Km
Poziţie Kilometricã
Km
Locaţie
Tip
Lucrare
4+380 - - Relocare
4+410 - - Relocare
RETEA ALIMENTARE CU APA
Km
Poziţie Kilometricã
Km
Locaţie
Tip
Lucrare
0+300 0.450 - Relocare
1+080 1+140 - Relocare
Tip
Reţea
Gaze Naturale
Tip
Reţea
Deţinãtor
Reţea
Deţinãtor
Reţea
DISTRIGAZ SUD
RETELE S.R.L.
Deţinãtor
Reţea
Gaze Naturale TRANSGAZ Bacau
Tip
Reţea
Alimentare cu Apa
RETELE TELECOMUNICATII
Km
Poziţie Kilometricã
Km
Locaţie
Tip
Lucrare
Tip
Reţea
0+330 0+480 - Relocare Telecomunicatii FO
1+080 1+110 - Relocare Telecomunicatii FO
11+610 11+670 - Relocare Telecomunicatii FO
Deţinãtor
Reţea
S.C. APA CANAL
S.A. GALATI
Deţinãtor
Reţea
Romtelecom
11

RETEA ALIMENTARE CU APA
Km
Poziţie Kilometricã
Km
Locaţie
Tip
Lucrare
Tip
Reţea
Deţinãtor
Reţea
19+950 20+010 - Relocare Telecomunicatii FO
33+330 33+480 - Relocare Telecomunicatii FO
19+950 20+010 - Relocare Telecomunicatii FO Orange Romania
1+590
19+170
1+620
19+200
-
-
Relocare
Relocare
Telecomunicatii FO
Telecomunicatii FO
Blue Telecom
1+590 1+620 - Relocare Telecomunicatii FO
11+610
13+020
11+670
13+080
-
-
Relocare
Relocare
Telecomunicatii FO
Telecomunicatii FO
RCS & RDS
19+170 19+200 - Relocare Telecomunicatii FO
TABEL CENTRALIZATOR CU RETELELE DE UTILITATI NOI – PROIECTATE Tabel 2
PARCARE DE SCURTA DURATA KM 14+700
Poziţie Kilometricã
Km Km
Locaţie
14+700 - -
14+700 - -
14+700 - -
14+700 - -
14+700 - -
INTERSECTII RUTIERE
Poziţie Kilometricã
Km Km
0+000 -
Locaţie
Desprinderea
variantei de ocolire
din DN 25
Tip
Lucrare
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Tip
Lucrare
Echipare Tehnico
Edilitara
Tip
Reţea
Deţinãtor
Reţea
Iluminat public -
Retea alimentare cu apa -
Retea de canalizare
menajera
Retea canalizare pluviala -
Retele telecomunicatii -
Tip
Reţea
-
Deţinãtor
Reţea
Iluminat public -
12

INTERSECTII RUTIERE
Poziţie Kilometricã
Km Km
11+654 -
19+970 -
32+762 -
Locaţie
Intersectia rutiera
intre Varianta de
ocolire cu DJ 251
Galati – Smardan
Intersectia
Variantei de ocolire
cu DN 26
Intersectia rutiera
intre Varianta de
ocolire cu DN 2B
deviat
LUCRARI DE PODURI, PASAJE SI VIADUCTE
Km
Poziţie Kilometricã
Km
Locaţie
Viaduct Traian
1+240 -
(Pasaj peste DN25
si CF Tecuci- Galati)
L=457.80m
Viaduct peste Valea
3+487 -
Odobascu
L=156.30m
Viaduct peste Valea
6+038 -
Rusca Mare
L=280.60m
Viaduct peste Balta
9+874 -
Malina
L=610.40m
Tip
Lucrare
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Tip
Lucrare
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Tip
Reţea
Deţinãtor
Reţea
Iluminat public -
Iluminat public
Iluminat public -
Tip
Reţea
-
Deţinãtor
Reţea
Iluminat public -
Iluminat public
Iluminat public -
Echipare Tehnico
Edilitara Iluminat public -
-
13

LUCRARI DE PODURI, PASAJE SI VIADUCTE
Km
Poziţie Kilometricã
Km
Locaţie
Viaductul Brates
(Pasaj peste CF
20+930 -
Barlad-Galati si pod
peste paraul
Chineja
L=1404.80m
Pod peste Canal de
22+730 -
Desecare CCE2
L=156.60m
Pod peste Canal de
30+414 -
Desecare CCC
L=156.60m
Pod peste Bratul
31+817 -
Ghimia
L=156.60m
Pod peste Canal de
33+258 -
Desecare CE40 -
Breteaua B,
L=157.30m
Pod peste Canal de
33+258 -
Desecare CE40 -
Breteaua A,
L=156.30m
Tip
Lucrare
Echipare Tehnico
Edilitara
Tip
Reţea
Deţinãtor
Reţea
Iluminat public -
Echipare Tehnico
Edilitara Iluminat public -
Echipare Tehnico
Edilitara Iluminat public -
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Echipare Tehnico
Edilitara
Iluminat public -
Iluminat public -
Iluminat public -
14

1.3.2. Etapa de operare
In ceea ce priveste apele pluviale in etapa de operare sun prevazute
urmatoarele activitati:
Lucrari de colectare-(pre)epurare-dirijare-debusare ape pluviale de pe
carosabil si parcări
Apele pluviale colectate de pe drum vor fi dirijate spre statii de
preepurare SPE, unde vor fi aduse la parametrii impusi de NTPA 001/2002 si
vor putea fi deversate in emisari naturali.
Localizarea statiilor de preepurare SPE:
Poziţie Kilometricã
Numar bucati
pe locatie
0+660 1
1+110 1
Locul de
evacuare al
apelor
preepurate
Paraul Barladel
deviat
Paraul Barladel
deviat
Canal de
Desecare Cd74
Canal de
Desecare Cd74
0+540 pe breteau C a
nodului rutier Traian
2
0+330 pe breteau D la
nodul rutier Traian
2
2+490 4 Valea Branistea
2+860 4 Valea Branistea
2+487 5 Valea Odobascu
4+950 1 Bazin de disipare
5+735 2
Canal de irigatii
CA Barbosi
6+040 5 Valea Rusca Mare
7+140 1 Bazin de disipare
8+130 1 Bazin de disipare
9+915 3 Balta Malina
11+190 1 Bazin de disipare
11+430 4
Valea Coada
Malinei
12+595 1 Bazin de disipare
13+545 4
Valea Trei
Fantani
14+370 1 Bazin de disipare
Statie de epurare
mecano-
14+700 2
biologica;
Separator
Produse
petroliere;
17+300 4 Valea Budurului
18+600 4 Valea Sultanului
20+070 2
Canal de
evacuare Chineja
20+490 1
Canal de
evacuare Chineja
21+240 1 Bazin de retentie
15

22+020 1 Bazin de retentie
22+410 1 Bazin de retentie
23+400 1 Bazin de disipare
23+880 1 Bazin de disipare
24+450 1 Bazin de disipare
24+810 1 Bazin de disipare
25+500 1 Bazin de retentie
26+680 1 Bazin de retentie
26+880 2
Canal de
Desecare CCC
27+530 2 Canal de Irigatii
27+750 2
Canal de
Desecare CCC
28+230 4 Canal de Irigatii
28+770 2 Canal de Irigatii
29+340 2
Canal de
Desecare CE35
30+090 1 Bazin de retentie
31+500 2 Canal de Irigatii
31+980 1 Bazin de retentie
32+520 1 Bazin de retentie
32+760 1 Bazin de retentie
32+990 1 Bazin de retentie
Total statii SPE 86
Preepurarea apelor pluviale necesita realizarea unor constructii si
instalatii de inmagazinare si curatare a acestora.
Instalatiile tip de separatoare de namol si hidrocarburi sunt formate din
camin admisie apa, separator namol, separator hidrocarburi si camin evacuare
apa.
Se propune amplasarea acestor instalatii tip de separatoare de namol si
hidrocarburi la fiecare podet de pe traseul Variantei de Ocolire Galati.
Curăţirea periodică a santurilor.
Cu referire la zgomot in etapa de operare se vor aplica urmatoarele masuri:
pentru cazurile în care nivelurile de zgomot efective la marginea
drumului ocolitor, stabilite prin măsurători, vor fi superioare celor
prognozate, se vor adopta măsuri de protecţie sonoră la receptori
(triplarea ferestrelor, geamuri termopan, ecrane locale);
pentru protectia impotriva zgomotului a localitatilor situate in apropierea
variantei de ocolire se prevad panouri fonoabsorbante in lungime totala
de 1305 ml
Acestea vor fi dispuse astfel:
- 955ml pe partea stânga in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km
12+587;
- 350ml pe partea dreapta in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km
11+982;
16

Legat de sursele de poluare a solului si subsolului sunt specificate urmatoarele
aspecte:
In perioada de operare nu sunt conditii de poluare a solului sau subsolului,
datorita impermeabilizarii cu asfalt a suprafetei carosabile.
Alte surse de poluare: depozitarea necontrolata a deseurilor tehnologice si
menajere.
Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului: Asfaltarea precum si
asigurarea scurgerii apelor meteorice au ca rezultat realizarea conditiilor
necesare pentru protectia solului si subsolului.
Deseurile vor fi depozitate in containere specializate, ce vor fi evacuate prin
grija constructorului, de catre o unitate specializata, cu care constructorul va
incheia un contract.
In etapa de operare (exploatare şi întreţinere) vor rezulta următoarele tipuri de
deşeuri:
deşeuri de la activităţile care se vor desfăşura în spaţiile de parcare;
deşeuri specifice transportului rutier;
deşeuri rezultate de la curăţarea separatorului de produse petroliere,
deşeuri datorate unui comportament neadecvat al participanţilor la
traficul rutier (deşeuri menajere şi asimilabil menajere).
De asemenea, în etapa de operare vor rezulta deşeuri specifice activităţii de
realizare a drumului ocolitor, care vor fi executate de firme de specialitate.
Deşeurile rezultate vor fi colectate şi eliminate corespunzător prin operatori
autorizaţi contractaţi de firmele de specialitate.
Zonele de parcare vor fi dotate cu pubele ecologice pentru colectarea selectiva
a deşeurilor.
În această etapă vor rezulta cantităţi semnificative de deşeuri, unele din aceste
deşeuri fiind periculoase prin conţinutul de metale grele şi produse petroliere.
Gestionarea deşeurilor specifice etapei de operare va fi responsabilitatea
administratorului. Evacuarea deşeurilor va constitui o activitate care trebuie
inclusă în Planul de operare şi întreţinere.
1.3.3. Etapa de inchidere
In aceasta etapa se vor realiza activitati ce vor consta in urmatoarele:
terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizarilor de santier,
drumurilor provizorii, platformelor etc vor fi redate circuitului normal de
folosinta dupa incheierea lucrarilor de constructie;
in cazul in care se va constata o degradare a acestora vor fi aplicate
masuri de reconstructie ecologica.
17

1.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului
Resursele naturale folosite in perioada de constructie sunt urmatoarele:
- agregate naturale de balastiera: nisip natural, pietris, pietris ciuruit, balast
de rau, balast amestec optimal;
- agregate de cariera: nisip de concasaj, piatra sparta pentru drumuri, piatra
bruta, criblura dublu concasata, cribluri 3-8mm, 8-16mm, 16-25mm;
Pentru executia stratului de fundare se va utiliza balast. Balastul trebuie sa
provina din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina
corpuri straine, vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente alterate.
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici
un fel de particule in suspensie.
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale
protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
Nu este cazul
1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea
de eliminare a acestora
Gospodărirea deşeurilor
Deseurile produse ca urmare a realizarii si exploatarii traseului analizat se
estimeaza separat pe cele doua etape astfel:
- In perioada de executie;
- In perioada de exploatare.
Deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie
Prin H.G. nr. 856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se
stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori
de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor.
Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei nationale de deseuri
acceptata in fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata in H. G. 856/2002.
Conform Listei nationale, deseurile din constructii se clasifica dupa cum
urmeaza:
- 17.01.00 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips;
- 17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc;
- 17.03.00 asfalt, gudroane si produse gudronate;
- 17.04.00 metale (inclusiv aliajele lor);
- 17.05.00 pamant si materiale excavate sau dragate;
- 17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din
demolari.
Antreprenorul are obligatia, cf. H.G. mentionata mai sus, sa tina evidenta
lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si
depozitarii definitive a deseurilor.
18

Pentru lucrarea analizata, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de
constructii se incadreaza in prevederile HG 856/2002.
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari.
Cea mai mare parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de
terasamente, atat pentru constructii definitive cat si pentru lucrari provizorii de
drumuri, platforme etc.
In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje din cadrul
organizarii de santier se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se
vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea
utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor),
cauciucuri, resturi de betoane si asfalt, etc.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile
adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de
deseuri.
Deseuri nepericuloase in perioada de exploatare
In etapa de operare (exploatare şi întreţinere) vor rezulta următoarele tipuri de
deşeuri:
deşeuri de la activităţile care se vor desfăşura în spaţiile de parcare;
deşeuri specifice transportului rutier;
deşeuri rezultate de la curăţarea separatorului de produse petroliere,
deşeuri datorate unui comportament neadecvat al participanţilor la
traficul rutier (deşeuri menajere şi asimilabil menajere).
De asemenea, în etapa de operare vor rezulta deşeuri specifice activităţii de
realizare a drumului ocolitor, care vor fi executate de firme de specialitate.
Deşeurile rezultate vor fi colectate şi eliminate corespunzător prin operatori
autorizaţi contractaţi de firmele de specialitate.
Zonele de parcare vor fi dotate cu pubele ecologice pentru colectarea selectiva
a deşeurilor.
În această etapă vor rezulta cantităţi semnificative de deşeuri, unele din aceste
deşeuri fiind periculoase prin conţinutul de metale grele şi produse petroliere.
Gestionarea deşeurilor specifice etapei de operare va fi responsabilitatea
administratorului. Evacuarea deşeurilor va constitui o activitate care trebuie
inclusă în Planul de operare şi întreţinere.
Modul de gospodarire a deseurilor
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de executie se prezinta sintetic in
tabelul de mai jos:
19

Denumirea
deşeului
Cantitatea
prevăzută a
fi generată
Starea fizică
(Solid- S,
Lichid – L,
Semisolid-SS
Amplasament lucrări si Organizare de şantier
Deşeuri generate pe perioada de executie Tabel 2
Codul
deşeului
Codul
privind
principala
proprietate
periculoasă
Codul
clasificăriui
statistice
Managementul deşeurilor
cantitatea prevăzută a fi generată-
(t/an)
valorificată eliminată rămasă în stoc
Menajer sau
asimilabile
Zilnic
cca 1mc
S 20 01 08 H13 - - integral -
Deşeuri
metalice
Lunar S 17 04 07 - - integral - -
Ambalaje
Deşeuri
Lunar S 15 01 integral
materiale
construcţii
Deşeuri de
Lunar S 17 09 04 - - integral - -
materiale
plastice
Lunar S 07 02 13 integral
Acumulatori
uzaţi
Lunar S 16 06 integral
Anvelope
uzate
Nămol din
Lunar S 16 01 03 integral
bazine
vidanjabile
Lunar L 13 05 02 integral
20

In perioada de exploatare a traseului analizat vor rezulta deseuri de la parcari,
de la celelalte activitati care se vor desfasura la marginea drumului ocolitor.
Gospodărirea substantelor toxice şi periculoase
Timpul execuţiei lucrărilor, vor fi utilizate unele substanţe toxice şi periculoase,
în special produse petroliere şi diluanţi al căror regim de depozitare, manipulare
şi utilizare va trebui să se conformeze prevederilor reglementărilor în vigoare.
De asemenea, pe perioada de operare se vor aplica marcaje rutiere. Păstrarea
şi aplicarea vopselelor pentru marcaje se va supune reglementărilor în vigoare.
Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrifianti necesari
functionarii utilajelor, precum cele din vopseaua pentru marcajul rutier.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de
functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere
specializate.
Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare
acumulatori etc.
Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi
descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite
producatorilor.
Prin modul de depozitare a deseurilor nu se creeaza conditii de impact negativ
asupra solului si subsolului, dar se impun urmatoarele masuri:
- Colectarea uleiurilor uzate se face în recipiente închise etans, rezistente
la soc mecanic si termic, iar stocarea, în spaţii corespunzãtor amenajate,
imprejmuite si securizate, pentru prevenirea scurgerilor necontrolate;
- Recipientele continand ulei uzat vor fi inscriptionate vizibil cu codul de
deseu potrivit clasificarii din anexa I a HG 235/2007 sau anexa 2 din HG
856/2002;
- Uleiurile uzate vor fi predate in vederea reutilizarii sau eliminarii in acest
scop se va intocmi “Declaratie pentru livrarea uleiurilor uzate” in
conformitate cu HG 235/2007 Anexa 2;
Substante toxice si periculoase in perioada de exploatare
Lucrarile de intretinere a variantei de ocolire nu presupun utilizarea unor
categorii de materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor toxice si
periculoase. Produsele cele mai frecvent folosite sunt:
- Benzina si motorina, carburant utilizat de mijloacele de transport;
- Lubrefianti (uleiuri, vaselina);
- Lacuri si vopsele, diluanti – utilizati in cadrul lucrarilor de intretinere,
protectie si marcaje rutiere.
Pot sa apara unele probleme in timpul manipularii si utilizarii acestor produse
de catre unitatile specializate in lucrarile de intretinere si reparatii ale traseului
analizat. Personalul angajat al acestora trebuie sa respecte normele specifice
de lucru si de protectia muncii pentru desfasurarea in siguranta deplina a
operatiilor respective. Recipientii folositi trebuie recuperati si valorificati
corespunzator.
21

1.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia
proiectului
Varianta de ocolire Galati traverseaza, in general, terenuri cu destinatie
agricola, in mare parte proprietati private, restul fiind terenuri comunale.
Suprafata totala a terenurilor ocupate pentru realizarea Variantei este de
181,70 ha.
Toate terenurile sunt situate in extravilan.
1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului
Nu este cazul
1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului
Din cele aratate mai inainte, rezulta ca obiectivul de investitii Varianta de
ocolire Galati, este complex, alcatuit, mai ales, din importante lucrari de drum
si lucrari de arta: viaducte, poduri, pasaje, pe o lungime de 33,600 km,
costurile pe kilometru atingand valori importante si in consecinta se ajunge la o
valoare apreciabila a investitiei.
Se estimeaza ca lucrarile pentru realizarea Variantei de ocolire Galati are o
durata de executie de 42 luni.
In practica realizarii si exploatarii drumurilor ocolitoare nu se prevad lucrari de
inchidere si monitoring postinchidere intrucat investitia are functiune
permanenta.
1.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii
proiectului
Se prezinta in continuare activitatile specifice de realizare a lucrarilor de arta.
Acestea sunt impartite in trei mari categorii si anume:
a) Lucrari la infrastructura
b) Lucrari la suprastructura
c) Lucrari la racordarile cu terasamentele
a) Lucrarile pentru infrastructura, care se aplica la toate podurile,
pasajele si viaductele, diferind doar amploarea acestor lucrari, functie de
lungimea totala a fiecarui pod, presupune realizarea urmatoarele
activitati:
Etapa I – Executie piloti forati cu diametru mare Ø1500mm
Faza 1 – Forarea pilotilor
Faza 2 – Montarea armaturilor
Faza 3 – Turnarea betonului
Faza 4 – Incercari si teste ale pilotilor
Etapa II – Executie radier
Faza 1 – Executia sapaturilor
Faza 2 - Demolarea capetelor pilotilor
Faza 3 – Turnare beton de egalizare
Faza 4 – Montarea carcasei de armatura a radierului
Faza 5 - Turnarea betonului
Etapa III - Executie elevatii
Faza 1 – Montarea armaturilor
Faza 2 – Executia codrajului
22

Faza 3 – Turnarea betonului
b) Lucrarile pentru suprastructura, care se aplica independent la fiecare
pod in parte, diferind in functie de materialele folosite pentru tablier
(metal, beton sau mixt: hotel-beton), presupune realizarea urmatoarele
activitati:
Etapa IV – Suprastructura din grinzi prefabricate, in cazul podurilor cu o
singura deschidere
Faza 1 – Montarea grinzilor prefabricate
Faza 2 – Montarea armaturii din placa de suprabetonare
Faza 3 – Turnarea betonului din placa de suprabetonare
Faza 4 – Montarea hidroizolatiei pe pod
Faza 5 – Asterea caii pe pod
Faza 6 - Executie parapet directional
Etapa V – Suprastructura din grinzi metalice, in cazul podurilor cu sectiune
mixta
Faza 1 – Executie platforma de montaj
Faza 2 – Montarea grinzi metalice de lansare
Faza 3 – Riparea tablierului metalic si pozitionarea pe reazeme
provizorii
Faza 4 – Montarea placilor de beton prefabricate si monolitizarea
acestora
Faza 5 – Montarea si tensionarea cablelor de otel
Faza 6 – Pozitioanarea tablierul pe reazemele finale
Faza 7 – Montarea hidroizolatiei pe pod
Faza 8 – Asterea caii pe pod
Faza 9 - Realizare trotuare pe pod
Faza 10 - Executie parapet directional
c) Lucrari la racordarile cu terasamentele care se aplica in general la
toate podurile, pasajele si viaductele, diferind doar amploarea acestor
lucrari, functie de inaltimea terasamentelor, presupune realizarea
urmatoarele activitati:
Etapa V I - Executie racordari cu terasamentele
Faza 1 - Amenajare sferturi de con
Faza 2 - Amenajare taluzuri rampe
Faza 3 - Executie scari si casiuri
d) Drumuri tehnologice
Pentru executia Variantei de ocolire accesele se vor face numai pe drumurile
existente, iar intre acestea se va circula numai in interiorul amprizei Variantei.
Cu alte cuvinte pentru desfasurarea procesului tehnologic de executie, nu sunt
necesare accese prin drumuri noi, care sa fie situate in afara Variantei.
Drumurile existente prin care se vor face accesele pentru executia Variantei de
ocolire sunt:
- DN25 Galati - Tecuci;
- DJ251 Galati – Smardan;
- DN26 Galati – Oancea;
- Drumul de exploatare existent pe partea stanga a caii ferate Galati –
Barlad;
- DN2B Galati – Giurgiulesti.
In concluzie, nu se prevad drumuri noi de acces temporare (tehnologice)
situate in ariile naturale protejate.
23

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului
Caracteristicile principale ale constructiilor – situatia proiectata
Clasa tehnica, conform prevederilor NORMELOR TEHNICE PRIVIND
STABILIREA CLASEI TEHNICE A DRUMURILOR PUBLICE, Varianta de ocolire
Galati, va fi un drum care se incadreza in Clasa tehnica III, cu 2 benzi de
circulatie, avand o intensitate medie a traficului, intre 3500– 8000 vehicule
fizice si urmeaza sa faca parte din Drumul european E 87 (spre si dinspre
Ucraina) si E 584 (spre si dinspre R. Moldova); in viitor urmeaza sa faca parte
din Autostrada inelara a Marii Negre.
Varianta de ocolire Galati poate fi definita ca drum pentru circulatie rapida ce
se va realiza in scopul preluarii traficului de tranzit, care in prezent trece prin
municipiul Galati, intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B.
Clasa de importanta este III, iar categoria de importanta este C (normala).
Elementele geometrice ale traseului, atat in plan orizontal cat si in plan vertical,
asigura viteza de proiectare de V=100 km/h, in conformitate cu prevederile
STAS 863/1985 “Lucrari de drum, ELEMENTE GEOMETRICE ALE
TRASEELOR – Prescriptii de proiectare”.
Traseul Variantei de ocolire Galati, in plan orizontal, are o lungime de
L=33,630 km si se desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian,
supratraverseaza DN 25 si calea ferata Tecuci - Galati, traverseaza Vaile
Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se indreapta spre
nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand
Balta Malina tot pe la origine, la sud de localitatea Smardan. Dupa traversarea
DJ 251 Galati - Smardan, traseul se indreapta spre nord – est, apoi printr-o
curba la dreapta cu R = 4000 m si un aliniament trece de pe zona de platou, in
campia Bratesului si a Prutului. In continuare printr-o alta curba la dreapta cu R
= 3550 m, trece prin apropierea coltului din nord a Lacului Brates,
indreptandu-se spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea acestuia, la cca.
3.5 km inainte de Vama Giugiulesti.
Varianta de ocolire Galati va fi realizata in scopul mutarii traficului de tranzit
din oras in afara acestuia, traficul respectiv fiind redirectionat pe drumurile
nationale si judetene intersectate de Varianta de ocolire.
Traseul, in plan orizontal si in plan vertical, avandu-se in vedere importanta
nationala si internationala a acestui obiectiv de investitie, este proiectat pentru
o viteza de V=150Km/h, curba circulara de racordare a aliniamentelor are raza
minima de R=830m, in total fiind un numar de 8 curbe cu R=830m, R=850m,
R=1000m, R=1150m, R=2000m, R=4000m, R=4000m si R=5000m.
Din lungimea totala a traseului de 33.600Km, 46% din traseu se afla in curbe.
Din cauza reliefului format din vai adanci, versanti si platouri, traseul in profil
longitudinal prezinta variatii, din punctul de vedere al declivitatilor, problema
cea mai dificila fiind trecerea in Lunca Bratesului, datorita versantului abrupt,
pe o inaltime de cca.70m, la baza versantului fiind situata calea ferata Galati –
Barlad.
Declivitatea maxima este de 3.5% pe 2,9Km, celelalte declivitati avand marimi
de : 3% pe 1,4Km, 2.5% pe 3,4Km, sau 0.3% pe 15Km, 0.5% pe 6,4Km.,
1.5% pe 2,8Km. Si s.a.m.d.; declivitatea medie ponderata este de 1.10%.
24

Curbele convexe in plan vertical au raza minima de R=10000m, asigurandu-se
viteza de V=100Km/h.
In ceea ce priveste intersectiile rutiere intre Varianta de ocolire cu drumurile
nationale si judetene existente, acestea sunt proiectate denivelat sau la nivel,
functie de capacitatea intersectiilor respective rezultate din calcule.
Nodul rutier Traian este prevazut la desprinderea Variantei de ocolire din DN25
cu bretele rutiere proiectate pentru V=40Km/h si V=60Km/h, cu benzi de
accelerare – decelerare, de intrare respectiv iesire in si din traseu, astfel incat
fluxurile de circulatie sa nu se intersecteaze (fara puncte de coleziune).
Urmatoarea intersectie rutiera cu DJ251 Galati – Smardan este la nivel, de tip
Sens giratoriu, eliminandu-se punctele de conflict intre fluxurile de circulatie ;
inelul interior este proiectat cu R=20m, iar inelul carosabil are latimea de
7.00m cu benzi laterale de siguranta.
Intersectia Variantei de ocolire cu DN26 Galati – Tulucesti – Oancea, rezulta din
calcule ca trebuie sa fie denivelata, adica Nod rutier. Trebuie scos in evidenta
ca traficul pe DN26 este deosebit de mare fata de traficul de pe Varianta si in
consecinta Nodul rutier Vanatori a fost tratat astfel incat fluxurile de circulatie
pe sensurile Galati – Tulucesti si Tulucesti – Galati sa se desfasoare
nestingherit. Din acest motiv pe cele doua drumuri laterale cu sens unic sunt
proiectate Pasaje peste Sensul giratoriu amplasat la intersectia Variantei de
ocolire si DN26 reamenajat, intr-un debleu de 10m adancime.
La revenirea Variantei de ocolire in DN2B, din cauza caii ferate Galati –
Giurgiulesti care este situata langa drumul existent, DN2B trebuie deviat astfel
incat sa se poata amenaja un Sens giratoriu prin care se vor dirija fluxurile de
circulatie spre Galati – Bazinul nou – Portul vechi si spre Giurgiulesti; Sensul
giratoriu este prevazut cu raza interioara R int.=20m si inelul caroisabil cu
latimea de 7.00m si spatii de siguranta laterale.
- In profil transversal, s-au prevazut urmatoarele latimi:
Pe Varianta de ocolire Galati:
- lăţimea părţii carosabile: 2 x 3,50 m = 7,00 m;
- lăţimea platformei: 10,00 m;
- latimea acostamentelor: 2 x 1.50m = 3.00m;
din care:
- 2 x 0,75 m lăţimea benzilor de încadrare
- 2 x 0,75 m lăţimea acostamentelor consolidate
spaţiul necesar, în afara platformei de 10 m, pentru amplasarea parapetului:
0,90 m pentru parapete semigreu si 0.95m pentru parapete greu si foarte
greu;
lăţimea banchetei situate între rigolă şi baza feţei văzute a zidului de debleu:
0,50;
Prin Legea nr. 22 din 22 februarie 2001 pentru “Ratificarea conventiei
privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera,
adoptata la Espoo la 25 februarie 1991”, in ANEXA 1 se prezinta lista cu
activitatile propuse, la punctual 7 mentinandu-se activitatea: “Construirea de
autostrazii si drumuri pentru circulatie rapida..” , iar in NOTA se arata ca
“expresia drumuri pentru circulatie rapida defineste un drum rezervat circulatiei
autovehiculelor, accesibil numai prin caii de transfer sau prin intersectii
reglementate si pe a carui parte carosabila sunt interzise, in mod special,
oprirea si stationarea” .
25

Varianta de ocolire Galati , din punctul de vedere al elementelor geometrice ale
traseului, in plan orizontal si in profil longitudinal, este proiectata pentru viteza
de V=100Km/h, iar accesibilitatea din drumurile nationale: DN25, DN24D,
DN26, DN2B, cat si din DJ251 in Varianta de ocolire se face prin cai de transfer
si prin intersectii reglementate, adica prin Noduri rutiere si prin Sensuri
giratorii.
Cu alte cuvinte o parte din prevederile Legii nr.22 /22 februarie 2001 – Anexa 1
si din Nota se respecta in sensul ca Varianta de ocolire s-ar putea incadra ca
drum pentru circulatie rapida.
Insa, asa cum rezulta din Anexa 1 si Nota se mai pune si problema ca “pe
partea carosabila sunt interzise, in mod special, oprirea si stationarea”. In
situatia Variantei de ocolire aceasta cerinta nu poate fi satisfacuta deoarece
partea carosabila este alcatuita din doua benzi rutiere de circulatie: o banda de
circulatie este pentru sensul DN25 – DJ251 – DN26 – DN2B, iar a doua banda
de circulatie este pentru sensul DN2B – DN26 – DJ251 – DN25; cu alte cuvinte
pentru fiecare sens de circulatie este prevazuta numai o banda de rulare, de
3.50m latime si nu 2 sau 3 benzi (pe sens) asa cum se prevede la Drumurile
expres si Autostrazi. O astfel de situatie recenta este Drumul expres Braila –
Galati, proiectat in anii 2007-2008 unde se prevede realizarea a doua benzi de
circulatie pentru fiecare sens; si nu numai atat, dar pe acest Drum expres se
mai prevede si cate o banda de urgenta de 2.50m pe partea dreapta a partii
carosabile, care permite stationarea in cazuri extreme a autovehiculelor.
In situatia Variantei de ocolire Galati aceasta banda de urgenta nu este
prevazuta si in consecinta, in situatii extreme autovehiculele sunt nevoite sa
stationeze, partial pe partea carosabila si partial pe acostamente, partea
carosabila fiind de 2x3,50m=7.00m latime , iar platforma de 10.00m latime
(adica fiecare acostament este de 1.50m).
Mai trebuie adaugat ca desi traseul Variantei de ocolire este proiectat pentru
viteza de V=100Km/h, viteza de circulatie nu poate fi, in mod continuu, aceeasi
(V=100Km/h), deoarece in situatia manevrelor de depasire, de multe ori viteza
trebuie redusa pana la limita impusa de autovehicolul din fata care trebuie
depasit, astfel incat sa se evite un accident.
In consecinta, cerinta ca autovehiculul sa nu stationeze pe partea carosabila nu
se poate respecta, iar viteza maxima de 100Km/h, nu poate fi constanta,
aceasta putand ajunge si la valoarea V=0 Km/h, adica la stationarea pe partea
carosabila, in situatia depasirilor.
Luând in considerare cele de mai sus, Varianta de ocolire Galati nu poate fi
incadrata, conform prevederii Legii nr.22 /2001, ca Drum de mare viteza.
Pentru scurgerea apelor pluviale, avand in vedere siguranta circulatiei, pe
de o parte, si tipurile existente de pamanturi si anume loess-uri, santurile in
deblee sunt prevazute a fi pereate pe toata lungimea, forma santurilor fiind
trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre platforma drumului de 1:3 (in loc de
2:3) si a taluzului opus cu inclinarea de 1:1. Tot din motivul prevenirii eroziunii
terenului (pamanturi loessoide) si santurile de la piciorul taluzelor de rambleu
sunt prevazute a fi pereate; cu alte cuvinte, atat pe partea stanga a Variantei
de ocolire cat si pe partea dreapta, se prevad santuri trapezoidale pereate pe
toata lungimea Variantei.
Amplasarea statiilor de preepurare SPE este prezentata in tabelul nr. 3:
26

Poziţie Kilometricã
Numar bucati pe
locatie
Tabel 3
Locul de evacuare al apelor preepurate
0+660 1 Paraul Barladel deviat
1+110 1 Paraul Barladel deviat
0+540 pe breteau C a nodului
rutier Traian
2 Canal de Desecare Cd74
0+330 pe breteau D la nodul
rutier Traian
2 Canal de Desecare Cd74
2+490 4 Valea Branistea
2+860 4 Valea Branistea
2+487 5 Valea Odobascu
4+950 1 Bazin de disipare
5+735 2 Canal de irigatii CA Barbosi
6+040 5 Valea Rusca Mare
7+140 1 Bazin de disipare
8+130 1 Bazin de disipare
9+915 3 Balta Malina
11+190 1 Bazin de disipare
11+430 4 Valea Coada Malinei
12+595 1 Bazin de disipare
13+545 4 Valea Trei Fantani
14+370 1 Bazin de disipare
14+700 2
Statie de epurare mecano-biologica;
Separator Produse petroliere;
17+300 4 Valea Budurului
18+600 4 Valea Sultanului
20+070 2 Canal de evacuare Chineja
20+490 1 Canal de evacuare Chineja
21+240 1 Bazin de retentie
22+020 1 Bazin de retentie
22+410 1 Bazin de retentie
27

23+400 1 Bazin de disipare
23+880 1 Bazin de disipare
24+450 1 Bazin de disipare
24+810 1 Bazin de disipare
25+500 1 Bazin de retentie
26+680 1 Bazin de retentie
26+880 2 Canal de Desecare CCC
27+530 2 Canal de Irigatii
27+750 2 Canal de Desecare CCC
28+230 4 Canal de Irigatii
28+770 2 Canal de Irigatii
29+340 2 Canal de Desecare CE35
30+090 1 Bazin de retentie
31+500 2 Canal de Irigatii
31+980 1 Bazin de retentie
32+520 1 Bazin de retentie
32+760 1 Bazin de retentie
32+990 1 Bazin de retentie
Total statii SPE 86
28

1.12. Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot
genera impact cumulativ cu proiectul
Nu este cazul
1.13. Alte informatii relevante
Nu este cazul
2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar
afectate de implementarea proiectului
Aflat în partea central-estică a României (45º 25' şi 46º 10' latitudine
nordică şi între 27º 20' si 28º 10' longitudine estică), judeţul Galaţi se află la
confluenţa fluviului Dunărea cu cele două mari râuri ale Moldovei, Siretul şi
Prutul în sectorul fluvio-maritim al ţării. Suprafaţa judeţului este de 4.425
km.p., 1,9 % din teritoriul României.
Fig. 1. Localizarea geografica a judeţului Galaţi
Relieful zonei se caracterizează prin unităti de câmpie şi podis, cu
înălţimi ce variază între 10-20 m (în sud) şi 310 m (în nord), cu o fragmentare
mai accentuată în partea nordică şi mai slabă în cea sudică, distingându-se,
cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia
Covurluiului, Lunca Siretului inferior, Lunca Prutului inferior.
Unitatea de relief din care face parte zona studiata este reprezentata de
Campia Covurlui, ce corespunde din punct geomorfologic extremitatii de sud a
Podisului Moldovei.
Campia Covurlui este o campie piemontana si de terasa, caracterizata
prin prezenta interfluviilor cu suprafete plane, care continua spre sud platourile
mai inalte ale podisului cu acelasi nume fiind formata dintr-o asociere de
campuri ce coboara in trepte spre valea Siretului, o parte dintre acestea fiind
terase aluviale ale Siretului. Este delimitata la est si vest de raurile Geru si
Prut, prezentand altitudini cuprinse intre 80m si 200m.
Amplasamentul proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”
este situat in partea de S-SE a teritoriului judeţului, între raurile Siret, Prut si
Dunărea, pe terasele cele mai avansate ale Podişului Moldovei, unde Câmpia
Covurlui înaintează până la malul Dunării. Relieful zonei studiate se prezintă
sub forma de luncă şi câmpie colinare cu altitudinea maximă de 94 m, conform
29

datelor derivate din modelul digital de elevaţie prezentat de Jarvis şi colab.
(2008).
Principalele cursuri de apă care străbat judeţul Galaţi sunt: Dunărea,
Siretul, Prutul şi Bârladul. Reţeaua hidrografică este tributară fluviului Dunărea,
afluenţilor săi de ordinul I - râurile Siret şi Prut şi afluenţilor de ordine
inferioare - văile Mălina, Cătuşa, lacul Brateş etc.
Prutul are ca afluenti Elanul si Horincea. Pârâul Chineja se varsă în Lacul
Brates.
Traseul variantei ocolitoare Galati se situeaza intre luncile raurilor Siret si
Prut. Astfel, Lunca Siretului inferior este o unitate individualizată ce se
desfăsoară din dreptul localitătii Mărăsesti până la confluenta râului Siret cu
fluviul Dunărea, formată dintr-un ses larg si terase locale de luncă. Este un
relief tipic de acumulare format din râul Siret si afluentii lui de pe ambele
maluri, bogat în aluviuni.
Lunca Prutului se întinde de la confluenta râului Prut cu fluviul Dunărea,
până la nordul judetului Galati, în depresiunea Horincea. Are înăltimi ce variază
între 4-6 m si o lătime ce variază de la 1,5 - 10-11 km.
Resursele de apă subterană sunt de calitate, fiind cantonate la cca. 150 -
200m adâncime.
Clima zonei este temperat-continentală, găsindu-se sub influenţa
maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice.
In aspect climatic zona proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati” se găseste sub influenta maselor de aer continental estice si mai putin
sudice si vestice. Temperatura medie anuală este de cca 10ºC, temperatura
medie a lunii iulie este de 21,7ºC, iar remperatura medie a lunii ianuarie este
de cca -3-4ºC (municipiul Galati). Repartitia anuală a precipitatiilor este
neuniformă, cele mai mari cantităti de apă cad în anotimpul de vară, sub formă
de averse.
Vântul predominant este Crivătul, care reprezintă 29% din frecventa
anuală a vânturilor.
In aspect pedologic se remarca soluri cernoziomice, cu profil normal sau
cernoziomuri degradate, cu profil de la moderat până la puternic erodat, soluri
aluvionare de pantă si vale s.a. Eroziunea si alunecările de teren au impus
realizarea de plantatii forestiere in bazinul hidrografic al paraului Chineja.
In functie de relieful si influentele climatice specifice teritoriului judetului,
vegetatia prezenta este cea de stepa si silvostepa. In zona luncilor Dunarii si
Siretului predomina crangurile de salcie si diverse specii de plante: iarba
scaioasa, iarba vantului (Apera spica-venti), colilia (Stipa spp.), ruscuta (Adonis
vernalis), paiusul (Festuca valesiaca), firuta (Poa spp.), barboasa (Botriochloa
ischemum) etc. Spre Podisul Covurluiului, abunda vegetatia forestiera, pasunile
si fanetele. Vegetatia lemnoasa de silvostepa reprezentata de stejarul brumariu
(Quercus pedunculiflora), stejarul pufos (Q. pubescens), cer (Q. cerris) si
garnita (Q. frainetto), este specifica Podisului si Campiei Covurluiului. Datorita
masivelor integrari in cultura a terenurilor, vegetalele primare de stepa au fost
inlocuite de culturi agricole sau de vegetatie erbacee secundara. Mari suprafete
sunt cultivate cu vita de vie, pomi fructiferi, cereale si plante tehnice.
30

Vegetatia din zona studiata este reprezentata prin: terenurile agricole
cultivate intensiv;plantatii de salcam si alte esente de foioase; suprafete de
pajisti degradate folosite ca păşuni; buruienisuri si asociaţii ruderale.
Specifica zonei de stepa si silvostepa, fauna din partea de sud a Moldovei
este bine reprezentata de rozatoare ca popandaul (Spermophilus citellus) care
se hraneste mai cu seama din culturile de cereale, harciogul (Cricetus cricetus),
orbetele (Spalax sp.) si numeroase specii de soareci de camp si iepuri. Dintre
pasari, mai des intalnite sunt potarnichea (Perdix perdix), prepelita (Coturnix
coturnix) care calatoreste toamna spre sud, ciocarlia (Alauda arvensis), rata
mare (Anas platyrynchos) si gasca de vara (Anser anser) etc. Animalele sunt
reprezentate de soparla (Lacerta sp.), sarpe coluber (Coluber caspius), soparla
de stepa s.a. Padurile seculare de la Adam, Buciumeni si Viile adapostesc specii
faunistice de interes cinegetic (mistret, vulpe, caprioara). Sunt si insecte
specifice zonei de campie: lacuste, cosasi, greieri etc.
In corespundere cu documentatia tehnica a proiectului ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati” traseul studiat intruneste urmatorele caracteristici:
conform prevederilor NORMELOR TEHNICE PRIVIND STABILIREA CLASEI
TEHNICE A DRUMURILOR PUBLICE, Varianta de ocolire Galati, va fi un
drum care se incadreza in Clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie,
avand o intensitate medie a traficului, intre 3500– 8000 vehicule fizice si
urmeaza sa faca parte din Drumul european E 87 (spre si dinspre
Ucraina) si E 584 (spre si dinspre R. Moldova); in viitor urmeaza sa faca
parte din Autostrada inelara a Marii Negre.
elementele geometrice ale traseului, atat in plan orizontal cat si in plan
vertical, asigura viteza de proiectare de V=100 km/h, in conformitate cu
prevederile STAS 863/1985 “Lucrari de drum, ELEMENTE GEOMETRICE
ALE TRASEELOR – Prescriptii de proiectare”.
Fig. 2. Amplasarea proiectului (marcator culoare rosie, conform datelor furnizate de
catre proiectant) in raport cu topografia zonei de implementare (sursa:modificat dupa
harta topografica 1: 25.000)
31

Fig. 3. Aspecte de pe DN 26 la Nodul rutier Vanatori
Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie ce
urmeaza a fi realizat are ca scop preluarea traficului de tranzit, care in prezent
trece prin municipiul Galati, intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B, cat
si legaturile rutiere cu Vamile Giurgiulesti si Oancea, la fel si redirectionarea
traficului de tranzit pe drumurile nationale si judetene intersectate de obiectivul
de investitie.
Varianta de ocolire Galati are o lungime de L=33,630 km si se desprinde
din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN 25 si calea ferata
Tecuci - Galati, traverseaza Vaile Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca
Mare, dupa care se indreapta spre nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de
aici spre sud – est, traversand Balta Malina tot pe la origine, la sud de
localitatea Smardan.
Fig. 4. Desprinderea variantei – zona DN 25
Dupa traversarea DJ 251 Galati - Smardan, traseul se indreapta spre
nord – est, apoi printr-o curba la dreapta cu R = 4000 m si un aliniament trece
de pe zona de platou, in campia Bratesului si a Prutului. In continuare printr-o
alta curba la dreapta cu R = 3550 m, trece prin apropierea coltului din nord a
Lacului Brates, indreptandu-se spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea
acestuia, la cca. 3.5 km inainte de Vama Giugiulesti.
32

Fig. 5. DN 2B la revenirea variantei
Varianta de ocolire Galati traverseaza, in general, terenuri cu destinatie
agricola, in mare parte proprietati private, restul fiind terenuri comunale.
Fig. 6. Suprafete de teren folosinta arabil din zona de amplasament a proiectului
Suprafata totala a terenurilor ocupate pentru realizarea Variantei este
de 181,70 ha.
Fig. 7. Terenuri neproductive din perimetrul Variantei ocolitoare Galati
33

Traseul obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati” se suprapune peste fondul forestier national proprietate publica a
statului administrat de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, prin Directia
Silvica Galati, Ocolul Silvic Galati, U.P. I Mogos, unitatile amenajistice u.a. 28
A, 28C (folosinta padure) si 28N1(folosinta neproductiv) din trupul de padure
Coasta Brates (Fig. 7.)
Fig. 8. Plantatii forestiere pe terenuri erozionale (Trupul de padure Coasta Brates)
Din cauza reliefului format din vai adanci, versanti si platouri, traseul in
profil longitudinal prezinta variatii, din punctul de vedere al declivitatilor,
problema cea mai dificila fiind trecerea in Lunca Bratesului, datorita versantului
abrupt, pe o inaltime de cca.70m, la baza versantului fiind situata calea ferata
Galati – Barlad.
Amplasarea in sud-estul tarii, la nord de orasul Galati (cca. 33,6 km
incepand din zona Branistea-Traian pana la intersectia cu DN 2B, la sud-vest de
localitatea Giurgiulesti) face ca traseul propus spre construirea Variantei
ocolitoate Galati sa se afle in ariile naturale de interes comunitar - aria de
protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates, aria de protectie
speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, situl de importanta
comunitara ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior si in vecinatatea Parcului
Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, elemente ale retelei Ecologice Europene
Natura 2000 in Romania.
Astfel, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: prin limita sa estica situl se afla la
limita cu traseul Variantei ocolitoare, in zona localitatii Traian;
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior: prin limita sa estica situl se afla la limita
cu traseul Variantei ocolitoare la distanta de cca. 0-0,06 m, iar pe o portiune
restransa (cca. 28 ha) Varianta Ocolitoare Galati traverseaza situl;
ROSPA0121 Lacul Brates: situl este traversat de Varianta ocolitoare, ocupand o
suprafata de cca. 91.784 ha;
34

Fig. 9. Amplasarea proiectului (marcator culoare verde, conform coordonatelor
furnizate de catre proiectant) in raport cu ariile naturale protejate din zona studiata
(sursa: prelucrare Google earth)
Specificam, ca Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată
la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate
(Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor
sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de
plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.
In ceea ce oriveste ariile naturale protejate, in Romania, acestea sunt
desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional,
respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată
pentru noi zone, precum si alte acte normative, dupa cum urmeaza:
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările
din OUG nr. 154/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/
2011, are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a
patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă
fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă;
- HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică
pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este
localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit;
- Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă
comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în
România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale
pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală
protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza
recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de
importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a
Guvernului;
- HG nr. 971/2011 modifica si completeza Hotărârea Guvernului nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
35

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România;
- Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 se modifica Ordinul Ministrului
Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară,
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar
afectate de implementarea proiectului
2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca
Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)
In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele
caracteristici ale acestor zone protejate.
Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului
Inferior
NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33''
Suprafaţa sitului (ha): 25.081
Altitudine (m): Min.: 0, Max.: 302, Med.: 47
Regiunea biogeografică: continentala/stepica
Regiunile administrative
NUTS % Numele judeţului
RO011 2 Bacau
RO026 42 Vrancea
RO024 49 Galati
RO021 7 Braila
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global
3260 Cursuri de apa in zonele de 20 B C C B
campie, pana la cele montane,
cu vegetatie din Ranunculion
fluitantis si Callitricho-
Batrachtion
6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5
91F0 Păduri ripariene mixte cu
Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor
râuri (Ulmenion minoris)
3270 Rauri cu maluri namoloase cu
vegetatie de Chenopodion rubri
si Bidention
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus
alba
91I0 Vegetatie de silvostepa
eurosiberiana cu Quercus spp.
91E0 Paduri aluviale cu Alnus
glutinosa si Fraxinus excelsior
(Alno-padion,
Salicion albae
Alnion incanae,
B C C B
0,5 B C B B
0,5 B C B B
9 A C B B
0.2 C C B C
0,3 B C B B
36

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Cod Specie Pop.:
Rezid.
Rep
rod
.
Ierna
t
Pasaj Sit
Pop.
Conserv. Izolar
e
Global
1355 Lutra lutra P C B C B
1335 Spermophilus
citellus
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Reproducere Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Rezidentă
Pop.
1220 Emys
orbicularis
P C B C B
1166 Triturus
cristatus
P C B C B
1188 Bombina
bombina
P C B C B
Cod Specie Populaţie: Reprod Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Rezidentă ucere
Pop.
1130 Aspius aspius P C B C B
1149 Cobitis taenia P C B C B
2511 Gobio kessleri P B B C B
1124 Gobio
albipinnatus
P C B C B
1157 Gymnocephalu
s schraetzer
P C B B B
1145 Misgurnus
fossilis
P C B C B
2522 Pelecus
cultratus
P C B C B
1134 Rhodeus
sericeus
amarus
P C B C B
1146 Sabanejewia
aurata
P C B C B
1160 Zingel streber P C B C B
1159 Zingel zingel P C B C B
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Cod Specie Pop.: Reprod. Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolar Glob
Rezid.
Pop.
e al
1083 Lucanus
cervus
P C B C C
1014 Vertigo
angustior
P?
Alte specii importante de floră şi faună
Cat. Specia Populaţie Motiv
M Felis silvestris P D
37

DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N04 4 331 Plaje de nisip
N06 25 511, 512 Râuri, lacuri
N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării
N09 5 321 Pajişti naturale, stepe
N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 8 231 Păşuni
N16 34 311 Păduri de foioase
N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora
a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul
Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu
Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul
Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se
intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe
Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate
identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%;
pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere
extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte
terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare,
mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca
inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format
din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni.
Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in
parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat
de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara,
care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica
este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al
raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februariemartie,
aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra
vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu
influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval,
fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea
mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale
(aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).
Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili,
reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice.
Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent
din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia
majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg
perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si
promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere
alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale
agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe
sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc.
constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.
Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea
regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si
inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.
38

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha,
respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar
diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS
Focsani si OS Tecuci.
Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional
Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei
naturale protejate
RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca
RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra
Managementul sitului
Organismul repsonsabil pentru managementul sitului:
Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani
Planuri de management ale sitului:
Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre
Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.
În concluzie menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate
şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi
alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă
comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe
amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa vre-unui
impact asupra componentelor de habitat, floră şi faună a acestei arii protejate,
urmare a realizării obiectivului de investitie ”Varianta DN2 de ocolire a
municipiului Adjud, judetul Vrancea”.
2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard
Natura 2000)
In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici
ale acestei zone protejate.
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior
se întinde pe o suprafaţă de 36.492
ha, fiind situat, în regiunile
biogeografice continentală şi stepică.
Lunca Siretului Inferior se întinde pe
raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea
(29%) şi Brăila (5%).
Aria de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior
(harta din Formularul standard Natura
2000)
In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat
pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului
Europei - 79/409/CEE:
39

Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie
Populaţie:
Cuibărit Iernat
Rezidentă
Pasaj
Sit
Pop.
Conserv. Izolare Global
A054 Anas acuta 20-35 i D
A056 Anas clypeata 30-60 i D
A052 Anas crecca 50-80 i D
A050 Anas penelope 170-230
i
D
A053 Anas
platyrtynchos
10-20 p 350-500 i D
A055 Anas querquedula 1-3 p D
A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D
A043 Anser anser 350-500 i D
A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D
A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C
A087 Buteo buteo 20-35 i D
A198 Chlidonaris
leocopterus
5-12 p B B C B
A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C
A096 Falco tinnunculus 10-15 p D
A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 C
i
B C B
A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D
A156 Limosa limosa 600-1000 i D
A230 Merops apiaster 30-50 p D
A017 Phalacrocorax
carbo
50-120 i D
A005 Podiceps cristatus 30-45 p D
A048 Tadoma tadoma 2p D
A161 Tringa erythropus 150-200 i D
40

A162 Tringa totanus D
A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D
A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D
Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine
reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care
reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o
populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N04 2 331 Plaje de nisip
N06 17 511, 512 Râuri, lacuri
N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării
N09 4 321 Pajişti naturale, stepe
N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 7 231 Păşuni
N16 22 311 Păduri de foioase
N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)
Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse
(aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este
intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites,
Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei
numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta
garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus,
Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula,
Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica
atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus
vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus
ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide
(Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor
Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul
Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.
Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a
putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită
suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă
freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă
joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din
genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca
reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în
calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola
ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide
(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser,
Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide
(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,
Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,
Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,
Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide
(Acrocephalus sp.) s.a.
Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului:
păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.
41

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată
Cod Activitate Intensitate % Infl.
140 Păşunatul C 0 -
300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 -
701 Poluarea apei B 0 -
164 Curăţarea pădurii C 0 +
220 Pescuit sportiv B 0 0
230 Vânătoare C 0 -
421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 -
502 Drumuri, drumuri auto C 0 -
503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0
952 Eutrofizarea B 0 -
941 Inundaţii B 0 +
Activităţi şi consecinţe în jurul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
403 Habitare dispersată B 0 0
421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -
Managementul sitului
Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este
atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani,
în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există
un plan de management al acestei arii protejate.
Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei
naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din
reţeaua ecologică natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la
localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar
prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului si relatia
acestora cu obiectivul de investitie.
2.2.1.3 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0121 – lacul Brates (conform Formularului Standard Natura
2000)
ROSPA0121 Lacul Brates
Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates este situata in
hotarele judeţului Galati (100%).
FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 pentru ariile de protecţie specială
(SPA)
Codul sitului ROSPA0121
Data completării 201101
NUMELE SITULUI: Lacul Brates
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului Latitudine N 45º 30' 41'' Longitudine E 28º 7' 55''
Suprafaţa sitului (ha) 15.682
Altitudine (m) (km) Min.0 Max. 54 Med. 1
Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică
X
Regiunile administrative
NUTS % Numele judeţului
RO021 100 Galati
42

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie Popul
atie:
rezid
enta
Cuibarit Iernat Pasaj Sit.
Pop.
Conserv. Izolar
e
43
Global
A396 Branta ruficollis 0-500 i C B C C
A196 Chlidonias
200-320 p 1500- B B C B
hybridus
300 i
A197 Chlidonias niger 35-50 p B B C C
A097 Falco vespertinus 10-15 p C B C C
A019 Pelecanus
onocrotalus
200i C B B B
Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie Populatie: Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Conserv. Izolare Global
rezidenta
Pop.
A050 Anas
100- C B C B
penelope
150 i
A041 Anser
2000- 8000- B C C C
albifrons
3000 i 18000 i
A052 Anas crecca 2000-
2500 i
C B C C
A053 Anas
1000- C B C C
platyrhynch
os
1300 i
A125 Fulica atra 8000-
10000 i
C B C C
A179 Larus
3000- C B C C
ridibundus
4000 i
A459 Larus
1000- C B C C
cachinnans
1200 i
DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N06 18 511, 512 Râuri, lacuri
N12 76 211-213 Culturi (teren arabil)
N16 6 311 Paduri foioase
Alte caracteristici ale sitului:Situl se incadreaza in regiunea biogeografica
stepica. La sud este marginit de Dunare, la sud-vest de municipiul Galati, la
nord de SPA-ul Lunca Prutului – Vladesti- Frumusita, iar la est de raul Prut.
Cuprinde terenuri agricole, ape statatoare, mlastini si paduri de lunca. Actualul
lac este doar o mica parte din vechiul lac Brates, care a fost in cea mai mare
parte desecat.
Calitate şi importanţă: Situl se califica pentru populatiile speciilor: Anser
albifrons – C3, Branta ruficollis – C1, Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias
niger – C6, Falco vespertinus – C1, C6, Pelecanus onocrotalus – C2, C6. Situl
se califica in conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerariel de pasari acvatice
din timpul migratiei.
Vulnerabilitate: Gradul actual al vulnerabilitatii este scazut. Situl poate fi
poluat de poluarea industriala precum si de folosirea pesticidelor in zonele
agricole limitrofe.
Mangementul sitului: Nu exista structura de administrare.
Planuri de management ale sitului: Nu exista plan de management.

2.2.1.4 Habitate, specii de flora si fauna din Parcul Natural Lunca Joasa
a Prutului Inferior
In cadrul proiectului LIFE Nature „Restaurarea ecologica a Parcului
Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”, finantat de Comisia Europeana, derulat
de Universtatea Bucuresti in parteneriat cu Agentia Regionala pentru Protectia
Mediului Galati, Societatea Ornitologica Romana, Directia Silvica Galati, pe
perioada 2005-2010, s-au inventariat urmatoarele tipuri de habitate:
R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodella polyrhiza
şi Wolffia arrhiza (Natura 2000 – 3150 – Natural eutrophic lakes with
Magnopotamion and Hydrocharition - type vegetation)
R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsillea quadrifolia, Azolla
caroliana şi A. filiculoides (Natura 2000 – 3150 – Natural eutrophic lakes
with Magnopotamion and Hydrocharition - type vegetation)
R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides
şi Utricularia vulgaris (Natura 2000 – 3150 – Natural eutrophic lakes with
Magnopotamion and Hydrocharition - type vegetation)
R 2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.
lucens, Elodeea canadensis şi Najas marina (Natura 2000 – 3150 –
Natural eutrophic lakes with Magnopotamion and Hydrocharition - type
vegetation)
R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum
şi Potamogeton natans (Natura 2000 – 3160 – Natural distrophic lakes
and pounds
R2210 Comunităţi danubiene cu Bolboschoemus maritimus şi Schoenoplectum
tabernaemontani
R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca
R4407 Păduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius (Natura 2000 – 92A0
Salix alba and Populus alba galleries)
R5301 Comunităţi palustre cu Gliceria fluitans, Catbrosa aquatica şi Leersia
oryzoides
R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia
R5306 Comunităţi danubiene cu Typha laxmanii şi Epilobium hirsutum
R5307 Comunităţi danubiene cu Glyceria maxima şi Schoenoplectus palustris
R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus
lacustris
Flora si vegetatie. Valea Prutului a constituit obiectul a numeroase
cercetări botanice, cele mai multe abordând mai ales terasele, lacurile, mai
puţin albia râului. Dintre primele studii în această zonă amintim: Brandza D.,
1879-1883, Grecescu D., 1898, 1909, Borza A., 1958.
Din punct de vedere fitogeografic, în mod firesc predomină elementele
eurasiatice, urmate de speciile europene (în ambele cazuri un număr însemnat
îl reprezintă cele cu caracter mediteranean şi cele continentale). Ca urmare a
poziţiei teritoriului, apropiat de Marea Neagră, sunt bine reprezentate
elementele pontice, mai ales daca însumăm la aceasta categorie şi pe cele
ponto-mediteraneene, ponto-panonice, ponto-caucaziene, ponto-balcanice,
ponto-balcano-mediteraneene.
Studiul florei zonei Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior a
relevat urmatoarele aspecte:
- au fost inventariate pe baza literaturii şi a cercetărilor proprii un
număr de 780 taxoni, din care 33 subspecii, o varietate şi un hibrid;
44

- 26 dintre aceste specii sunt cuprinse pe listele roşii naţionale;
- 2 specii sunt protejate prin Convenţia de la Berna (Salvinia natans şi
Trapa natans);
- o specie se regăseţte în Directiva habitate anexa 4a – Galanthus
nivalis;
- din numărul total, 18 specii, 1 varietate şi 1 hibrid sunt noi pentru
regiune.
Vegetatia zonei a inregistrat urmatoarele caracteristici:
- în literatura de specialitate au fost semnalate 100 asociaţii vegetale din
teritoriul studiat şi teritoriile adiacente;
- mare parte dintre asociaţiile citate în literatură sunt comunităţi ruderale
şi segetale, ceea ce indică o antropizare puternică, şi sunt localizate în
teritoriile adiacente parcului;
- strict pe teritoriul parcului au fost identificate 31 de asociaţiii vegetale;
Fauna. Bazinul hidrografic al râului Prut reprezintă o zonă umedă de un
deosebit interes avifaunistic, atât pentru România, cât şi pentru zona de sudest
a Europei. Valea Prutului reprezinta o importanta cale de migraţie a
păsărilor. Amplasată în imediata apropiere a Deltei Dunării, lunca Prutului
găzduieşte specii de păsări (acvatice, limicole, răpitoare, silvicole etc.) care
staţionează, se hrănesc şi cuibăresc în zonă.
Din numărul total al speciilor de păsări din zona Prutului inferior (239
specii), 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate şi vulnerabilitate, sunt
incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România (2005): specii vulnerabile
(26 specii - 10,9 %), periclitate (14 specii - 5,9 %) şi critic periclitate (10 specii
- 4,2 %).
Dintre speciile critic periclitate amintim de: pelicanul creţ (Pelecanus
crispus), gârliţa mică (Anser erythropus, călifarul roşu (Tadorna ferruginea),
codalbul (Haliaeetus albicilla), şoimul dunărean (Falco cherrug) ş.a.
Printre speciile periclitate înregistrate în zonă s-au regăsit: egreta mare
(Egretta alba), lopătarul (Platalea leucorodia), cătăliga (Himantopus
himantopus), heretele sur (Circus pygargus), stârcul roşu (Ardea purpurea)
ş.a.
Speciile vulnerabile au fost: barza neagră (Ciconia nigra), călifarul alb
(Tadorna tadorna), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare
mică (Aquila pomarina), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), turturica
(Streptopelia turtur) ş.a.
Acestea şi alte specii se regăsesc în materialele convenţiilor
internaţionale (Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor
naturale din Europa, Berna, 17 septembrie 1979; Convenţia privind
conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, Bonn, 23 iunie 1979;
Directiva 79/409 a Consiliului din 2 Aprilie 1979 referitoare la conservarea
păsărilor sălbatice ), ce constituie instrumente ale strategiilor de conservare a
mediului natural pe plan naţional, regional şi global.
*sursa: www.luncaprut.ro
45

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia
speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata
si in imediata vecinatate a proiectului
Având în vedere faptul ca amplasamentul proiectului „Lucrari privind
varianta de ocolire Galati” se afla in ariile naturale de interes comunitar –
aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates, aria de
protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, situl de
importanta comunitara ROSCI 0161 Lunca Siretului inferior si vecinatatea
Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului infeior, elemente ale retelei Ecologice
Europene Natura 2000 in Romania, prezentam date regeritoare la
localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului.
2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna
enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de
importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia
acestora cu proiectul
In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta
comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate
pentru aceasta arie protejata sunt urmatoarele:
- 3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu
vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion;
- 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii;
- 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris);
- 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si
Bidention;
- 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;
- 91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.;
- 91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alnopadion,
Alnion incanae, Salicion albae).
Specificam, ca tipurile de habitate mentionate pentru ROSCI0162 Lunca
Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati”.
Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale
implementarii proiectului
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Vidra (Lutra lutra). Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de
habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului
de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare,
prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la
nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost
identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un
46

impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii obiectivului de
investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Popandău comun (Spermophilus citellus). Habitat. Specie tipica zonei de
stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea
drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros
in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanţa sitului pentru
specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu
a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm
un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE
Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis). Habitat. Traieste in ape
dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite
de vegetatie. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia
Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile
initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru
specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă
de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare
de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei
speciei urmare a executiei lucrarilor din investitiei ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”.
Triton cu creastă (Triturus cristatus). Habitat. Este o specie predominat
acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi
întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este
întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din
Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România
este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde
este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media
la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.
Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei
speciei urmare a implementarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”.
Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Habitat. Specie
nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare,
ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile
temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română,
Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la
nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost
identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a executiei lucrarilor
specificate in proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
47

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana
in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in
partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire
relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media
la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.
Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei
speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”.
Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu
fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand
insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare,
nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul
Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia
speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la
nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost
identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a implementarii
obiectivelor specifice proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Porcusorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Traieste in cursul mijlociu al
raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in
unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de
nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului
pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B”
ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât
2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia
nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se
preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a
realizarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus). Habitat. Traieste in Dunare si in
cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri
cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau
statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub
media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media
la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei
speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”.
Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Traieste excusiv in ape
curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional
de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe
teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000
populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional
48

(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.
Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se
preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei datorate realizarii
proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apa
statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai
rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele
laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o
raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru
specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă
de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare
de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei
speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”.
Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses,
precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile
litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o
raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de
pesti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia
speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la
nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost
identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu se preconizeaza un
impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii proiectului
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci.
Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in
bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de
zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe
teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000
populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional
(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.
Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a
implementarii obiectiveleor specifice proiectului ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”.
Dunarita (Sabanejewia aurata). Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare
din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se
intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire
foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media
la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat.
Impactul estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei
speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”.
Fusar (Zingel streber). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si
ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila.
49

Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la
nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost
identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a executiei lucrarilor
specificate in proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari
si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge
rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe
teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000
populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional
(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.
Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii
investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE
Radasca (Lucanus cervus). Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun.
Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor
nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in taote zonele cu paduri de
stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000
populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional
(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.
Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii
investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Vertigo angustior. Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in
locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub busteni, la marginea apelor sub
detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani
etc. In Romanaia este o specie de campie, dar paote ajunge pana la altitudini
de 1000 m. Distributie. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si
de est. Statutul speciei in Romanaia este necunoscut, posibil vulnerabila din
cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Relevanţa
sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are
calificativ. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul
estimat: Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra populatiei speciei
urmare a realizarii proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
50

2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl
de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu obiectivul de
investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Specie /
Efectul anticipat asupra populaţiei speciei
nume popular
Pescăraş albastru - Alcedo atthis În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in
intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in
maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o
specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat.
Prefera malurile raurilor, de regula nisipoase, unde isi sapa cuibul. Nu anticipăm un impact
semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia
speciei.
Stârc roşu - Ardea purpurea Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de
oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării.
Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea
este o specie clocitoare. Impact estimat. Pe amplasamentul studiat specia nu este prezentă.
La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Exemplare singulare s-au
observat in zbor traversand zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de
dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Stârc galben - Ardeola ralloides Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de
vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi
sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului
Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele
acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe amplasamentul analizat. Exemplare
singulare observate in zbor traversand zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ
cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Raţa roşie - Aythya nyroca Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta
Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul
României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya
nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede
cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia
51

hybridus Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000
perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci,
fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb -
Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această
specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice.
Exemplare singulare, cat si grupuri de pasari observate in zbor deasupra zonei studiate. Nu
anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati” în populaţia speciei.
Chirighiţă neagra - Chlidonias niger Specie oaspete de vară. Frecventa si larg raspandita in estul tarii, sporadica in rest. Efectiv:
3.000 – 6.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, pe ape putin adanci cu vegetatie plutitoare. În
situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă neagra - Chlidonias niger este o specie de pasaj.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ
cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Barza albă - Ciconia ciconia Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de
oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în
România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie
de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe
amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Erete de stuf - Circus aeruginosus În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea
de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500
perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus
este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice.
În amplasamentulstudiat specia nu este prezentă. Observati indivizi singulare ai speciei in
traversand in zbor zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna
întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl
Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat.
Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia
preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi, ce alterneaza cu terenuri agricole. Nu anticipăm un
impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în
populaţia speciei.
Egreta mare - Egretta alba Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de
oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine
52

exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului
Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de
această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice.
Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati” în populaţia speciei.
Egrata mică - Egretta garzetta Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de
oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în
unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca
Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul
amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este
întâlnită în habitate acvatice. Exemplare singulate observate in zbor traversand zona
studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta
de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon
nilotica
Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International
2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete
de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din
Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului
Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact
estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel
acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Ciovlică ruginie - Glareola pratincola Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands
International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o
specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe,
nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca
Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact
semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia
speciei.
Stârc pitic - Ixobrychus minutus În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista
stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este
realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie
veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul
pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si
balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu
53

este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un
impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în
populaţia speciei.
Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se
inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic
apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de
paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul
rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe
amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius
minor
În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in
zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu
copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius
minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Nu a fost prezenta pe
amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Pescăruş mic – Larus minutus Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai
frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior -
Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul
preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în
habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Stârc de noapte - Nycticorax
nycticorax
Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata.
Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii.
Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii,
dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax
este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă.
La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. S-au observat in zbor
indivizi ai speciei traversand zona de studiu. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de
dezvoltarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Pelican comun - Pelecanus onocrotalus Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România
are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie
din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România:
3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus
onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact
estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel
54

acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Lopătar - Platalea leucorodia Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă
de peste 250 000 km 2 . În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii
impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării.
Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea
leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie
nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi
întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea ”Lucrari privind varianta
de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Ciocîntors - Recurvirostra avosetta Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands
International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o
specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-
Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi).
Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra
avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul
amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare
populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
Chiră de baltă - Sterna hirundo În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în
regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000
perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit
şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în
cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Exemplare singulare identificate in
zbor traversand zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” în populaţia speciei.
55

2.2.1.3 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa
I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de
protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi
relaţia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”.
Cod Specie
Populaţie:
Rezidentă
Cuibărit Iernat Pasaj
Sit
Pop.
Conserv. Izolare Global
A054 Anas acuta 20-35 i D
A056 Anas clypeata 30-60 i D
A052 Anas crecca 50-80 i D
A050 Anas penelope 170-230
i
D
A053 Anas
platyrtynchos
10-20 p 350-500 i D
A055 Anas
querquedula
1-3 p
D
A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D
A043 Anser anser 350-500 i D
A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D
A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C
A087 Buteo buteo 20-35 i D
A198 Chlidonaris
leocopterus
5-12 p B B C B
A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C
A096 Falco
tinnunculus
10-15 p D
A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 C
i
B C B
A459 Lanus
cachinnans
18-25 p 200-250 i D
A156 Limosa limosa 600-1000 i D
A230 Merops apiaster 30-50 p D
A017 Phalacrocorax
carbo
50-120 i D
A005 Podiceps
cristatus
30-45 p D
A048 Tadoma
tadoma
2p D
A161 Tringa
erythropus
150-200 i D
A162 Tringa totanus D
A142 Vanellus
vanellus
30-45 p 500-700 i D
A179 Larus ridbundus 25-35 p 80-180 i D
Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine
reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care
reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o
populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
Referitor la migratia speciilor de pasari specificam ca pentru zona
studiata se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie al pasarilor pe cursul
inferior ale râului Siret, care este frecventat, in special, de speciile de păsări
acvatice.
Pentru alte grupe de păsări, cum sunt paseriformele, datele acumulate
până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a
trage anumite concluzii în acest sens.
Urmare a studiilor efectuate in teren asupra speciilor de avifauna
(pasari), in special, acvatice (Anexa I Directiva Consiliului 79/409/CEE), ce au
56

stat la baza desemnarii acestei arii protejate, s-a constatat ca acestea s-au
observat in migratie pe suprafaţa amplasamentului studiat (zona DN 25 Tecuci-
Galati, Nodul rutier Traian si vecinatati) prin efective reduse de pasari,
reprezentate fiind, in special de speciile de starci, egrete (Ardea purpurea,
Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides), cat si chirie si chirighite (Chlidonias
hybridus, Sterna hirundo), berze (Ciconia ciconia).
Cat priveste speciile de pasari cu migratie neregulata nementionate in
anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE observate in aceasta zona in
perioada migratiei (Anas platyrtynchos, Anser anser, Larus ridbundus, Cygnus
olor, Larus cachinnans, Phalacrocorax carbo, Vanellus vanellus si Buteo buteo),
speciile de gaste, rate si pescarusi au inregeitrat efective insemnate (de la zeci
pana la sute de pasari observate in zbor amplasamentul traseului), pe cand
lebedele, cormoranii, nagatii si sorecarul comun s-au intalnit prin efective mai
reduse (exemplare singulare si grupuri de pasari).
Studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe
amplasamentul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” (zona DN 25 Tecuci-
Galati, Nodul rutier Traian si vecinatati).
Având în vedere aceste date putem afirma că prin realizarea obiectivului
de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, speciile migratoare de
pasari, cat si speciile cu migratie neregulata, din Anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ.
Referitor la cuibaritul speciilor de păsări enumerate în anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului
Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea obiectivului de
investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, menţionăm ca acestea, în
majoritate păsări acvatice, nu s-au identificat la cuibarit pe amplasamentul
studiat (zona DN 25 Tecuci-Galati, Nodul rutier Traian si vecinatati), ce
reprezinta suprafete de teren antropizate, cu un grad inalt de poluare,
reprezentate, in special, prin habitate terestre, incompatibile cu caracteristicile
ecologice ale acestor specii, ce prefera habitatele acvatice. De aceea speciile de
pasari amintite se deplaseaza in amonte, pe cursul raului Siret, spre alte
habitate favorabile cuibaritului.
2.2.1.4 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică
ROSPA0121 Lacul Brates şi relaţia acestora cu proiectul
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie Populatie Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Conserv. Izolare Global
:
rezidenta
Pop.
A396 Branta
ruficollis
0-500 i C B C C
A196 Chlidonias
200-320 p 1500- B B C B
hybridus
3000 i
A197 Chlidonias
niger
35-50 p B B C C
A097 Falco
vespertinus
10-15 p C B C C
A019 Pelecanus
onocrotalus
200i C B B B
57

In continuare se prezinta o succinta caracterizare a speciilor de păsări
enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru
situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates şi estimarea
impactului asupra lor urmare a realizarii Variantei de ocolire Galati.
Branta ruficollis - gasca cu gat rosu. În Romania este o specie oaspete
de iarna. Cuibareste in tundra vest-siberiana, in grupuri, pe malurile abrupte
ale raurilor. Ierneaza la vestul Marii Negre, majoritatea in Dobrogea (Romania
si Bulgaria). În situl ROSPA0121 Lacul Brates gasca cu gat rosu - Branta
ruficollis este o specie oaspete de iarna. Impact estimat. Habitatul preferat de
această specie nu este prezent în zona amplasamentului ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati”. La iernat prefera balti si lacuri, alternate cu terenuri
agricole cu grau de toamna. Zona din partea de nord, nord-est a lacului
Brates, pe unde trece traseul Variantei de ocolire Galati, nu ofera conditii
favorabile speciei, deoarece suprafetele agricole sunt cultivate, in special cu
porumb si floarea soarelui, iar iarna terenurile respective fiind arate. In timpul
observatiilor nu s-au identificat indivizi sau grupuri a acestei specii in zona
amplasamentului. Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra
populatiei speciei urmare a realizarii proiectului.
Chlidonias hybridus - chirighiţă cu obraz alb. În Romania este o specie
oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si
Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000
perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin
adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl ROSPA0121 Lacul Brates
chrighiţă neagra - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat.
Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Este o specie intalnita atat in
migratie, cat si la cuibarit pe cursurile raurilor, lacuri, balti intinse, preferand
habitatele acvatice. Indivizi si grupuri de pasari a acestei specii s-au identificat
in zbor traversand traseul Variantei de ocolire Galati spre alte habitate din
lunca Prutului inferior, ce le ofera conditii favorabile pentru harnire, cuibarit etc.
Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de
dezvoltarea obiectivului de investitie.
Chlidonias niger - chirighiţă neagra. În Romania este o specie oaspete de
vara. Cuibareste colonial pe mlastini si lacuri. In afara perioadei de cubarit
intalnita mai ales de-a lungul coastelor. Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi.
Frecventa si larg raspandita in estul tarii, sporadica in rest. În situl ROSPA0121
Lacul Brates chrighiţă neagra - Chlidonias niger este o specie clocitoare. Impact
estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului studiat. Prefera zonele umede cu lacuti, balti etc. Pe perioada
observatiilor nu s-au identificat indivizi ai acestei specii pe amplasamentul
studiat. Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei
speciei urmare a realizarii proiectului.
Falco vespertinus - vânturel de seară. Specie migratoare. Tipurile de
habitate preferate – liziere, perdele forestiere, pâlcuri de copaci în silvostepă, în
zona de câmpie. Efectivul speciei în Romnânia: 600-1.200 perechi. În situl
ROSPA0121 Lacul Brates vânturelul de seară - Falco vespertinus este o specie
rară la cuibărit şi pasaj. Impact estimat. Desi, in zona falezei laclui Brates sunt
plantatii forestiere, palcuri de copaci etc., ce ar oferi conditii pentru cuibarirea
speciei, totusi pe perioada observatiilor nu s-au semnalat indivizi a speciei
respective. Nu anticipăm un impact negativ semnificativ asupra populatiei
speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie.
58

Pelecanus onocrotalus - pelican comun. Este oaspete de vara, cuibarind
in stufarisuri si mlastini sau pe plauri, in colonii. Prefera zonele umde intinse,
balti si lacuri cu apa dulce, regiunile mlastinoase, cu suprafete mari de stufaris.
Populatia europeana este de aproximativ 4100 de perechi si constituie mai
putin de un sfert din populatia globala. În situl ROSPA0121 Lacul Brates
Pelecanus onocrotalus apare accidental. Impact estimat. Specia este întâlnită
în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Zona traseului Variantei de ocolire Galati
nu ofera astfel de conditii pentru stationarea in zona si hranirea indivizilor
speciei. Desi, in anii precedenti in zona lacului Brates s-au identificat indivizi si
grupuri de pasari, pe perioada observatiilor realizate prezenta speciei nu a fost
consemnata. Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei
speciei urmare a realizarii proiectului.
2.2.1.5 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in
anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru
ROSPA0121 Lacul Brates şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”
Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie Populatie:
rezidenta
Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop. Conserv. Izolare Global
A050 Anas penelope 100-
150 i
C B C B
A041 Anser albifrons 2000- 8000- B C C C
3000 i 18000
i
A052 Anas crecca 2000-
2500 i
C B C C
A053 Anas
1000- C B C C
platyrhynchos
1300 i
A125 Fulica atra 8000-
10000
i
C B C C
A179 Larus
3000- C B C C
ridibundus
4000 i
A459 Larus
1000- C B C C
cachinnans
1200 i
La fel, ca si pe cursul inferior al Siretului, zona Prutului inferior este
importanta in aspect avifaunistic, prin prezenta in migratie a speciilor de pasari
acvatice.
Astfel, pe suprafata amlasamentului studiat, unde traseul variantei de
ocolire Galati traverseaza campia Bratesului si a Prutului, ocoleste dinspre nord,
nord-est Lacul Brates, indreptandu-se spre DN 2B, observatiile realizate nu au
identificat o migratie intensa a avifaunei, in special a celei acvatice. Si aici ne
referim la speciile de păsări identificate in timpul observatiilor, specii
enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Chlidonias hybridus,
la fel si speciile Larus cachinnans, Larus ridibundus si Anas platyrhynchos, ce
reprezinta specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială
avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates.
59

Speciile Anas penelope, Anser albifrons, Fulica atra, Anas crecca nu s-au
identificat in timpul observatiilor.
Se apreciaza că prin realizarea obiectivului de investitie ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati”, speciile de avifauna, semnalate in migratie,
desemnate pentru ROSPA0121 Lacul Brates, vor fi afectate nesemnificativ.
Cu privire la speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE, la fel si pentru speciile de pasari cu migratie neregulata
nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru
situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates şi eventualul
impact asupra lor, cauzate de realizarea Variantei de ocolire Galati, specificam
următoarele:
- din speciile de avifauna mentionate (specii acvatice), pe amplasamentul
obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”
(lunca Prutului inferior, zona Lacului Brates), s-au inregistrat speciile
Chlidonias hybridus, Larus cachinnans, Larus ridibundus si Anas
platyrhynchos, traversand in zbor zona de studiu in cautare de hrana,
locuri de reproducere etc.;
- habitatele caracteristice acestor specii de pasari sunt, in principal, cele
acvatice, ce nu sunt prezente pe amplasamentul obiectivului de
investitie;
- nefiind identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii,
nemijlocit pe suprfata amplasamentului studiat pentru hranire, cuibărit,
se considera ca nu se va inregistra un impact negativ semnificativ asupra
populatiilor speciilor respective, cauzate de realizarea proiectului ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”.
2.2.2 Flora
2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor
Habitate, flora si vegetatie. De-a lungul deplasarii in teren in vederea
cercetarii siturilor de interes comunitar si habitatelor carcateristice, direct sau
indirect afectate prin implementarea obiectivelor proiectului analizat, nu au fost
identificate tipuri de habitate de interes comunitar.
In conformitate cu ”Habitatele din Romania” (Donita et al. 2005), care prezinta
principalele tipuri de habitate intalnite in Romania, corelate cu sistemele de
clasificare utilizate la nivel european, in special cel utilizat pentru NATURA
2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona de amplasament a
Variantei ocolitoare Galati. Astfel, vegetatia zonei a fost incadrata in grupa
Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale. Au fost
identificate doua tipuri de habitat:
Habitatul R8702 - Comunitati antropice cu Onopordum acanthium, Carduus
nutans şi Centaurea calcitrapa – tip de habitat prezent ocazional, in terenuri
parloaga, margini de drumuri, terenuri agricole;
Habitatul R8703 - Comunitati antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa,
Artemisia annua si Ballota nigra – tip de habitat prezent la marginea culturilor,
marginea drumurilor, zona localitatilor, pe terenurile nelucrate.
Conform sistemului de clasificare a habitatelor Corine Land Cover 2006 -
clasele de folosinta a terenurilor, se constata predominanta terenurilor arabile
(CLC 211-213), paduri de foioase (CLC 311) de-a lungul cursurilor de apa, si,
60

pe alocuri, a pajistilor stepice degradate cu functie de pasuni (CLC 231) (fig.
10).
Fig. 10. Tipuri de habitate din zona studiata, conform sistemului de clasificare
Corine Land Cover 2006 (se constata predominanta terenurilor agricole si a
zonelor locuite, in detrimentul pajistilor si padurilor de foioase)
Caracteristica zonei naturale de silvostepa, cvercetele reprezinta
ecosisteme in care, ca specii secundare, se dezvolta numerosi alti arbori si
arbusti, dintre care se remarca: frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul
(Carpinus betulus), ulmul de camp (Ulmus foliaceae), jugastrul (Acer
campestre), teiul (Tilia tomentosa), ciresul pasaresc (Cerasus avium), sangerul
(Cornus sanguinea). In padurile de Quercus se dezvolta, de asemenea, si multe
plante ierboase precum bujorul romanesc (Paeonia peregrina var. romanica) –
specie rara si vulnerabila, spanzul verde (Helleborus odorus), nemtisorii
(Delphinium fissusm), laptele cainelui (Euphorbia amygdaloides), talhareaua
(Mycelis muralis), Viola silvestris, rodul pamantului (Arum maculatum), paiusul
de padure (Festuca sylvatica, Festuca heterophyla), paiusul mare (Festuca
gigantea) etc. In partea anterioara a regiunii stejaretelor, apare o vegetatie de
tranzitie, in care se imbina flora xerofila cu cea caracteristica cvercetelor. In
zona analizata aceste comunitati vegetale nu se mai intalnesc.
Regiunile silvostepice, fiind spatii deschise relativ uscate si calde,
prezinta o vegetatie erbacee asemanatoare celei intalnite in zona de stepa. In
unele regiuni, prin cresterea temperaturilor medii, corelata cu scaderea
precipitatiilor, toate diferentele dintre stepa si silvostepa dispar, astfel ca, pe
suprafete extinse apare fenomenul de desertificare.
Vegetatia erbacee specifica zonei de silvostepa cuprinde pajsiti xerice sau xeromezofile,
in zonele cu umiditate mai ridicata.
Dintre comunitatile vegetale identificate in zonele cercetate, mentionam:
In zonele situate in afara albiilor minore, in zonele predominant agricole,
se intalnesc terenurile uscate. Aici sunt prezente asociatiile caracteristice
pajistilor/ pasunilor xerice, intens pasunate.
Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Kristiansen 1937) Pop
1977: aceasta asociatie prezinta o larga raspandire in toata tara. Se
61

dezvolta pe versantii insoriti si erodati, cu soluri putin evoluate. In
structura acestor fitocenoze predomina elementele eurasiatice.
Compozitia floristica prezinta specii precum Scabiosa ochroleuca,
Plantago lanceolata, Eryngium campestre, Festuca valesiaca, Hypericum
perforatum, Euphorbia virgata, Verbena officinalis, Botriochloa
ischaemum etc.
In zonele umede, zonele de lunca, pe cursul apelor, se intalneste
vegetatia higrofila, palustra si acvatica, formata din comunitati vegetale
precum:
Agrostion stoloniferae Soo (1933) 1971: grupeaza pajisti mezo-higrofile
din luncile raurilor, instalate pe soluri humico-gleice. Baltirea, uneori
indelungata, face ca in aceste fitocenoze sa apara frecvent specii
caracteristice aliantelor Phragmition si Cirsio brachycephali-
Bolboschoenion. Dintre speciile carcateristice, mentionam: Alopecurus
pratensis, Agrostis stolonifera, Crepis biennis, Festuca spp., Gratiola
officinalis, Stellaria palustris etc.;
Agrostemum stoloniferae (Ujvarosi 1941) Burduja et al. 1956: cenozele
asociatiei se instaleaza pe locuri plane, umede, cu soluri aluvionare
foarte fertile. Este una dintre cele mai raspandite asociatii de pajisti, fiind
intalnita in luncile raurilor, in zavoaie, in jurul bazinelor cu apa
permanenta. Caracterul plantelor componente este ades mezo-higrofil,
fiind intalnite Alopecurus pratensis, Poa pratensis, Medicago lupulina,
Trifolium fragiferum, T. pratense, T. repens, Potentilla reptans, Lotus
corniculatus, Daucus carota, Rorippa sylvestris etc.;
Poetum pratensis Ravarut et al. 1956: pajistile dominate de Poa
pratensis prezinta o lunga raspandire, ocupand de preferinta aluviunile
nisipoase, nisipo-lutoase, fitocenozele avand un caracter mezofil. Dintre
speciile componente se remarca agrostis stolonifera, Trifolium repens,
Ranunculus repens, Lolium perenne, Dactylis glomerata, Taraxacum
officinale, Lotus corniculatus, Elymus repens, Medicago lupulina;
Phragmition communis Koch 1926: fitocenozele grupate in aceasta
alianta se dezvolta la marginea lacurilor, baltilor cu ape stagnante sau lin
curgatoare, in vaile inundabile ale raurilor. Dintre speciile carcateristice
mentionam: Berula erecta, Calystegia sepium, Phragmites australis,
Rumex hydrolapathum, Sagitaria sagittifolia, Typha sp.;
Typhetum angustifoliae Pignatti 1953: cenozele asociatiei sunt
raspandite de obicei in bazinele acvatice situate in zona de campie si
deal, fiind cantonate in apropierea malului, unde adancimea apei nu
depaseste 0,5-0,8 m. Datorita retelei create de rizomi, retin usor
aluviunile si resturile organice, favorizand colmatarea bazinelor. Specii
carcateristice: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe
aquatica. Apar si specii higrofile de Bidention.
In ceea ce piveste speciile de flora, zona analizata nu constituie habitat
pentru specii cu importanta conservativa. Cercetarile de teren nu au relevat
prezenta speciilor de interes comunitar mentionate in OUG nr. 57/ 2007
(completata si modificata prin Legea nr. 49/ 2010). Nu au fost identificae
62

plante mentionate in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania, Dihoru et
Negrean 2009).
Zona in care se va amenaja Varianta e ocolire Galati si vecinatatile sale
sunt preponderent alcatuite din terenuri cu folosinta agricola – agroecosisteme
in care se cultiva plante alimentare (cerealiere, oleaginoase, leguminoase) si/
sau furajere, buruienisuri si asociatii ruderale (localizate pe marginile
drumurilor, cararilor, canalelor de irigatii si terenurilor cultivate).
Terenurile agricole cultivate intensiv reprezinta principalul tip de habitat
din zona cercetata. Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt
in general graul (Triticum aestivum), porumbul (Zea mays), floarea-soarelui
(Helianthus annuus) s.a. Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite
de plante ruderale, care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile
speciale care se creaza in agroecosisteme (aplicarea ingrasamintelor,
prelucrarea solului etc).
In ceea ce priveste restul terenurilor cercetate, vegetatia naturala erbacee se
limiteaza la cateva suprafete de mici dimensiuni situate intre monoculturile
agricole, pe mici delusoare si vai. Se remarca portiuni de vegetatie specifica
zonei de stepa cu Stipa capillata, Chondrilla juncaea, Eryngium campestre,
Achillea setacea, Botriochloa ischemum, Agropyron repens, Bromus sp.,
Cichorium intybus, Verbascum sp., Centaurea sp., Poa bulbosa, Artemisia
annua, Centaurea diffusa etc. Traseul pe care il va parcurge Varianta ocolitoare
Galati strabate in cea mai mare parte zone antropizate: terenuri agricole, livezi,
plantatii forestiere, localitati.
Fig. 11. Pajisti seminaturale stepice, profund degradate, cu Festuca valesiaca (paius),
Artemisia austriaca (pelinita) si Botriochloa ischemum (barboasa), in zona proiectului
Aceste mici suprafete acoperite de pajisti sunt in prezent folosite ca
pasuni. Principala cauza a degrdarii este reprezentata de suprapasunatul cauzat
de lipsa izlazurilor de mare intindere, locurile fiind intens pasunate.
63

Fig. 12. Aspect din amplasament – culturi cu grau (Triticum sativum)
Sub aspect floristic se remarca in special prezenta masiva a speciilor
ruderale, anuale si perene, in principal graminee. Astfel, din speciile de plante
predominante observate mentionam: Carduus acanthoides, Iva xanthifolia,
Matricaria recutita, Arctium lappa, Artemisia vulgaris, Amaranthus retroflexus,
Agropyron repens, Cirsium arvense, Conium maculatum, Lolium perenne,
Agrostis gigantea, Calamagrostis sp., Festuca valesiaca, Poa pratensis, Poa
supina etc. De asemenea, sunt prezente canale de irigatii, in prezent neutilizate
si desecate, pe marginea carora s-a instalat stuful (Phragmites australis),
arbusti de corcodus (Prunus cerasifera), maces (Rosa canina) și mur de miriste
(Rubus caesius).
2.2.4 Fauna
2.2.4.1 Starea actuala a faunei
Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din
zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe
antropice.
Fauna de nevertebrate din zona luncii Siretului inferior este
caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată:
viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte.
Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la
nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.
Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi
specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii
de insecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii
aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda)
şi Insecta (în special ordinele Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera). Alte specii de
insecte: Melolontha melolontha, Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia
pyri etc.
In ceea ce priveste fauna de nevertebrate din zona luncii Prutului s-au
identificat specii din Ord. Odonata (Crocothemis erythraea, Ischnura elegans,
Platycnemis pennipes, Lestes barbarus, Ischnura pumilio, Aeschna affinis, Anax
parthenope, Libellula fulva, Orthetrum cancellatum, Orthetrum brunneum,
Sympetrum flaveolum s.a.);Ord. Lepidoptera (Aglais urticae, Apatura ilia,
64

Argynnis adippe, Aricia agestis, Crocothemis erythraea, Cupido minimus,
Papilio machaon, Pieris brassicae s.a.); Ord. Hymenoptera (Bombus terrestris)
s.a.
Tabel 4
Specii de nevertebrate identificate în zona de studiu
Nr.
Clasa
crt.
Ordinul/Familia Specia
Insecta
Odonata Crocothemis erythraea
Ischnura elegans
Platycnemis pennipes
Lestes barbarus
Ischnura pumilio
Aeschna affinis
Anax parthenope
Libellula fulva
Orthetrum cancellatum
Orthetrum brunneum
Sympetrum flaveolum
Lepidoptera Aglais urticae
Apatura ilia
Argynnis adippe
Aricia agestis
Cupido minimus
Papilio machaon
Pieris brassicae
Hymenoptera Bombus terrestris
Dintre vertebrate, speciile de herpetofauna intalnite au fost: Rana
esculenta – broasca mica de lac, Pelophylax (Rana) ridibunda – broasca mare
de lac, Natrix natrix - şarpe de casă, Natrix tesselata – sarpe de apa, Lacerta
agilis - şopârla cenuşie si Lacerta viridis – guşter.
Tabel 5
Specii de herpetofauna observate în zona de studiu
Nr.
Clasa
crt.
Ordinul/Familia Specia
Amphibia Anura/Ranidae Rana esculenta
Rana ridibunda
Anura/Bufonidae Bufo viridis
Reptilia
Squamata/Lacertidae Lacerta agilis
Lacerta viridis
Squamata/Colubridae Natrix natrix
Natrix tesselata
Facem o scurta caracterizare a speciilor identificate.
Amfibieni si reptile. Herpetofauna a fost reprezentata de broasca mare
de lac – Rana ridibunda, broasca raioasa verde - Bufo viridis, broasca mică de
lac - Rana esculenta, soparla cenusie - Lacerta agilis, guster - Lacerta viridis,
sarpe de casa - Natrix natrix si sarpe de apa –Natrix tesselata.
Rana esculenta (broasca mică de lac). Relevanţa sitului pentru specie:
intalnita prin efective insemnate in baziner acvatice, canale, paraie etc. de-a
lungul traseului proiectului. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu
necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata
nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”.
65

Bufo viridis (broasca raioasa verde). Relevanţa sitului pentru specie:
intalnita printr-un numar, relativ, sporit de exemplare, pe terenuri descoperite,
marginea canalelor de irigatie. Impactul estimat: Specia va fi afectata
nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”.
Lacerta agilis (soparla cenusie). Relevanţa sitului pentru specie:
exemplare ale acestei specii s-au identificat pe amplasamentul traseului.
Habitatul preferat în zona de studiu: idientificata pe pajisti, maluri ierboase etc.
Specie inclusa in Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE, Convenţia de la
Berna. Specie destul de comuna in zona de studiu. Impactul estimat: Impactul
asupra populaţiei speciei urmare a executiei variantei ocolitoare Galati va fi
nesemnificativ .
Lacerta viridis (guşter). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare
izolate observate in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de
studiu: intalnita pe suprafete cu tufisuri, terenuri inalte, uscate si cu vegetatie
ambundenta. Specie inclusa in Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE;
Convenţia de la Berna. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact
semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de
investitie.
Natrix natrix (şarpe de casă). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare
singulare intalnite in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona
de studiu: intalnit in apropierea surselor de apa, zone umede. Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare
a executiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Natrix tessellata (şarpe de casă). Relevanţa sitului pentru specie:
exemplare singulare observate in vecinatatea amplasamentului. Habitatul
preferat în zona de studiu: identificat in canalele din valea Chinejei, pe malurile
lacului Brates. Specie inclusa in Anexa IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE;
Convenţia de la Berna. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ
de realizarea investitiei propuse.
Din speciile de mamifere s-au inregistrat: Erinaceus concolor (arici
rasaritean), Talpa europaea (cârtiţă), Lepus europaeus (iepure de cîmp),
Microtus arvalis (şoarece de câmp), Arvicola terrestris (sobolan de apă), specii
de chiroptere (Pipistrellus kuhlii, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus),
Vulpes vulpes (vulpe), Mustela nivalis (nevastuica), Capreolus capreolus
(caprior).
Tabel 6
Specii de mamifere inregistrate în zona de studiu
Nr.
Clasa Ordinul/Familia
crt.
Specia
Mammalia Carnivora/Mustelidae Mustela nivalis
Carnivira/Canidae Vulpes vulpes
Lagomorpha/Laporidae Lepus europaeus
Rodentia/Sciuridae Spermophillus citellus
Rodentia/Cricetidae Microtus arvalis
Arvicola terrestris
Erinacomorpha/Erinaceidae Erinaceus concolor
Soricomorpha/Talpidae Talpa europaea
Artiodactyla/Cervidae Capreolus capreolus
Chiroptera/Vespertilionidae Pipistrellus kuhlii
Pipistrellus pipistrellus
Eptesicus serotinus
66

Mamifere.
Erinaceus concolor (arici rasaritean). Habitat caracteristic: Padure,
pajiste, tufaris, teren cultivat, gradini, localitati. Nu este inclusă în nici o listă
de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri
speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Talpa europaea (cârtiţă). Specie comună în întreaga ţară, mai ales în
zonele de câmpie şi de deal. Semnalata într-un număr mic de exemplare la
margini de padure (musuroaie). Nu este inclusă în nici o listă de protecţie
europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de
conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”.
Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în
întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare
observate in terenurile limitrofe perimetrului studiat. Nu este inclusă în nici o
listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită
măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata
nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”.
Spermophilus citellus (popândău). Specie caracteristică de stepă,
comună în toată ţara. Trăieşte pe ogoare, izlazuri, şanţuri, diguri, marginea
drumurilor, etc. Specie vulnerabilă. Inclusă în Anexa IV a Directivei Consiliului
92/43/CEE, Convenţia de la Berna. Exemplare izolate au fost identificate in
afara amplasamentului, pe pajisti, pasuni, margini de drum, hotar cu terenurile
agricole. Impactul estimat: Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea
investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Microtus arvalis (şoarece de câmp). Relevanţa sitului pentru specie.
Exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea amplasamentului.
Habitatul preferat în zona de studiu. Specia prefera, in special, terenurile
agricole. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ asupra
populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie.
Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie raspandita in Europa.
Intalnit in toată ţara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ
ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea
lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fîneţe, păşuni, livezi
etc. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri
speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ
în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Pipistrellus pipistrellus (pipistrelul mic comun). Silueta este foarte mică,
cu aripi lungi şi înguste. Zborul este neregulat şi haotic. In zona de
amplasament s-au semnalat indivizi singulari in zbor. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact negativ semnificativ în populaţia speciei cauzat de
dezvoltarea investitiei.
Pipistrellus kuhlii (pipistrelul cu bandă alară albă). Zbor relativ lent şi
drept mai ales în habitat deschis. In zona de studiu s-au identificat indivizi
singulari in zbor. Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ
semnificativ în populaţia speciei urmare a realizarii proiectului.
Eptesicus serotinus (liliacul cu aripi albe). Specie relativ mare, comuna la
ses, deal si munete. Se regăseşte accidental în timpul hibernării în peşteri,
fiind o specie de pădure, ce preferă scorburile şi podurile. Intalnita prin indivizi
singulari in zbor. S-au inregistrat efective reduse a acestei specii. Impactul
67

estimat: Se apreciaza un impact nesemnificativ asupra populatiei speciei in
fazele de executie si operare a traseului variantei de ocolire Galati.
Specificam, ca prezenta acestor specii de chiroptere, caracteristice
habitatelor antropizate, ar putea indica degradarea habitatelor naturale
(forestiere şi umede).
Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândita în toata Europa. In
Romania, destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga asezari
omenesti. Semnalata in zona limotrofa obiectivului de investitie. Nu este
inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de
conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea
investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp,
iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. In zona de
amplasament a proiectului s-au identificat indivizi singulari. Impactul estimat:
Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea
investitiei.
Capreolus capreolus (caprior). Habitat characteristic: Paduri, pajisti. Vara
preferă locurile umbrite şi răcoroase, iarna pe cele însorite şi ferite de vânturi.
Pe amplasamentul studiat identificate exemplare izolate ale speciei aflate in
tranzit (trecere). Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Speciile de avifauna identificte in zona de studiu au fost reprezentate
prin:
Specii de pasari specifice agrocenozelor, ce stationeaza in cenozele
respective sau se afla in căutare de hrana: Alauda arvensis – ciocarlie de camp,
Merops apiaster – prigorie, Pica pica – cotofana, Corvus frugilegus – cioara de
semanatura, Corvus corone cornix – cioara griva, Sturnus vulgaris- garaur,
Passer montanus – vrabie de camp, Miliaria calandra – presura sura s.a.
Specii de avifauna, identificate pe suprafete invecinate zonei studiate,
aflate in cautare de hrana pe perimetrul analizat: Buteo buteo – sorecar,
Streptopelia turtur- turturica, Streptopelia decaocto – gugustiuc, Merops
apiaster – prigorie, Passer domesticus – vrabie de casa, Carduelis carduelis –
sticlete s.a
Specii de pasari antropofile din localitatile invecinate variantei ocolitoare
Galati, ce tranziteaza zona pentru hranire: Columba livia domestica – porumbel
domestic, Hirundo rustica – randunica, Delichon urbica – lastun de casa, Passer
domesticus - varabie de casa s.a.
Specii de pasari rapitoare intalnite in zona de studiu in perioada
monitorizarii: Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Buteo buteo (sorecar
comun), Buteo rufinus (sorecar mare), Circus aeruginosus (erete de stuf),
Circus pygargus (erete sur), Accipiter nisus (uliu pasarar), Falco subbuteo
(soimul randunelelor), Falco tinnunculus (vanturel rosu).
68

In aria amplasamentului proiectului s-au identificat 67 specii de pasari, in
majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare (Tab.
7).
Din punct de vedere fenologic speciile de păsări semnalate au fost
grupate astfel: sedentare: 20 specii, parţial migratoare: 15 specii, oaspeţi de
vară: 28 specii, specii de pasaj: 3 specie, oaspeti de iarna (1).
43%
4% 1%
22%
30%
Sedentare
Fig. 13. Fenologia speciilor de pasari identificate in zona amplasamentului
Parţial migratoare
Oaspeţi de vară
Specii de pasaj
Oaspeti de iarna
69

Specii de păsări observate in zona amplasamentului proiectului Tabel 7
Nr.
Nr.
Observatii
crt.
Familia
Ordinul TipF TipE exemplare
Denumire ştiinţifică Denumire populară
observate
1. Phalacrocorax carbo cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes OV/RI Acv 80 ex. în zbor
2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 45 ex. în zbor
3. Egretta alba egreta mare Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 30 ex. în zbor/pe sol
4. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 25 ex. în zbor/pe sol
5. Nycticorax nycticorax starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 18 ex. în zbor
6. Ciconia ciconia barză albă Ciconiidae Ciconiiformes OV Acv 70 ex. în zbor/pe sol
7. Cygnus olor lebada de vara Anatidae Anseriformes MP Acv 50 ex. în zbor
8. Anser anser gasca de vara Anatidae Anseriformes MP Acv 160 ex. în zbor
9. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP Acv 230 ex. în zbor
10. Anas querquedula rata caraitoare Anatidae Anseriformes MP Acv 35 ex. în zbor
11. Aythya ferina rata cu cap castaniu Anatidae Anseriformes MP Acv 40 ex. în zbor
12. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes OV Acv 30 ex. în zbor
13. Chlidonias hybridus chirighita cu obraji albi Sternidae Charadriiformes OV Acv 120 ex. în zbor
14. Aquila pomarina Acvila tipatoare mica Accipitridae Falconiformes OV Ter 2 ex. în zbor
15. Buteo rufinus sorecar mare Accipitridae Falconiformes P/OV Ter 3 ex. în zbor
16. Buteo buteo sorecar comun Accipitridae Falconiformes MP Ter 12 ex. în zbor
17. Circus aeruginosus erete de stuf Accipitridae Falconiformes OV/RI Ter 8 ex. în zbor
18. Circus cyaneus erete vanat Accipitridae Falconiformes OI Ter 2 ex. în zbor
19. Accipiter nisus uliu păsărar Accipitridae Falconiformes S/OI Ter 2 ex. în zbor
20. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes
10 ex. în zbor/pe
vegetatie/stalpi de
MP Ter
electricitate
21. Falco subbuteo soimul randunelilor Falconidae Falconiformes OV Ter 2 ex. în zbor/pe vegetatie
22. Perdix perdix potarniche Phasianidae Galliformes S Ter 18 ex. în zbor/pe sol
23. Phasianus colchicus fazan Phasianidae Galliformes S Ter 6 ex. în zbor/pe sol
24. Coturnix coturnix prepelita Phasianidae Galliformes S Ter 5 ex. pe sol
25. Vanellus vanellus nagâţ Charadriidae Charadriiformes OV Acv 21 ex. în zbor/pe sol
26. Gallinago gallinago becatina comuna Scolopacidae Charadriiformes P Acv 15 ex. în zbor/pe sol
27. Tringa ochropus fluierar de zavoi Scolopacidae Charadriiformes P Acv 10 ex. în zbor/pe sol
28. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes MP Acv 170 ex. în zbor/pe sol
29. Larus cachinnans pescarus argintiu Laridae Charadriiformes S Acv 70 ex. în zbor/pe sol
70

30. Columba livia porumbel domestic Columbidae Columbiformes
130 ex. în zbor/pe sol
domestica
S Ter
31. Streptopelia decaocto guguştiuc Columbidae Columbiformes S Ter 40 ex. în zbor/pe sol
32. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV Ter 6 ex. în zbor
33. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV Ter 40 ex. în zbor/pe vegetatie
34. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes OV Ter 5 ex. în zbor/pe vegetatie
35. Upupa epops pupăză Upupidae Coraciiformes OV Ter 14 ex. în zbor/pe sol
36. Dendrocopos syriacus ciocanitoare de gradini Picidae Piciformes S Ter 3 ex. în zbor/pe vegetatie
37. Galerida cristata ciocârlan Alaudidae Passeriformes S Ter 8 ex. în zbor/pe sol
38. Alauda arvensis ciocârlie de câmp Alaudidae Passeriformes MP Ter 60 ex. în zbor
39. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes OV Ter 35 ex. în zbor
40. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes OV Ter 90 ex. în zbor
41. Delichon urbica lastun de casa Hirundinidae Passeriformes OV Ter 50 ex. în zbor
42. Motacilla alba codobatură alba Motacillidae Passeriformes OV Ter 35 ex. în zbor/pe sol
43. Saxicola rubetra maracinar mare Turdidae Passeriformes OV Ter 9 ex. pe vegetatie
44. Erithacus rubecula macaleandru Turdidae Passeriformes OV Ter 5 ex. pe vegetatie
45. Luscinia
priveghetoare roscata Turdidae Passeriformes
3 ex. pe vegetatie
megarhynchos
OV Ter
46. Turdus merula mierla Turdidae Passeriformes
8 ex. în zbor/pe
MP Ter
sol/vegetatie
47. Turdus pilaris cocosar Turdidae Passeriformes
65 ex. în zbor/pe
MP/OI Ter
sol/vegetatie
48. Sylvia curruca silvie mica Sylvidae Passeriformes OV Ter 5 ex. pe vegetatie
49. Sylvia communis silvie de camp Sylvidae Passeriformes OV Ter 8 ex. pe vegetatie
50. Phylloscopus collybita pitulice mica Sylvidae Passeriformes OV Ter 15 ex. pe vegetatie
51. Parus coeruleus pitigoi albastru Paridae Passeriformes S Ter 12 ex. în zbor/pe vegetatie
52. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes S Ter 25 ex. în zbor/pe vegetatie
53. Oriolus oriolus grangur Oriolidae Passeriformes S Ter 6 ex. în zbor/pe vegetatie
54. Lanius collurio sfrancioc rosiatic Laniidae Passeriformes OV Ter 8 ex. pe vegetatie
55. Lanius minor sfrancioc cu frunte Laniidae Passeriformes
6 ex. pe vegetatie
neagra
OV Ter
56.
coţofană Corvidae Passeriformes
43 ex. în zbor/pe
Pica pica
S Ter
sol/vegetatie
57. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes S Ter 134 ex. în zbor/pe sol
58. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes S Ter 37 ex. în zbor/pe sol
71

59. Corvus monedula stancuta Corvidae Passeriformes S Ter 65 ex. în zbor/pe sol
60. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes MP Ter 150 ex. în zbor/pe sol
61.
vrabia de câmp Passeridae Passeriformes
50 ex. în zbor/pe
Passer montanus
S Ter
sol/vegetatie
62.
Passeriformes
75 ex. în zbor/pe
Passer domesticus vrabie de casă Passeridae
S Ter
sol/vegetatie
63. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes MP Ter 75 ex. în zbor
64. Carduelis cannabina canepar Fringillidae Passeriformes MP Ter 45 ex. în zbor/pe vegetatie
65. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S/OI Ter 14 ex. în zbor/pe vegetatie
66. Emberiza citrinella presura galbena Emberizidae Passeriformes S Ter 12 ex. în zbor/pe vegetatie
67. Miliaria calandra presură sură Emberizidae Passeriformes MP Ter 10 ex. în zbor/pe vegetatie
Legendă: TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP-parţial migratoare; OV-oaspeţi de vară; P-specii pasaj); TipE – tip ecologic (Acv-acvatic; Ter-terestru).
72

In cele ce urmeaza se prezinta o caracterizare succinta a speciilor de pasari observate in zona de amplasament a
proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”:
Specie/nume popular Efectul anticipat asupra populaţiei speciei
Phalacrocorax carbo (cormoran
mare)
Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul studiat ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse din lunca Prutului. Specie
observata in zbor traversand zona de amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Egretta garzetta (egreta mica) Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara amplasamentului ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa
I. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti din zona Prutului inferior. Identicicata prin indivizi singulari si
grupuri de pasari in zbor si pe sol. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei
cauzat de dezvoltarea investitiei.
Egretta alba (egreta mare) Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara amplasamentului ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”., in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa
I. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti din lunca Prutului inferior. Semnalata in zbor traversand zona
studiata prin indivizi singulari. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei
cauzat de dezvoltarea investitiei.
Ardea cinerea (starc cenusiu) Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în afara perimetrului studiat. Prefera regiunile
cu mlaştini şi bălţi întinse. Observata in zbor prin indivizi si grupuri de pasari traversand amplasamentul
proiectului, dar so pe sol. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat
de dezvoltarea investitiei.
Nycticorax nycticorax (starc de
noapte)
Ciconia ciconia (barza albă)
Cygnus olor (lebada de vara)
Anser anser (gasca de vara)
Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei analizate ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Prefera regiunile cu mlastini si balti
intinse. Identificata prin exemplare singulare si grupuri de pasari travesand in zbor zona de amplasament.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie oaspete de vară. Cuibăreşte în localităţile invecinate. Apare in zona studiata pentru căutarea hranei.
Observată in migratie prin exemplare singulare/grupuri de pasari în zbor, cat si pe sol. Impactul estimat: Nu
se anticipeaza un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie parţial migratoare. Majoritatea populatiei clocitaore este concentrata in Delta Dunarii si in complexul
lagunar Razelm-Sinoe. Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa IIB, Convenţia de la Berna, Anexa III şi
Convenţia de la Berna, Anexa II. Statutul de conservare european este Non-SPEC, fiind o specie cu un statut
favorabil la nivelul continentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti din lunca Prutului inferior.
Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea
investitiei.
Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei studiate. Specie inclusă în
Directiva Păsări, Anexa II/1. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. S-a identificat in zbor tarversand
73

zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de
dezvoltarea investitiei.
Anas platyrhynchos (rata mare) Specie migrator partial, oaspete de iarna. Intalnita pe rauri, iazuri, lacuri de campie etc. Cuibareste in
vegetatie acvatica deasa. Este inclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG
57/2007, Anexa 5c. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC.
Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. Impactul estimat: Se estimeaza un
impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Anas querquedula (rata caraitoare) Relevanţa sitului pentru specie: Rata caraitoares-a identificat in zbor, traversand zona de amplasament a
proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Este inclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1. Prefera
lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia
speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Aythya ferina (rata cu cap castaniu) Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara amplasamentului ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa
II/1. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Sterna hirundo (chira de baltă) Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificată în zbor în afara perimetrului proiectului ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de
studiu: Preferă locuri mlastinoase, lacuri, balti. Identificata prin indivizi singulari/grupuri de pasari in zbor.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.
Chlidonias hybridus (chirighiţă cu
obraji albi)
Aquila pomarina (acvila tipatoare
mica)
În Romania este o specie oaspete de vara. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafata apelor
puţin adânci, fixându-l de vegetaţia vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri. Nu cuibareste in zona de
amplasament. Observata in zbor prin exemplare singulare , cat si grupuri de pasari. Impactul estimat: Se
estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie oaspete de vara. Cuibareste in estul Europei in paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase,
adesea in apropierea lacurilor, raurilor si baltilor. Este inclusă în Anexa I Directiva Păsări, Anexa II Conventia
de la Berna si Anexa II Conventia de la Bonn. Pe plan european este o specie vulnerabilă, fiind inclusă în
categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). În zona de
amplasament specia a fost semnalată numai în zbor, la mare înălţime. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Buteo rufinus (sorecar mare) Specie de pasaj/oaspete de vara. Inclus in Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa I, Conventia Berna, Anexa II,
Convenţia Bonn, Anexa II, OUG 57/2007, Anexa III. Specie vulnerabila. Specie semnalata in migratie in zbor
in afara proiectului studiat, fara a stationa pentru popas, odihna si hranire. S-au identificat indivizi singulari
in zbor. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”.
Buteo buteo (şorecar comun)
Specie parţial migratoare. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la
Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Nu cuibăreşte în aria proiectului. Specia a fost observată în
zbor prin indivizi singulari si grupuri de pasari in terenurile invecinate proiectului. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
74

Accipiter nisus (uliu păsărar)
Specie sedentara/oaspete de iarna. Cuibăreşte pe suprafetele invecinate proiectului. A fost observată în zbor
prin indivizi singulari, indeosebi în perioada sezonului rece. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -
. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Identificat prin indivizi singulari
inzbor in apropierea localitatilor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei
cauzat de dezvoltarea investitiei.
Falco tinnunculus (vânturel roşu) Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori
solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din
Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric
fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil).
Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Circus aeruginosus (erete de stuf) Oaspete de vara, rar iarna (OV/RI). Cuibăreşte în zone umede cu stufărişuri întinse. Este inclusa in Directiva
pasari, Anexa II/2, Convenţia de la Berna, Anexa 2, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG 57/2007, Anexa 3. Pe
plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Prefera regiunile cu
mlastini si balti intinse. S-a identificat in zbor tarversand zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Circus cyaneus (erete vanat)
Specie oaspete de iarnă în pasaj (OI/P). În migraţie şi iarna intalnit mai ales pe pajişti, terenuri agricole şi
mlaştini. Este inclusa în Anexa I Directiva Păsări, Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la
Bonn. Pe plan european specia are un efectiv redus, fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt
concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe
obiectivului de investitie. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat
de dezvoltarea investitiei.
Perdix perdix (potarniche)
Specie sedentară (S). Preferă zonele de câmpie şi colinare, în general arealurile deschise cu vegetaţie
ierboasă sau culturile agricole unde cuibăreşte. Este inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1,
precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie vulnerabilă fiind inclusă în
categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Specie
semnalata prin grupuri de pasari, mai ales in perioada de toamna-iarna. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Phasianus colchicus (fazan)
Specie sedentară. Specie comună în locurile împădurite şi deschise, terenuri agricole, crânguri, pajişti. Este
inclusă în Directiva Păsări Anexa II-1 şi Anexa III-1, precum şi în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan
european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Observat prin exemplare singulare pe
suprafete agricole din afara ariei studiate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia
speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Coturnix coturnix (prepelita) Oaspete de vara. Intalnita in campiile deschise cu lanuri de cereale paioase si pe pasuni. Este inclusa in
Conventia Berna, Anexa III; Conventia Bonn, Anexa II; OUG 57/2007, Anexa VC; IUCN: VU – vulnerabila.
Cuibareste in terenurile agricole invecinate proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
75

Vanellus vanellus (nagat)
Gallinago gallinago (becatina
comuna)
Tringa ochropus (fluierar de zavoi)
Larus cachinnans (pescarus
argintiu)
Larus ridibundus (pescăruş râzător)
Columba livia domestica (porumbel
domestic)
Streptopelia decaocto (guguştiuc)
Specie oaspete de vara, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri pe terenurile
agricole, araturi. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan
european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au
un statut favorabil). Observata in zbor traversand zona de amplasament prin exemplare singulare, cat de
pasari pe sol. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de
dezvoltarea investitiei.
Specie de pasaj. Specie comuna in regiunile mlastinoase si de balti. Nu cuibăreşte în aria proiectului. Inclusă
în Directiva Păsări, Anexa II/1; Convenţia de la Berna, Anexa III. Grupuri de pasari s-au observat in migratie
in zona canalelor de irigatie. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei
cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie de pasaj. Indivizi singulari identificati in timpul migratiei. Nu cuibăreşte în aria proiectului. Statut
european: specie stabilă. Categoria SPEC: -.Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna,
Anexa III. Exemplare singulare identificate in migratie pe terenuri umede din vecinatatea proiectului.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie sedentara. Intalnit de-a lungul cursurilor de apa, lacuri, balti, în orase. Identificata în zbor prin indivizi
singulari si grupuri de pasari în zona de amplasament studiata. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact
semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III
din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii
concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata prin exemplare izolate si grupuri de pasari
traversand in zbor amplasamentul proiectului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie sedentara. Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste. In zona de amplasament observate
grupuri de pasari in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia
speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.
Specie sedentară. Nu cuibăreşte în areal, dar cuibăreşte în localităţile învecinate. A fost semnalată în zbor în
deplasare de la o zonă la alta. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Directiva Păsări,
Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Exemplare singulare/grupuri de pasari s-au identificat pe
terenurile invecinate obiectivului de investitie (localitati, terenuri agricole). Impactul estimat: Nu anticipăm
un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Cuculus canorus (cuc) Specie oaspete de vara. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului. Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste. Exemplare singulare
identificate in zbor traversand zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.
Merops apiaster (prigorie) Specie oaspete de vară. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la
Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. A fost observată în zbor prin exemplare singulare/grupuri de
pasari in migratie, la fel si in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
76

Coracias garrulus (dumbraveanca) Specie oaspete de vară. Specie inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna şi
Convenţia de la Bonn. Pe plan european este o specie vulnerabilă în categoria SPEC 2. Specie specifică
zonelor deschise cu arbori izolati, maluri abrupte etc. Exemplare singulare s-au identificat in zbor traversand
aria proiectului. Nu cuibăreşte în zona de amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact
semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Upupa epops (pupăză)
Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în zona studiata. A fost intalnita in cautare de hrana la marginea
localitatilor, pe pasune. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna,
Anexa II. Observata in zona de amplasament prin exemplare singulare in cautare de hrana. Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Dendrocopos syriacus (ciocanitoare
de gradini)
Galerida cristata (ciocârlan)
Specie sedentara. Cuibareste in regiuni deschise, parcuri, livezi etc. Specia este inclusa in Directiva Pasari,
Anexa I, Conventia de la Berna, Anexa 2. Identificata in zona limitrofa proiectului (localitati). Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie sedentară. Nu cuibăreşte in aria proiectului. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3.
Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. A fost semnalată în zbor, dar şi pe sol, în efective mici. Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Alauda arvensis (ciocârlie de câmp) Specie parţial migratoare. Statut european: specie vulnerabilă. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Directiva Păsări,
Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Identificata prin exemplare singulare/grupuri de pasari in
terenurile invecinate proiectului (terenuri agricole). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Riparia riparia (lastun de mal) Specie oaspete de vară. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Exemplare singulare/grupuri de
pasari s-au intalnit in zona studiata in zbor in cautare de hrana. Nu s-au identificat pasari la cuibarit. Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Hirundo rustica (rândunică)
Specie oaspete de vară, comună, mai ales în zonele rurale. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe
plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC
3. Exemplarele singulare/grupuri de pasari observate în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă
înălţime. Cuibareste in localitati. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei
cauzat de dezvoltarea investitiei.
Delichon urbica (lastun de casa) Specie oaspete de vara. Cuibareste in colonii in localitati, dar si zone montane. Este inclusă în Anexa II
Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind
inclusă în categoria SPEC 3. Identificata in zona de amplasament in zbor in cautare de hrana. Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Motacilla alba (codobatură albă) Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este
inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în
categoria Non SPEC. Observata in numar mai mare in timpul migratiei. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Saxicola rubetra (maracinar mare) Specie oaspete de vara. Intalnit in pajisti cu smocuri de iarba si tufisuri rare, culturi agricole. Este inclusă în
Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie
77

stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).
Observata prin exemplare singulare cu vegetatie densa din zona de amplasament. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Erithacus rubecula (macaleandru) Specie oaspete de vara/rar iarna. Pasăre comună în grădini, parcuri, livezi, păduri dese, tufişuri s.a. Nu este
inclusă în Directiva Păsări. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe
plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în
Europa şi care au un statut favorabil). Identificata prin exemplare singulare in zone cu vegetatie densa din
vecinatatea zonei de amplasament. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ.
Luscinia megarhynchos
(priveghetoare roscata)
Specie oaspete de vara. Prefera desişurile, liziera pădurilor, parcurile, grădinile. Nu este inclusă în Directiva
Păsări. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european
este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au
un statut favorabil). Identificata prin exemplare singulare in zone cu vegetatie densa din vecinatatea zonei de
amplasament. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”.
Turdus merula (mierla) Specie migrator partial. Pasăre comună în grădini, parcuri, livezi, păduri, zone deschise. Este inclusă în
Directiva Păsări, Anexa II-2 şi în Anexa III Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan
european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa
şi care au un statut favorabil). Observata in zona de amplasament prin exemplare singulare. Specia nu va fi
afectată semnificativ de realizarea investitiei.
Turdus pilaris (cocosar) Specie migrator partial/oaspete de iarna. Pasăre specifică zonelor colinare şi montane, dar în expansiune spre
arealele sudice. Pentru cuibărit preferă lizierele de pădure, subarborete, plantaţii, parcuri s.a. Este inclusă în
Directiva Păsări, Anexa II-2 şi în Anexa III Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan
european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa
şi care au un statut favorabil). Nu cuibăreşte în zona de studiu. Specia nu va fi afectată semnificativ de
realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Sylvia curruca (silvie mică)
Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele
cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II
Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC.
Observata prin exemplare singulare in terenurile invecinate proiectului. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Sylvia communis (silvie de campie)
Specie oaspete de vară. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în
Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie
stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).
Observata in zona de amplasament prin exemplare singulare. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun
măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
78

Phylloscopus collybita (pitulice
mica)
Specie oaspete de vară. Populeaza pădurile, livezile, parcurile, grădinile, tufişurile. Este inclusă în Anexa II
Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă,
fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata prin exemplare singulare in zone cu vegetatie arboricola si
arbustiva. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”.
Parus coeruleus (pitigoi albastru) Specie sedentara. Comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile,
parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o
specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut
favorabil). Identificata prin exemplare singulare/grupuri de pasari in vecinatatea proiectului (terenuri cu
vegetatie arboricola). Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta
de ocolire Galati”.
Parus major (piţigoi mare) Specie sedentară. Specie comuna in paduri, gradini si parcuri. Statut european: specie stabilă. Categoria
SPEC: 4. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Identificata prin exemplare
singulare/grupuri de pasari in vecinatatea proiectului (terenuri cu vegetatie arboricola). Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Oriolus oriolus (grangur) Specie oaspete de vară. Preferă zonele împădurite, parcurile, grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de
la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Identificata
prin exemplare singulare pe suprafete cu vegetatie arboricola din zona de amplasament. Specia nu va fi
afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) Specie oaspete de vară. Specifică locurilor deschise, luminişuri, cu multe tufişuri şi subarboret, parcuri,
grădini. Este inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna. Pe plan european
este considerată o specie cu un efectiv al populaţiilor redus şi este inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu
sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Observata in zona de amplasament prin
exemplare singulare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de
dezvoltarea investitiei.
Lanius minor (sfrancioc cu frunte
neagra)
Specie oaspete de vară. Identificata in zone cu vegetatie densa, parcuri, grădini, arbori de pe marginea
drumurilor s.a. Este inclusă în Anexa I din Directiva Păsări şi Anexa II din Convenţia de la Berna. Pe plan
european este considerată o specie cu un efectiv al populaţiilor în declin şi este inclusă în categoria SPEC 2
(specii concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Identificata prin exemplare singularei in
terenurile invecinate proiectului. Specia nu va fi afectată semnificativ de realizarea investitiei ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati”.
Pica pica (coţofană) Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană
locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi
Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria
NonSPEC. Identificata prin exemplare singulare pe suprafete cu vegetatie arboricola din zona de
amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de
79

dezvoltarea investitiei.
Corvus monedula (stăncuţă) Specie sedentară, intalnita în păduri, parcuri, grădini. Este o specie frecventă în localităţi. Este inclusă în
Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria
NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor prin grupuri de
pasari in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat
de dezvoltarea investitiei.
Corvus frugilegus (cioară de
semănătură)
Specie sedentară. Prefera zonele de câmpie şi colinare. Cuibareste in arbori, hranindu-se in locuri deschise,
terenuri agricole, livezi, păşuni etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la
Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Intalnita in
stoluri mai mari in peprioada rece a anului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Corvus corone cornix (cioară grivă) Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă
locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în
Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria
NonSPEC. Prefera vegetatia arboricola din zona. Identificat prin exemplare singulare/grupuri de pasari.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Sturnus vulgaris (graur) Specie parţial migratoare. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna.
Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt
concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Observat pe suprafetele invecinate proiectului. Stoluri
ale speciei observate spre sfarsitul verii-toamna. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Passer montanus (vrabie de câmp) Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la
diverse habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie
în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Prefera vegetatia arbustiva din zona. Identificata pe
suprafete invecinate obiectivului de investitie. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în
populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Passer domesticus (vrabie de casa) Specie sedentară. comună în toate regiunile ţării. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă
în Convenţia de la Berna, Anexa III. Intalnita in zbor, pe sol, vegetatie arbustiva prin exemplare singulare si
grupuri de pasari pe tot parcursul anului. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia
speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Fringilla coelebs (cinteză) Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Este
inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria
NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). In zona de amplasament prefera
vegetatia arboricola. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Carduelis cannabina (canepar) Specie parţial migratoare. Frecvent in regiuni deschise cu maracini si tufisuri, in parcuri si gradini. Statut
80

Carduelis carduelis (sticlete)
Emberiza citrinella (presură
galbenă)
Miliaria calandra (pesură sură)
european: specie stabilă. Categoria SPEC: 2. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Observata prin
exemplare singulare/grupuri de pasari in terenurile invecinate investitiei. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada
sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de
la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. In zona de amplasament
s-a identificat in zbor prin grupuri de pasari in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact
semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
Specie sedentară. Specie comuna in regiuni deschise cu tufarisuri si arbori rari, luminisuri din paduri, terenuri
cultivate. I Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă
în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Identificata prin grupuri
de pasari in locuri deschise, cu tufisuri. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia
speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.
Specie parţial migratoare. Comuna in regiuni deschise, cultivate. Statut european: specie stabilă. Categoria
SPEC: 4. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. In zona de amplasament s-a intalnit în zbor, dar şi pe
vegetatie prin exemplare singulare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia
speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.
81

Speciile Alauda arvensis, Hirundo rustica, Riparia riparia, Delichon
urbica, Motacilla alba, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus s.a.
s-au intalnit in stoluri, relativ mari ca si efective, parcurgand distante
apreciabile în căutare de hrană.
Se remarca, numărul redus de păsări răpitoare de zi, cat si acvatice,
identificate in perioada observatiilor. De obicei pasarile rapitoare vânează
solitare peste suprafetele de pasune din zonă. Astfel, urmare a monitorizarii
realizate mentionam urmatoarele aspecte asupra speciilor de pasari rapitoare:
speciile Aquila pomarina, Buteo buteo, Buteo rufinus, Circus aeruginosus, Falco
tinnunculus, Falco subbuteo, doar, tranziteaza amplasamentul studiat si implicit
terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a se hrani in zona o
perioada indelungata de timp. Speciile acvatice Phalacrocorax carbo, Egretta
alba, Ardea cinerea, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia, Cygnus olor, Anser
anser, Anas querquedula, Aythya ferina, Sterna hirundo, Tringa ochropus,
Vanellus vanellus, Sterna hirundo, Chlidonias hybridus s.a. s-au identificat doar
tranzitand zona de studiu, fara a stationa pentru popas sau hranire.
Studiile realizate in aria proiectului si imediata vecinatate nu au indicat
prezenţa unei migratii intense a pasarilor, respectiv a unui culuoar/ruta
principala de migratie pe amplasamentul ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”. Astfel, urmare a lucrarilor de executie a obiectivului de investitie nu vor
fi modificate rutele de zbor ale pasarilor.
Având în vedere aspectele legate de migratia pasarilor din aria
proiectului, prezentate in studiul de fata, precizam că prin realizarea proiectului
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, migratia pasarilor va fi afectata
nesemnificativ.
In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind
declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat
aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra:
a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari;
Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii
acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului
obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Speciile
respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si
vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii.
b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de
dimensiuni mari, necoloniale;
Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum
şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în
arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă,
locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă mai
mare de 5-6 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate
obiectivului de investitie.
c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici;
Pentru speciile de dimensiuni mici (prigoria, graur, vrabia de câmp) nu
au fost semnalate colonii în zona de amplasament a obiectivului de investitie
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
82

d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de
dimensiuni mari;
Amplasamentul studiat ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu
reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de
dimensiuni mari (pelicani, stârci).
e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de
dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona
de hrănire;
Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de
dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza
arealul planului studiat şi zona invecinata.
f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se
deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire;
Pentru speciile necoloniale arealul analizat obiectivului de investitie
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” şi împrejurimile pot constitui trasee
de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile
semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri,
sticleţi, etc.).
g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru
a înnopta sau pentru a se hrăni;
Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in
zona de amplasament ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Speciile de
paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre
suprafetele din preajma malurilor raurilor Siret si Prut, localitati si
amplasament.
h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează
obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.
Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de
hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa traseului ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati”.
In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament
stidiata, in majoritate, s-au identificat, in majoritate, specii comune de fauna,
dar si specii cu statut de protectie, in special, acvatice.
Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata
nesemnificativ prin realizarea activitatilor obiectivului de investitie ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”.
Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone
este cel legat de migraţia păsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra
în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în
pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni (grupe
fenologice): specii sedentare, specii parţial migratoare, specii oaspeţi de vară,
specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj. Dintre aceste
tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi
oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial
migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări
pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană,
adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa
păsărilor migratoare.
Zona de est a României se caracterizează prin importante căi de migraţie
la nivel national, cât şi european. Acestea sunt orientate din direcţia nord-vest,
vest-nord şi nord-est în front larg sau îngust, concentrându-se ca o pâlnie
uriaşă în Delta Dunării, de unde, pe deasupra Dobrogei şi de-a lungul ţărmului
83

Mării Negre, se continuă spre Bosfor, răspândindu-se apoi din nou spre Asia şi
Africa.
Migraţia de toamnă a păsărilor prin sudul Moldovei, Muntenia si
Dobrogea se face pe mai multe căi, acestea vizând şi zona studiata.
Migraţia de primăvară prin
zonele amintite si Delta Dunării
se schimbă în sensul că drumul
sarmatic se concentrează mai
mult spre ţărmul Mării Negre şi
peste Marea Neagră, celelalte
drumuri de migraţie fiind în
general identice cu cele de
toamnă.
Căile de migraţie de toamnă a pasarilor din România: 1 – ramura nordică a
drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a – ramura nordică a acestui drum; 2 – drumul
pariosio-bulgar; 2a – drumul berzelor prin Transilvania; 3 – drumul trecătorii Oltului, frecventat
şi de berze; 4 –drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepeliţelor
şi turturelelor; 8 – drumul sitarilor (Rudescu 1958).
Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe
teritoriul judeţului Galati, în special, sunt puţine. Pentru zona studiata se
recunoaşte existanţa unor culoare de migraţie pe cursurile raurilor Siret si Prut,
frecventat, in special, de specii de păsări acvatice.
Observatiile efectuate in zona de amplasament a obiectivului de
investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, au arătat că speciile
oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după
care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre
cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare
care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal,
teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de
iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna
(octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi
hrană) trec şi prin zona luată în studiu.
Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe
amplasamentul obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”, de asemenea nici pe suprafeţele învecinate.
S-au inregistrat putine specii cu statut fenologic de „specii de pasaj” (3).
Efective mai mari au inregistrat speciile „migratori partiali” (16) si „oaspetii de
vara” (27).
Dupa cum s-a mentionat, migratia propriuzi-sa a speciilor de pasari, in
special, acvatice, se desfasoara pe suprafetele bazinelor hidrografice ale
raurilor Siret, Prut si a afluentilor acestora.
Astfel, in lunca Siretul inferior, unde varianta traseului se desprinde din
zona DN 25 prin Nodul rutier Traian, nu s-a inregistrat o migratie intensa a
pasarilor. Se considera, că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se
găsesc în formă de dispersie, migrand pe suprafete mai intinse. Aria proiectului
84

eprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a
habitatelor, conditiile mai putin prielnice, ce nu ofera pasarilor conditii
favorabile pentru popas, odihna si hranire (zona puternic antropizata, poluare
industriala, fonica etc.). La aceste aspecte se adauga pasunatul intensiv
practicat in zona, deranjul din partea populatiei locale etc. La fel, si pentru
zonele invecinate, unde, conform documentatie proiectului, traseul
supratraverseaza DN 25 si calea ferata Tecuci - Galati, traverseaza Vaile
Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se indreapta spre
nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand
Balta Malina tot pe la origine, la sud de localitatea Smardan (Memoriu de
prezentare. Varianta de ocolire Galati, 2012), migratia inregistreaza o
intensitate scazuta.
O sitatie similara s-a inregistrat si in zona Prutului inferior (dupa ce
traseul traversarea DJ 251 Galati – Smardan si se indreapta spre campia
Bratesului si a Prutului, ocolind prin partea nordica Lacul Brates, indreptanduse
spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea acestuia, la cca. 3.5 km
inainte de Vama Giugiulesti), studiile efectuate in teren nu au semnalat o
migraţie sporita a avifaunei.
Migraţia păsărilor în zonă se realizează de-a lungul cursului Prutului
Inferior (între 2 şi 10 km distanţă de traseul proiectului) şi a fluviului Dunăre.
Primavara păsările se deplasează de la Nord la Sud, din zona Dunarii spre
cursul raului Prut, inclusiv spre malurile de Sud şi Vest ale din zona Lacului
Brateş, unde s-au identificat efective numesoase ale speciilor acvatice.
Specificam, ca zona Lacului Brates (lacul in sine si helesteele piscicole)
sunt incluse în situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates.
In timpul migratiei de toamna directiile de zbor ale speciilor de avifauna,
in special acvatice, sunt dinspre Nord spre Sud, de-a lungul luncii Prutului
inferior, lacurile si baltile din zona – Carja-Vadeni, Pochina, Sovarca, Vladesti-
Oancea, Lacul Brates, pe cursul Dunarii inferioare, ajungand in Delta Dunarii si
de acolo in cartierele de iernat.
In ceea ce priveste traseul Variantei de ocolire Galati, acesta ocoleşte
lacul Brateş prin Est şi Nord, neintersectand traseul de migraţie obişnuit al
speciilor de păsări in zona.
Dupa cum s-a mentionat, zonele favorabile pentru speciile de păsări
acvatice, identificate în timpul migraţiei, sunt cele din părţile sudice şi vestice
ale lacului Brateş, având suprafeţe acvatice întinse cu vegetaţie densă. Părţile
de nord şi est ale lacului sunt înconjurate de terenuri agricole care nu creează
condiţii prielnice pentru popas, odihna si hrănirea pasarilor.
Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări
migratoare, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât
mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una de tranziţie (de pasaj).
In Tab.8 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori
partiali/oaspeti de vara identificate in timpul migratiei in zona de studiu.
Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 30 de
specii de păsări. Este un număr, relativ, redus de specii, comparativ cu
suprafetele impadurite sau cu zonele umede, ceea ce ne determină să afirmăm
că diversitatea specifică a avifaunei din zona studiata este redusa.
Este evident ca suprafetele agricole, terenurile intensiv pasunate, zona
puternic antropzata, nu reprezinta un habitat favorabul păsărilor în perioada de
migratie. La aceastea se adauga si lipsa tufisurilor, a arborilor si a vegetatiei
85

naturale, ce ar crea conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru
pasarile aflate in migratie.
In concluzie, prin realizarea obiectivului de investitie ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati” nu se vor modifica habitatele favorabile de popas,
odihna si hranire a speciilor de avifauna in timpul migratiei, la fel si a rutelor de
migraţie a păsărilor.
2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele din zona de
amplasament a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului studiat mentionam
următoarele:
o biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din
specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;
o tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat pe amplasamentul
studiat;
o speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta
valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de
protecţie la nivel european şi naţional;
o speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409,
speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC, enumerate pentru siturile de
protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior,
ROSPA0121 Lacul Brates s-au identificat, in majoritate, in zbor,
traversand amplasamentul proiectului;
o cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a
păsărilor în zona de amplasament a proiectului;
o urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”, nu se va inregistra un impact negativ
semnnificativ asupra biodiversitatii zonei studiate.
86

Nr.
Crt.
Specii de pasari identificate in perioada migratiei (migratori partiali/oaspeti de vara) Tabel 8
Nume ştiinţific Denumire
populară
1. Phalacrocorax
carbo
Cormoran
mare
Perioada de observare Număr de
exemplare
Fenologie Observatii
II-XII.2012 80 ex. OV grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50
m; directia de zbor: S-N-V;N-S-E;N-S-V
2. Egretta garzetta Egreta mică IV.2012; X.2012 45 ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de
zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E-N;N-
S-V
3. Egretta alba Egreta mare III-IV.2012;IX-X.2012 30 ex. OV exemplare singulare de pasari in zbor;
inaltimea de zbor 30-40 m; directia de
zbor: S-N-V; N-S-V
4. Ardea cinerea Starc cenusiu III-IV.2012;IX-X.2012 25 ex. OV exemplare singulare/grupuri de păsări in
zbor; inaltimea de zbor 40-50 m; directia
de zbor: S-N-V; N-S-V
5. Nycticorax
Starc de IV.2012;IX-X.2012 15 ex. OV exemplare singulare/grupuri de pasari în
nycticorax
noapte
zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia
de zbor: S-E,N; N-S-V
6.
III-IV.2012;VII-IX.2012 70 ex. OV grupuri de pasari în zbor; inaltimea de
zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N; N-
Ciconia ciconia Barză albă
S-V; N-S-E
7. Cygnus olor Lebada de III-IV.2012;X-XI.2012 50 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50
vara
m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V
8. Anser anser Rasca de II-III.2012; X-XI.2012 160 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor >150
vara
m, directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-S-V
9. Anas
Rata mare II-XII.2012 230 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50
platyrhynchos
m; directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-S-V
10. Anas
Rata
III.2012; X.2012 35 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-40
querquedula caraitoare
m; directia de zbor: directia de zbor: S-
E,N; N-S-V
11. Aythya ferina Rata cu cap III.2012; X.2012 40 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50
castaniu
m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V
12. Sterna hirundo Chira de IV-IX.2012 30 ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de
balta
zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E,N; N-
S-V; N-S-E
87

13. Chlidonias
hybridus
Chirighita cu
obraji albi
14.
15.
Aquila pomarina Acvila
tipatoare
mica
Sorecar
Buteo rufinus mare
16. Buteo buteo Şorecar
comun
IV-IX.2012 120 ex. OV exemplare singulare/grupuri de pasari in
zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia
de zbor: S-N-V; N-S-V; N-S-E
IV-V.2012 2 ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de
zbor >150 m; directia de zbor: S-N-V; N-
S-E
V.2012;VIII/IX.2012 3 ex. P exemplare singulare în zbor; inaltimea de
zbor 150 m; directia
de zbor: S-E,N; N-S-V; N-S-V
III-IV.2012;VIII-X.2012 8 ex. OV exemplare singulare in zbor; inaltimea de
zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N; N-
S-V
17.
Circus
aeruginosus Erete de stuf
18. Falco tinnunculus Vanturel rosu III-XI.2012 10 ex. MP exemplare singulare în zbor; inaltimea de
zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E,N; N-
S-V; N-S-E
19. Vanellus vanellus Nagat IV; VIII-X 21 ex. OV grupuri de pasari in zbor; inaltimea de
zbor 30-40 m; directia de zbor: S-N-V; N-
S-V
20. Gallinago
Becatina III-V;VII-X.2012 15 ex. P exemplare singulare/grupuri de pasari in
gallinago
comuna
zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia
de zbor: S-N-V; N-S-V
21. Tringa ochropus Fluierar de III;VII-X.2012 10 ex. P exemplare singulare de pasari in zbor;
zavoi
inaltimea de zbor 20-30 m; directia de
zbor: S-N-V; N-S-V
22. Larus ridibundus Pescarus II-XII.2012 170 ex.
grupuri in zbor; inaltimea de zbor

25. Alauda arvensis Ciocârlie de
câmp
III-IV.2012;IX-X.2012 60 ex.
26. Hirundo rustica Rândunică IV.2012;IX.2012 90 ex.
27. Motacilla alba Codobatură
albă
III-IV.2012;IX-X.2012 35 ex.
MP
OV
OV
Grupuri de pasari in zbor; inaltimea de
zbor 40-60 m; directia de zbor: S-E,N; N-
S-V
grupuri de păsări în zbor; inaltimea de
zbor 35-40 m; directia de zbor: S-V,E; N-
S-V; N-S-E
grupuri de păsări în zbor; inaltimea de
zbor 20-30m; directia de zbor: S-V, N; N-
S-V
28. Sturnus vulgaris Graur II-XI.2012 150 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50
m; >150 m, directia de zbor: S-N-V; N-S-
V; N-S-E
29. Carduelis
III-XI.2012 45 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 20-30
cannabina Canepar
m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V; N-S-E
30.
III-IV.2012;IX-XI.2012 75 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-40
m; directia de zbor: directia de zbor: S-
Fringilla coelebs Cinteză
E,N; N-S-V
Abrevieri: OV–specie oaspete de vară; MP–migrator parţial; P – specie de pasaj.
89

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes
comunitar afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar invecinate si distributia acestora
Ariile naturale protejate de interes comunitar constituie habitate si
biotopi optimi in care traiesc si se dezvolta deopotriva o flora si fauna extrem
de bogate si diverse. Aceste arii desemnate conserva numeroase specii de
interes comunitar, unele cu statut de conservare in cadrul sitului excelent, bun
sau mediu (conform interpretarii din Formularele standard Natura 2000).
In cazul habitatelor si comunitatilor vegetale identificate, functia lor ecologica
este aceea de fundament pentru intreaga comunitate de organisme vegetale si
animale din zona. Faptul ca ecosistemele naturale au valoare conservativa
moderata (Donita et al. 2005), face ca functia lor esentiala sa nu fie afectata
prin implementarea proiectului.
In urma investigatiilor de teren, pentru zonele in care urmeaza a fi
implementat proiectul analizat, nu au fost inregistrate specii de flora de
importanta comunitara.
Referitor la habitatele de interes comunitar, in zona cercetata nu a fost
identificat nici un tip din cele mentionate in Formularul standard Natura 2000.
Starea de conservare a suprafetelor pe care se dezvolta vegetatia spontana
este nefavorabila datorita degradarii antropice continue la care se adauga
prezenta plantelor alohtone (taxoni introdusi in regiuni situate in afara ariei
naturale de distributie trecuta sau prezenta) dintre care multe cu statut de
specie invaziva la nivel global (specii a caror introducere si/ sau raspandire
ameninta diversitatea biologica) (Conyza canadensis, Xanthium italicum, X.
spinosum, Robinia pseudacacia, Populus x canadensis etc.).
Fig. 14. Plantatie de plop euramerican (Populus x canadensis) in zona Lacului
Brates
Zona de padure despre care se mentioneaza ca va fi defrisata datorita
necesitatilor de implementare a proiectului (aproximativ 1 ha), este
reprezentata prin plantatii artificiale, alcatuite din specii precum salcamul
(Robinia pseudacacia), gladita (Gleditsia triacanthos), salcioara (Elaeagnus
angustifolia), ulm de camp (Ulmus minor), in diferite proportii, fiind complet
lipsite de valoare conservativa.
90

Suprafata amplasamentului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”,
prevazut realizarii obiectivelor specifice proiectului, nu este ocupata de nici un
habitat natural.
Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate,
desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului
Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.
Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect
nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.
Vegetatia zonei studiate este incadrata in grupa Terenurilor Agricole si
Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale (Doniţă et al., 2005). Habitatele
respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de
nevertebrate si vertebrate.
De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici
unei specii, prin urmare potentialele speciilor sensibile la zgomot si la prezenta
omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de
investitie.
2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes
comunitar
In zona analizata nu au fost identificate habitate de interes comunitar.
Zona fiind predominant cu functie agricola, este improbabila prezenta acestora.
Conditiile nefavorabile datorate antropizarii excesive in timp a suprafetelor de
teren, au dus la pierderea calitatii de suprafete cu vegetatie naturala/
seminaturala.
Habitatele si comunitatile vegetale seminaturale identificate in afara
ariilor naturale de interes comunitar, in cea mai mare parte sunt antropizate si
adesea lipsite de valoare conservativa sau furajera. Acestea nu prezinta
importanta conservativa in sensul definitiei stricte de habitat, dimpotriva,
starea degradata a vegetatiei explica rolul factorului antropic in reducerea si
pierderea diversitatii specifice locale.
Asadar, dupa cum s-a specificat, în perimetrul destinat realizarii
obiectivelor specifice proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu
exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii
statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe
perimetrul studiat.
Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile
învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si
conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare:
situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si siturile
de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior,
ROSPA0121 Lacul Brates datorita rolului important in protectia si conservarea
speciilor de pasari acvatice din luncile Siretului inferior si Prutului inferior..
Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul Natura 2000
habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162
Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ce reprezinta parametrii habitatelor
cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung
(datorită managementului); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde
regenerarea este uşor de obţinut.
Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in siturile de
protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si
91

ROSPA0121 Lacul Brates. În formularul Natura 2000 a ariei protejate
populaţiile speciilor identificate pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul site-ului există populatii mai mari decât 2% din media la
nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.
2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
In ceea ce priveste siturile protejate din aria proiectului, nu sunt
prevazute lucrari care sa afecteze in vreun fel starea de conservare, structura
si dinamica habitatelor si speciillor conservate aici.
Zonele in care se vor efectua lucrari specifice perioadei de constructie, in
care vor fi decopertate suprafete mari de sol si strat vegetal, inclusiv zone
destinate defrisarii speciillr forestiere, sunt formate din habitate antropizate
masiv, care nu constin specii de interes conservativ. In consecinta, ponderea
predominanta a terenurilor agricole care nu sustin o flora sau fauna bogate,
face ca pierderile de suprafata suferite sa nu genereze efecte negative asupra
unor elemente biotice de interes conservativ.
Realizarea obiectivelor specifice proiectului ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si
structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice identificate pe
amplasament si vecinatati. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a
asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea
obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de
flora sau de fauna.
Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona
proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se
impun măsuri speciale de protecţie.
Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de
protecţie la nivel european sau naţional.
Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati” este reprezentata de comunitati ruderale (Doniţă et
al., 2005, unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în
România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în
special cel utilizat pentru Natura 2000).
In ceea ce priveste fauna de pe amplasament si vecinatati, in majoritate,
s-au identificat specii comune, dar si specii cu statut de protectie.
Impactul asupra biodiversitatii zonei studiate, urmare a realizarii
proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, este nesemnificativ.
2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin
integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Integritatea ariilor naturale protejate din zona cercetata este conferita de
buna functionare dintre toate elementele care compun ecosistemele prezente
aici. Dinamica populationala a speciilor, in mod natural, se va mentine intre
anumite limite. Doar in cazul in care apar factori, interni sau externi care sa
modifice structura calitativa si cantitativa a populatiilor, acestea vor suferi o
crestere sau o micsorare a efectivelor.
92

Din acest motiv monitorizarea permanenta a starii de sanatate a
ecosistemelor este necesara pentru a asigura integritatea acestor arii protejate.
Date despre prezenta si biologia speciilor din aceste arii protejate, date
asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior,
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates), au fost
prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei
structurale si functionale in ceea ce priveste aceste situri, si anume: relatia
dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.
In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate din luncile Siretului
inferior si a Prutului inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie
producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea
consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic:
viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi,
amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).
In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice
carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor,
ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage
etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care
amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte
în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a
gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de
nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor
(albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand
efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către
consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.
In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii
detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte
colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe
minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile
fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi
lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre
coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii
(cerambicide) etc.
Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr
de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate
fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de
broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor
cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe
cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară
sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate):
mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările
rapitoare (vânturelul rosu).
Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati” se afla in ariile protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului
Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates.
Obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat nu va genera
fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din
cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.
93

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este
mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate
stationala.
Activitatea planificata a fi realizata (suprafata totala de teren ocupata –
1.180.900 mp. (118,09 ha); lungimea variantei de ocolire Galati - 33,630 km,
din care, ariile protejate sunt traversate pe lungimea de 14.47 km), cum este
cea prognozata în proiectul analizat, va afecta nesemnificativ integritatea si
stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 –
Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates.
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar
Obiectivele de conservare a sitului de protecţie specială avifaunistică
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si
odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice, care urmăresc
extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca
Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de
cuibărit din nord (primăvara).
In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta
importanta pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei
Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 20 specii sunt dependente strict
de habitate acvatice şi/sau palustre.
Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor
protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta
mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus,
lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas
clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca,
piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira
de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.
In ceea ce priveste situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121
Lacul Brates (in conformitate cu Formularul standard al sitului), se specifica
importanta acestuia pentru cuibaritul urmatoarelor specii de pasari calificative,
cum sunt: Chlidonias hybridus – chirighita cu obraji albi, Chlidonias niger –
chirighita neagra si Falco vespertinus – soimul de seara.
Situl este important in ceea ce priveste iernatul speciilor de avifauna:
Anser albifrons – garlita mare, Branta ruficollis – gasca cu gat rosu, a altor
specii de pasari acvatice.
La fel, se specifica faptul ca situl gazduieste in timpul migratiei
populatiile de: Pelecanus onocrotalus – pelican comun si Chlidonias hybridus.
Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este
constituit in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit:
- cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion
fluitantis si Callitricho-Batrachtion;
- pajisti aluviale din Cnidion dubii;
- păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
etc.;
- rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si
Bidention;
94

- zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa
eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si
Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae).
Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre
care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio
albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus,
Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber si Zingel zingel.
La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor
de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior; herpetofauna: Emys
orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus; mamifere: Lutra lutra,
Spermophilus citellus, Felis silvestris.
Nici una dintre ariile naturale protejate analizate nu are elaborat Planul de
management, astfel ca nu exista obiective de conservare stabilite. Avand in
vedere functia ariilor de a proteja elemente de interes comunitar, se impun
cateva obiective de ordin general care trebuie urmarite mai ales atunci cand se
doreste realizarea unei investitii, dintre care enumeram:
constientizarea populatiei asupra proiectului realizat, a efectelor generate si a
importantei conservarii speciilor protejate;
evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;
evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul
de amenajare/ constructie;
evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativa;
evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si
pontelor;
evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna – vegetatia
acvatica si palustra, vegetatia de lunca, vegetatia lemnoasa (padurile), pasunile
stepice, vegetatia spontana;
refacerea zonelor afectate, la finalizarea lucrarilor, prin aducerea la starea
initiala pentru a permite reinstalrea vegetatiei si reintegrarea in circuitul
natural/ agricol a suprafetelor respective;
controlul speciilor alohtone invazive;
reconstructia ecosistemelor deteriorate (in cazul de fata a zonelor de margine
de padure – eliminarea speciilor invazive si refacerea vegetatiei specifica de
cereto-garnitete);
evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si
antropice etc.
2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar
Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivul de investitie
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, inregistreza supafete considerabile,
deacea si aprecierea starii de conservare este dificila.
Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului
Inferior este repartizat pe suprafata a 4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si
Braila), avand 25.081 ha, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 –
Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si
95

Vrancea), având suprafata de 38.496 ha, iar situl de protecţie specială
avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates inregistreaza 15.682 ha. Starea de
consevare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie de condiţiile naturale
concrete, de frecventele revărsării râurilor Siret şi Prut, de intervenţiile
antropice (practicarea agriculturii, păşunat, extragerea de balast din albia
raului, constructia de drumuri, poluarea apei, vânătoarea, pescuit neautorizat
s.a.).
In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru
situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au
semnalat urmatoarele efecte negative:
- uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului
apelor freatice din albia majora a raului Siret;
- practicarea taierilor ilegale de padure;
- extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii
forestiere alohtone;
- pasunatul in padure;
- extinderea constructiilor in zona de lunca s.a.
La fel, si construirea lacurilor de acumulare (necesare în vederea
producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul
urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea
agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri s.a. a dus la
modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului
Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi
altor parametric fizico-chimici ai apei.
In ceea ce priveste speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie
specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, acestea sunt bine
conservate. În formularul Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B”
ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât
2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a
speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a
mintim de:
- practicarea pasunatului in aria protejata ;
- extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ;
- pescuitul neautorizat ;
- vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in
perioada migratiei;
- deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a
puilor, colectarea oualor etc.).
Referitor la situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul
Brates (in conformitate cu Formularul standard al sitului), se apreciaza un grad
scazut al vulnerabilitatii.
Din factorii cu impact negativ asupra ecosistemului sitului amintim de:
- poluarea industriala;
- precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe.
Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a
speciilor din ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este
favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate,
astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are
consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora.
96

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar
Data fiind in unele cazuri starea precara a habitatelor si vegetatiei
afectate de prezenta speciilor alohtone si ruderale, precum si de depozitarea
deseurilor menajere, se impune realizarea Planurilor de management prin care
sa fie reglementate masuri clare de protejare si conservare a habitatelor si
speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000, prin care un rol predominant
ar trebui sa il detina stoparea activitatilor degradative ale factorului uman si
instituirea unor actiuni de refacere a zonelor degradate, crearea unor habitate
optime pentru speciile de fauna, instituirea unor programe de monitorizare si
conservare a unor specii vulnerabile sau periclitate. De asemenea, se impune
delimitarea zonelor de conservare in cadrul siturilor, in care sa fie limitate/
interzise activitatile cu impact (negativ), care pot conduce la scaderea
abundentei speciilor, in baza celor mai bune masuri de management priivind
protectia si conservarea.
Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de
interes comunitar intersectate de proiect, se va consulta documentatia intocmita
pentru obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”:
- Memoriu de prezentare pentru realizarea obiectivului de investitie: ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”, 2012;
- Memoriu de sinteza. “Varianta de ocolire Galati”, 2012;
- Analiza multicriteriala comparativa, 2012;
- Studiu geotehnic si pedologic, 2012;
- Adresa nr. 13507/10.12.2012-Directia Silvica Galati.
- Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 31 din 11 martie 2013 privind Varianta de
ocolire Galati, judetul Galati.
2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes
comunitar
Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 –
Lunca Siretului Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea
Diversitatii Biologice Focsani, pe baza Contractului de Custodie incheiat cu
Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), nr. 0046/23.02.2010, conform Ordinului
MMDD nr.1533/2008.
Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit
pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului
Inferior un Regulament al acestei arii protejate (2010).
Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor
arii protejate.
Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates nu are
structura de administrare si nu este intocmit un plan de management al sitului.
3. Identificarea si evaluarea impactului
Biodiversitatea reprezinta varietatea si variabilitatea animalelor,
plantelor si microorganismelor de pe planeta, fiind exprimata prin diversitate
genetica, diversitatea speciilor si diversitatea ecosistemelor. Se vorbeste tot
mai des, iar cercetarile si studiile stiintifice certifica, despre pierderea
biodiversitatii in urma dezvoltarii socio-economice. Desi o reducere a diversitatii
speciilor, inregistrata chair si la nivel local, poate sa nu afecteze procesele
ecologice si stabilitatea populatiilor, se impune evaluarea impactului/ riscurilor
97

care pot fi generate in urma implementarii unui proiect, pentru a gasi cele mai
bune solutii pentru reducerea si eliminarea pe cat posibil a acestor factori
negativi.
Impacturile generale, exprimate prin amenintari si vulnerabilitati
generate atat prin procese naturale cat mai ales prin activitatile antropice
desfasurate in siturile Natura 2000, au fost aprobate prin Decizia Comisiei
Europene 97/ 266/ EC si sunt listate in Anexa E. Printre cele mentionate in
Formularele standard Natura 2000 ale siturilor identificate in zona de
implementare a proiectului, se regasesc: cultivarea agricola; fertilizarea;
pasunatul; managementul forestier general; indepartarea arborilor uscati sau in
curs de uscare; plantarea de padure; invazia speciilor alohtone; depozitarea
deseurilor menajere; drumuri, drumuri auto; diguri, indiguiri, plaje artificiale;
braconaj, otravirea, capcane; drenaj; extragere de nisip si pietris, inundatii;
poluarea apei; pescuitul; vanatoarea, restructurarea detinerii terenului agricol;
retele de comunicare.
Nici unul dintre aceste impacturi nu vor fi generate prin implementarea
obiectivelor proiectului, dar la acestea se pot cumula cele generate in urma
lucrarilor de amenajare/ constructie specifice perioadei de executie si potential
cele generate in perioada de operare, precum:
ocuparea temporara/ permanenta a terenurilor;
degradarea temporara/ permanenta a vegetatiei (indepartarea stratului
vegetal);
perturbarea/ fragmentarea temporara/ permanenta de habitat;
perturbarea speciilor de interes comunitar;
distrugerea unor specii de fauna sau biotopi specifici acestora;
generarea unor cantitati suplimentare de praf si poluanti (noxe) fata de
cele generate prin traficul existent;
generarea zgomotului;
generarea deseurilor menajere sau de provenienta tehnologica etc.
antropizarea zonei prin modificarile permanente realizate, amplasarea
unor structuri artificiale, ocuparea unor mari suprafete de teren si reducerea
unor suprafete acoperite cu vegetatie spontana etc.
3.1 Evaluarea impactului
3.1.1 Impactul direct si indirect.
Impactul direct se va manifesta atat asupra elementelor abiotice (sol, aer), cat
mai ales asupra elementelor biotice (specii de fauna afectate accidental in
fronturile de lucru, specii de plante (arbori si arbusti, specii erbacee) care vor fi
afectate prin lucrarile de decopertare si eliminare a stratului vegetal.
Nu va fi generat impact direct asupra speciilor de flora de interes comunitar,
mentionate in Formularele standard ale ariilor naturale protejate, care se
suprapun cu amplasamentul cercetat.
Fauna va fi afectata atat prin impact direct (deranjarea si determinarea de a
parasi zonele in care se lucreaza), cat si prin impact indirect prin generarea
pulberilor prafoase pe vegetatie, indepartarea surselor de hrana. De asemenea,
impactul direct se va manifesta si prin generarea de zgomot si vibratii care ar
putea deranja speciile de fauna, in special fauna de pasari, care va fi
98

determinata sa se retraga din zona frontului de lucru si imprejurimi, ceea ce
poate avea consecinte negative precum parasiirea cuiburilor cu oua sau pui.
Asupra zonei de lucru impactul este in special direct, manifestat prin:
afectarea temporara a calitatii aerului prin generarea emisiilor de pulberi
si gaze de esapament;
afectarea temporara/ definitiva a suprafetelor de teren, implicit a
vegetatiei, prin ocuparea unor suprafete determinate de decopertarea solului,
tasarea solului, realizarea fundatiilor si instalarea anexelor specifice drmului
reabilitat;
generarea de zgomot si vibratii;
generarea deseurilor menajere/ tehnolgice, rezultate din procesul de
constructie etc.
Asadar, impactul direct se va manifesta asupra terenului cu suprafata totala
de 1.180.900 mp. (181,09 ha) si lungimea de 14.47 km (suprafata pe care traseul
proiectului traverseaza ariile protejate), din 33,630 km, ce reprezinta lungimea
variantei de ocolire Galati.
Nu va exista impact direct asupra tipurilor de habitate si a speciilor de
fauna de importanta comunitara, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE, desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece
acestea nu s-au identificat pe amplasamentul studiat si vecinatati, la fel si
asupra speciilor de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE, a speciilor de pasari cu migratie neregulata nementionate in
anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE din ROSPA0071 – Lunca Siretului
Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates, acestea fiind observate, doar, in zbor,
tranzitand aria obiectivului de investitie, fara a stationa pentru odihna, hranire
sau reproducere.
Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam
ca acestea au fost reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara
importanta conservativa.
Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. speciile de
fauna: amfibieni, reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de
investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect,
gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate
din luncile Siretului inferior si Prutului inferior.
3.1.2 Impact pe termen scurt sau lung.
Impactul pe termen scurt va fi generat in perioada de executie fiind exprimat
prin: afectarea temporara a suprafetelor de teren prin inlaturarea stratului
vegetal si decopertare, in vederea realizarii fundatiilor; generarea de zgomot si
vibratii prin functionarea utilajelor, aparatelor si mijloacelor de transport;
generarea unor cantitati mari de praf prin lucrari de constructie/ montaj de la
nivelul solului (fundatii, drumuri de acces, deplasarea auto), poluarea aerului
prin generarea emisiilor rezultate din functionarea mijlocelor de transport,
utilajelor si aparatelor de montaj, deranjarea speciilor de fauna, afectarea
zonelor acoperite cu vegetatie.
Se considera ca impactul pe termen lung va fi reprezentat prin ocuparea
propriu-zisa a suprafetelor de teren prin constructii la sol, modificarea biotopilor
unor specii de pasari care utilizeaza cordoanele vegetale aflate la marginea
padurii (zone prevazute spre defrisare in vederea executarii lucrarilor de
99

extindere a drumului propus spre reabilitare), prin existenta propriu-zisa a
drumlui ca element artificial in biotopii specifici specilor de fauna, impactul
cumulativ al drumului cu alte proiecte deja existente, aflate in curs de
amenajare sau viitoare.
Astfel, impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, care are in alcatuire (Memoriu de
prezentare, 2012):
- un sector de drum cu lungimea de 33,630 km (drum care se incadreza in
Clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie, avand o intensitate medie a
traficului, intre 3500– 8000 vehicule fizice si urmeaza sa faca parte din Drumul
european E 87 (spre si dinspre Ucraina) si E 584 (spre si dinspre R. Moldova);
in viitor urmeaza sa faca parte din Autostrada inelara a Marii Negre);
- noduri rutiere (Nodul rutier Traian la desprinderea Variantei de ocolire din DN
25; Nodul rutier Vanatori la intersectia Variantei de ocolire cu DN 26);
- sensuri giratorii (Sensul giratoriu la intersectia rutiera intre Varianta de
ocolire si DJ 251 Galati – Smardan; Sensul giratoriu la intersectia rutiera intre
Varianta de ocolire si DN 2B deviat);
- poduri, pasaje si viaducte (37 lucrari care insumeaza o lungime de 3681.40m,
reprezentand 11% din lungimea totala a traseului, specificate in obiectivele
investitiei.
Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în
perioada de operare.
3.1.3 Impactul in faza de executie.
Proiectul analizat in cadrul acestui memoriu de prezentare se refera la
realizarea unui nou obiectiv, astfel ca impactul potential va fi unul redus. De
asemenea, prin realizarea acestui proiect se vor rezolva problemele de
management al traficului, fapt care va duce, pe langa cresterea sigurantei si a
confortului utilizatorilor variantei de ocolire Galati, la imbunatatirea calitatii
factorilor de mediu.
Dupa cum s-a specificat in studiul de fata, proiectul se desfasoara in
ariile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca
Siretului Inferior, ROSPA0121 Lacul Brates si in vecinatatea Parcului Natural
Lunca Joasa a Prutului Inferior, incluse in reteaua ecologica europeana Natura
2000, care nu va inregistra un impact semnificativ asupra habitatelor si
speciilor protejate desemnate pentru acestea.
De asemenea se mentioneaza ca proiectul ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati” asigura devierea traficului de tranzit, in afara municipiului,
cunoscand ca in prezent legatura rutiera intre DN 25 – DN 26 – DN 24D – DN
2B, cat si legaturile rutiere cu Vamile Giurgiulesti si Oancea, se realizeaza prin
traversarea municipiului Galati, pe strazi destinate traficului greu si foarte greu
si pe diverse strazi pentru traficul usor, iar impactul sau asupra zonelor locuite
din apropiere va fi unul pozitiv.
În această fază putem vorbi de un impact direct şi un impact indirect.
Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea traseului Variantei
de ocolire Galati prin amenajarea de intersectii rutiere; poduri, viaducte,
pasaje, podete; lucrari de consolidare si sustinere de taluzuri; lucrari pentru
scurgerea apelor pluviale; lucrari de defrisare:
100

1. Intersectii rutiere: Nodul rutier Traian (la intersectia cu DN25), Km.0+000;
Sensul giratoriu Smardan (la intersectia cu DJ251), Km.11+640; Nodul rutier
Vanatori(la intersectia cu DN26), Km.19+980; Sensul giratoriu la racordarea
Variantei cu DN2B deviat, Km.32+681;
2. Poduri, viaducte, pasaje si podete: Viaductul Traian (Pasaj peste CF Tecuci –
Galati, Pasaj peste DN25 si Pod peste paraul Barladel), km 1+240; Pod peste
Canal de desecare Cd74 - Breteaua C, km 0+533; Pod peste Canal de desecare
Cd74 - Breteaua D, km 0+255; Pod peste Canal CCS2 pe Breteaua B, km
0+615; Pod de Descarcare peste Valea Branistea km 2+492; Pod de
Descarcare peste Valea Branistea km 2+860; Tunelul Valul lui Traian km
3+092; Viaduct peste Valea Odobascu, km 3+487; Pod peste Canal de Irigatii
CA Barbosi, km 5+735; Pod de descarcare peste Valea Rusca Mare, km 6+038;
Viaduct peste Balta Malina, km 9+874; Pod de Descarcare Valea Coada Malinei,
km 11+430; Pod de Descarcare Valea Trei Fantani, km 13+545; Pod peste
Valea Budurului, km 17+297; Pod de Descarcare peste Valea Sultanului, km
18+601; Pasaj pe DN26 Murgeni - Oancea – Galati, km 19+932; Pasaj pe
DN26 Galati - Oancea - Murgeni, km 20+012; Pod peste Canal de Desecare
CCE2, km 22+730; Pod peste Canal de Desecare CCE5, km 24+714; Pod peste
Canal, km 25+920; Pod peste Canal de Desecare CCC, km 26+790; Pod peste
Canal, km 27+532; Pod peste Canal de Desecare CCC, km 27+740; Pod peste
Canal, km 28+184; Pod peste Canal, km 28+730; Pod peste Canal de Desecare
CE35, km 29+322; Pod peste Canal de Irigatie km 29+841; Pod peste Canal de
Desecare CCC, km 30+414; Pod peste Canal, km 31+500; Pod peste Bratul
Ghimia, km 31+817; Pod peste Canal, km 32+822; Pod peste Canal de
Desecare CE40 - Breteaua B, km 33+258; Pod peste Canal de Desecare CE40 -
Breteaua A, km 0+490;
3. Lucrari de consolidare si sustinere de taluzuri: Realizarea lucrarilor de
sustinere, de sprijinire si a lucrarilor de protectii ale taluzelor;
4. Lucrari pentru scurgerea apelor pluviale: In vederea sigurantei circulatiei pe
Varianta de ocolire, santurile in deblee sunt prevazute a fi pereate pe toata
lungimea, forma santurilor fiind trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre
platforma drumului de 1:3 si a taluzului opus cu inclinarea de 1:1.
5. Lucrari de defrisare: Identificarea suprafetelor ce urmeaza a fi defrisate: S1
= 33.307 mp si S2 = 14.021 mp. Terenurile forestiere ce urmeaza a fi afectate
sunt situate intre Km. 20+050 – Km. 20+385 si Km. 20+410 – Km. 20+500.
Asadar, funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului
suprafeţele de teren specificate mai sus vor fi supuse unui impact permanent,
pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de
habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea
amplasamentului proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si a
zonei invecinate.
Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea
din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de executie a
obiectivului de investitie.
In ceea ce priveste impactul in faza de executie asupra biodiversitatii
specificam urmatoarele:
- perturbarea speciilor/ habitatelor atat prin prezenta personalului de
lucru, a utilajelor si a materialelor de constructii, implicit prin realizarea
propriu-zisa a activitatii de constructie si montaj – in cazul habitatelor
101

forestiere indepartarea pe o lungime de cca. 9,7 km a unui strat de vegetatie
cu latimea de 5 ml, dispus pe ambele margini ale DN 56;Taierile de padure
conduc la cresterea capacitatii de infiltrare a apei pluviale in sol, concomitent
cu cresterea timpului de concentrare a apelor pluviale rezultand eroziunea
accelerata a solului si determina scurgeri de suprafata mai mari conducand la
cresterea incidentei alunecarilor de teren, precum si a volumului de aluviuni in
suspensie;
- generare de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitatile
de decopertare a solului si invelisului drumului, excavare a fundatiilor,
depozitarea materialului excavat in gramezi, realizarea umpluturilor,
amenajarea sau reabilitarea drumurilor de acces, deplasarea utilajelor si
personalului de lucru, prepararea betonului, turnarea asfaltului. Pentru
diminuarea acestora se va proceda la stropirea periodica cu apa in frontul de
lucru;
- efectul potential identificat il reprezinta alterarea populatiilor vegetale
datorita poluarii. Formatiunile vegetale din apropierea zonelor de lucru sunt
potential expuse alterarii, datorita poluarii provocate de pulberile antrenate de
mijloacele mecanice utilizate in faza desfasurarii lucrarilor. Efectele adverse
care apar in faza lucrarilor de constructie sunt limitate si reduse ca intensitate,
deoarece sunt provocate modificari de scurta durata ale functionalitatii
fiziologice a plantelor afectate;
- utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatea de
defrisare, precum si transportul materialului lemnos determina emisii potentiale
de polanti precum: NOx, CO, SO2, COVNM, particule in suspensie si particule
sedimentabile;
- utilajele si mijloacele de transport folosite in activitatea de defrisare
sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si
particule sedimentabile care prin intermediul ploilor care spala suprafata pe
care se desfasoara activitatea de defrisare se pot depune in apele de suprafata;
- conform literaturii de specialitate se estimeaza ca particulele in aer care
sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:
- pe distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul
exploatarii acestora;
- pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului in
perioadele de concentrare maxima a lucrarilor de executie;
- pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.
Impactul asupra vegetatiei si faunei creat de poluantii existenti in
perimetrul de lucru se va datora urmatoarelor componenete:
- particule solide. Particulele solide sunt raspunzatoare de acoperirea
partilor aeriene ale plantelor, conferind acestora un aspect si o culoare
caracteristice. Aceasta caracteristica este insotita de fenomene de nanism si
cloroza, prezenta unor leziuni si lipsa de fructificatie la indivizii poluati.
Depunerea particulelor de praf contribuie la inchiderea stomatelor, reducerea
cantitatii de clorofila si atenuarea procesului de fotosinteza, avand drept
consecinte asfixierea si apoi moartea acestora;
- dioxidul de sulf. Efectele fitotoxice ale SO2 sunt influentate de
posibilitatea tesutului vegetal de a transforma SO2 in forme relativ netoxice.
Sulfitul (SO3²¯), acidul sulfitic (HSO3) sunt pricipalii compusi formati prin
dizolvarea SO2 in solutii apoase. Transformarea acestora prin mecanisme
102

enzimatice si neenzimatice in sulfati reduce efectele fitotoxice. Un rol este jucat
de fenomenul de fitooxidare a dioxidului de sulf din atmosfera in trioxid de sulf.
Cercetarile au aratat ca ritmul de formare a acestuia ajunge la 2% pe ora.
Totodata, oxidarea dioxidului de sulf este eterogena si direct proportionala cu
umiditatea. Aceasta oxidare fotochimica are loc la aparitia aerosolilor de tip HC-
NOX. In acelasi timp, formele de SO2 formeaza olefine si sub influenta luminii,
acid sulfuric, ceea ce genereaza ceturi si ploi acide. Existenta in atmosfera a
anhidridei sulfuroase, in doze de 50 ppm, genereaza leziuni grave in plante,
mai ales fruze, sub forma de puncte cafenii. Dimpotriva, prezenta celor doi acizi
produce arsuri si pete de deshidratare in toate organele plantei;
- oxizii de azot. Pana la anumite concentratii, oxizii de azot au efecte
pozitive asupra plantelor, ajutand la cresterea acestora. In aceste cazuri, s-a
constatat o crestere a sensibilitatii fata de atacul insectelor si de conditiile de
mediu (de exemplu inghet). Peste valoarea pragurilor de toxicitate, azotatii au
o foarte clara actiune fitotoxica. Marimea prejudiciilor suferite de plante este in
directa corelatie cu concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta
plantei, factorii edafici, lumina si umiditate. Simptomele se clasifica in vizibile si
invizibile. Cele invizibile constau in reducerea fotosintezei si transpiratiei. Cele
vizibile nu apar decat la concentratii mari si constau in cloroze si necroze.
Concentratiile oxizilor de azot in aer pot provoca stres chimic temporar pentru
vegetatie. Probabilitatea de aparitie a acestei situatii este cea mai mare pe
fasia adiacenta soselei si santierului de constructii, pe o distanta de pana la
500-1000 m de acestea, insa tinand cont ca proiectul se refera la reabilitarea
unui drum existent, probabilitatea este foarte redusa;
- metale grele. In timpul realizarii proiectului debitele masice ale
metalelor grele existente in emisii sunt scazute. Pentru fiecare categorie de
impact gravitatea este variabila in functie sensibilitatea receptorului implicat si
de nivelul afectare al acestuia. Sensibilitatea receptorului este data de o serie
de parametri cum ar fi: daca este natural, rezistent, rar si endemic, cu o
anumita distributie geografica etc.;
- generare deseuri menajere, materale de constructie (deseuri metalice,
lemn, ambalaje, uleiuri / lubrifianti uzati). Se mentineaza ca dseurile vor fi
colectate selectiv, pe categorii de folosinta, si vor fi depozitate/ elimiate
corspunzator normelor legislative in vigoare;
- generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru,
colectate prin toalete ecologice mobile si transportate in afara amplasamentului
prin societati specializate;
- generare de ape pluviale;
- ocuparea suprafetelor de teren prin realizarea lucrarilor de constructiie/
montaj a fundatiilor si anexelor drumului, depozitarea utilajelor si materialelor
de constructie, depozitarea materialelor excavate. Acest impact va fi in cea mai
mare parte temporar, la finalizarea executiei terenurile afectate vor fi aduse la
starea initiala;
- generarea zgomotului si vibratiilor prin functionarea utilajelor si
vehiculelor, prin manevrarea materialelor de constructie, prin procesele
specifice de decopertare a stratului asfaltic, defrisare etc. Vor fi luate toate
masurile astfel incat sa nu fie depasite limitele maxim admise pentru incinte si
spatii industriale (65 dB (A)) prin utilizarea unor aparaturi si utilaje
performante si silentioase;
103

- pentru a diminua efectele generatoare de impact negativ asupra
mediului va fi elaborat un plan de actiune in care vor fi stabilite cu rigurozitate
masuri de reducere si eliminare a impactului;
- lucrarile de defrisare (taierea arborilor, doborarea, curatarea de ramuri,
fasonarea, sortarea, stivuirea si depozitarea) sunt generatoare de particule
solide (puberi) care se pot depune in apele de suprafata.
- procesele tehnologice aferente activitatii de defrisare sunt generatoare
de deseuri de natura lemnoasa (resturi de cioate, aschii, crengi etc);
- mijloacele de transport folosite in activitatea de defrisare sunt
producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si
particule sedimentabile, noxe care prin intermediul mediilor de dispersie, in
special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata
solului si conduce la modificari structurale ale profilului de sol;
- prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor se pot produce
degradari ale solului - defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de
transport folosite in activitatea de defrisare, precum si accidentele, pot genera
scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune pe sol, conducand de
asemenea la modificari structurale ale solului - deseurile rezultate din procesele
tehnologice specifice defrisarii se pot depune si polua solul;
- impactul produs asupra solului de cumulul de activitati desfasurate in
perioada de executie este important. Toate suprafetele ocupate vor induce
modificari stucturale in profilul de sol;
- principalul impact in perioada de operare a drumului este consecinta
traficului rutier care genereaza poluanti precum NOx, SO, SO2, CO, metale
grele, pulberi care prin intermediul ploilor pot fi transportati si infiltrati in sol;
- deseurile rezultate de la traficul rutier, spatiile de parcare amplasate
necorespunzator pe suprafata solului pot altera calitatea solului;
- drenarea necorespunzatoare a apelor din precipitatii poate antrena
suspensii chiar si grosiere putind obstructiona atit calea de rulare cit si
terenurile limitrofe.
Un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de
executie, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane,
excavatoare etc.). Speciile de fauna (insecte, specii de vertebratele) se vor
retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este temporar deoarece
o dată cu încetarea lucrarilor preconizate biodiversitatea din zonele imediat
învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă.
In ceea ce priveste fauna, populatiile de nevertebrate (insecte) si
vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere), vor fi afectate nesemnificativ.
Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică
de pe amplasamentul proiectului analizat, consideram că impactul asupra
biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru
diminuarea impactului se vor aplica masuri de reducere a acestuia.
Cu referire la impactul asupra factorilor de mediu in faza de executie
sunt specificate urmatoarele aspecte (Memoriu de prezentare, 2012):
Impactul produs asupra apelor
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier
specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care
ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane.
104

Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie
in cursurile de apa nu vor afecta ecosistemele acvatice. Numai prin deversarea
accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de
constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.
Pentru apele uzate (vor fi ape rezultate de la grupul social si /sau ape uzate
tehnologic) care vor rezulta de la organizarea de santier se va impune
respectarea in limitele impuse de Normativ N.T.P.A 002/2002, care stabileşte
condiţiile de evacuare a apelor uzate in reţelele de canalizare ale localităţilor si
direct in staţiile de epurare.
Impactul asupra aerului
In perioada de executie a drumului ocolitor, activităţile din şantier pot avea un
impact notabil asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele
adiacente acestora.
Emisiile de praf, care apar in timpul executiei sunt asociate lucrarilor de
excavare, de vehiculare si punere in opera a pamantului si a materialelor de
constructie, de nivelare si taluzare, precum si altor lucrari specifice.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice.
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de
executie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile
specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste
estimarea, cat si controlul emisiilor.
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate
dupa cum urmeaza:
Activitatea utilajelor de construire
Activitatea utilajelor cuprinde, in principal lucrari de constructii: punerea in
opera a betonului si a materialelor de constructie, de nivelare, precum si altor
lucrari specifice.
Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti
(substante poluante NOx, CO, COV, etc.) si aria pe care se desfasoara aceste
activitati (substante poluante – particule materiale in suspensie si
sedimentabile).
Transportul materialelor, prefabricatelor si personalului
Circulatia mijloacelor de transport reprezinta o sursa importanta de poluare a
mediului pe santierele de constructii.
Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de
carburanti (substante poluante – NOx, CO, COV, particule materiale din arderea
carburantilor etc.) si distantele parcurse (substante poluante – particule
materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor).
Activitatea din organizarea de santier
Poluarea specifica organizarea de santier este determinata de functionarea
centralelor termice pentru incalzirea birourilor, atelierelor etc., alimentarea cu
apa şi canalizarea etc. Poluarea este redusa.
Activitatea in statia/statiile de preparare a mixturilor asfaltice
105

Poluarea specifica acestei activitati cuprinde exclusiv fabricarea mixturilor
asfaltice.
Se au in vedere emisiile rezultate din arderea combustibilului necesar incalzirii
bitumului si agregatelor (poluanti – NOx, CO, COV, SO2) si prepararii mixturilor
asfaltice (poluanti – particule materiale).
Alte emisii specifice statiilor de mixturi asfaltice, in principal COV din bitumul
cald, nu se iau in consideratie. Se apreciaza ca debitele acestor emisii sunt
reduse si afecteaza arii reduse. Aceste arii vor face obiectul monitorizarii in
timpul executiei.
Activitatea in statia betoane de ciment
Dispune de spatii care asigura:
- amplasarea instalatiei de preparare a betonului de ciment si a cabinei
de comandă;
- depozitarea pieselor de schimb, a uneltelor si a altor materiale ;
- alimentarea cu apă ;
- colectarea, decantarea si scurgerea apelor reziduale si provenite din
precipitatii;
- depozitarea materiilor prime ( agregate, ciment, aditivi);
- laborator pentru verificarea calitătii materiilor prime si produselor
fabricate;
- containere birouri (păstrarea documentelor statiei de betoane);
- căi de acces pentru circulatia mijloacelor de transport.
Spatiile statiei de betoane de ciment prezinta posibilităti de racordare la retele
de energie electrică, apă, surse de aer comprimat , functie de necesităti.
Dotările prevăzute asigură reducerea foarte mult a emisiei de pulbere de
ciment care să conducă la poluarea aerului.
Sistemul de descărcare, încărcare a cimentului este un sistem închis.
Întregul sistem de transport este închis etanş, astfel încât nu sunt posibilităţi de
pierderi de ciment care să polueze aerul.
Silozurile sunt prevăzute de asemenea cu filtre pentru filtrarea aerului din
silozuri care este eliminat când acestea se umplu cu ciment.
Surse de zgomot si vibratii
In perioada de executie vor apare surse semnificative de zgomot reprezentate
de utilajele in functiune si de traficul auto de lucru. Se estimeaza ca nivelurile
de zgomot pot ajunge 70 – 90 dB (A).
In zona localitatilor se estimeaza ca nivelurile echivalente de zgomot, pentru
perioade de referinta de 24 h, nu vor depasi 50 dB (A).
Procesele tehnologice de executie a tronsonului de drum ocolitor (decapare
strat vegetal si straturi contaminate, umpluturi in corpul drumului execuţia
sistemului rutier şi a lucrărilor de artă, vehicularea materialelor de constructie
etc.) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje
in lucru reprezinta tot atatea surse de zgomot.
Pentru o prezentare corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de
diferite instalatii, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare:
106

Zgomot de sursa;
Zgomot de camp apropiat;
Zgomot de camp indepartat.
Fiecaruia din cele trei niveluri de observare ii corespund caracteristici proprii.
In cazul zgomotului la sursă studiul fiecarui echipament se face separat si se
presupune plasat in camp liber. Aceasta faza a studiului permite cunoasterea
caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianta ei de lucru.
Masurarile de zgomot la sursa sunt indispensabile atat pentru compararea
nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeasi categorie, cat si de a avea o
informatie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.
In cazul zgomotului in camp deschis apropiat, se tine seama de faptul ca
fiecare utilaj este amplasat intr-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile
acustice.
Pentru a avea sens valoarea de presiune acustica inscrisa trebuie sa fie insotita
de distanta la care s-a efectuat masurarea.
Deoarece masuratorile in camp apropiat sunt efectuate la o anumita distanta
de utilaje, este evident ca in majoritatea situatiilor zgomotul in camp apropiat
reprezinta, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje si mai rar al unui utilaj izolat.
Daca in cazul primelor doua niveluri de observare caracteristicele acustice sunt
strans legate de natura utilajelor si de dispunerea lor, zgomotul in camp
indepartat, adica la cateva sute de metri de sursa, depinde in mare masura de
factori externi suplimentari cum ar fi:
Fenomene meteorologice si in particular: viteza si directia vantului,
gradientul de temperatura si de vant;
Absorbtia mai mult sau mai putin importanta a undelor acustice de catre
sol, fenomen denumit „efect de sol”;
Absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea
relativa, componenta spectrala a zgomotului;
Topografia terenului;
Vegetatia.
La acest nivel de observare constatarile privind zgomotul se refera, in general,
la intregul obiectiv analizat.
Din cele de mai sus rezulta o anumita dificultate in aprecierea poluarii sonore in
zona unui front de lucru.
Totusi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor
utilaje folosite si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face
unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se
inregistreaza.
Utilajele folosite si puteri acustice asociate:
buldozere Lw 115 dB(A)
incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A)
excavatoare Lw 117 dB(A)
107

compactoare Lw 105 dB(A)
basculante Lw 107 dB(A)
finisoare Lw 115 dB(A)
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari,
prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de
vibratii.
A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de
circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant,
beton, etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre
cateva tone si mai mult de 40 tone.
Surse de poluare a solului şi subsolului
O sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata
de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor
tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste
pierderi reprezinta surse de poluare a solului si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele
afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor
sau zecilor de ani.
In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de
la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in
subteran, poluand solul si stratul freatic. Evacuarea lor poate fi facuta la cel
mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator dupa trecerea printr-un
bazin –decantor.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie introduse
intr-un bazin betonat vidanjabil care va fi vidanjat periodic.
În sinteză, principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile de construcţie
ale drumului sînt grupaţi după cum urmează:
Poluanţi direcţi, reprezentaţi în special de pierderile de produse petroliere
care apar în timpul alimentării cu carburanţi, a reparaţiilor, a funcţionării
defectuoase a utilajelor, etc. La acestea se adaugă pulberile rezultate în
procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare a pămîntului
pentru terasamente.
Poluanţi ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin
sedimentarea poluanţilor din aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor de
transport, funcţionarea utilajelor de construcţii, etc.
Poluanţi accidentali, rezultaţi în urma unor deversări accidentale la
nivelul zonelor de lucru sau căilor de acces.
Poluanţi sinergici, în special asocierea SO2 cu particule de praf.
Substanţele poluante prezente în emisii şi susceptibile de a produce un impact
sesizabil la nivelul solului sînt SO2, NOx şi metalele grele.
Trebuie menţionat şi faptul că lucrările de terasamente deşi nu sînt poluante,
conduc la degradarea solului şi induc modificări structurale în profilul de sol.
108

Impactul asupra florei şi faunei
Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (traficul
rutier, organizarea de santier) sunt particulele de praf.
Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei
de constructie urmatorii poluanti susceptibiii de a produce dezagremente
asupra formelor de viata: NOx, SO2, CO (acesta din urma in mai mica masura).
Activitatile desfasurate in perioada de executie, ce se constituie in surse de
poluare care se manifesta la nivelul amplasamentului analizat si in vecinatatea
acestuia sunt:
Inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile
desfasurate (decopertare, cofrare, armare, betonare, asfaltare, etc).
Reducerea productivitatii biologice prin cresterea gradului de poluare in
zona.
Concentratii de particule in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie
pot fi intalnite:
pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului
ocolitor in timpul concentrarii maxime a lucrarilor de executie;
pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.
Trebuie de mentionat faptul ca traseul Varianta de ocolire Galati
traverseaza o zona antopizata a judetului si municipiului Galati, puternic
modificata in ultimii 50 de ani, urmare a activitatilor industriale (ex. Combinatul
siderurgic Arcelor MITTAL Galati); practicarii unei agriculturi intensive
(desecarea terenurilor din lunca Prutului inferior); a altor activitati antropice
specifice zonei studiate, inclusiv pasunat, vanatoare, pescuit, turism
necontrolat etc., ce reprezinta un factor cu influenta negativa pentru
diversitatea biologica a zonei studiate.
Nu se preconizeaza un impact negativ semnificativ asupra biodiversitatii
deoarece, pe perioada executie a lucrarilor, o parte din speciile de fauna,
instinctiv, pentru a se proteja, se vor deplasa în zonele învecinate variantei de
ocolire Galati. După încheierea fazei de execuţie fauna locală va reintra în
parametri normali de existenta. In ceea ce priveste vegetaţia din aria
proiectului, aceasta nu prezintă valoare conservativă.
Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si
vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un
impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din
zona.
3.1.4 Impactul in faza de operare.
Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra
mediului se manifesta in perioada de executie a drumului proiectat prin:
- ape pluviale conventional curate cazute pe carosabil care pot fi poluate
cu eventuale scurgeri de hidrocarburi;
- ape uzate menajere de la grupurile sanitare ce vor fi amenajate în
perioada de executie, de la personalul implicat in realizarea lucrarilor
proiectate.;
- emisiile de particule in suspensie, emisii de poluanti specifici gazelor de
esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de
la vehiculele pentru transportul materialelor;
109

- zgomotul si vibratiile emise in timpul executiei lucrarilor;
- afectarea orizonturilor superficiale ale solului;
- deseuri generate in zona de lucru - pamant de excavatie/umpluturi
neomogene;
- deseuri menajere/cu caracter menajer - generate de personalul
muncitor.
Referitor la impactul asupra factorilor de mediu in faza de operare a
Variantei de ocolire Galati se mentioneaza urmatoarele (Memoriu de
prezentare, 2012):
Impactul produs asupra apelor
În etapa de operare, apele meteorice impurificate colectate în lungul drumului
constituie principala sursă potenţială de poluare.
Pentru scurgerea apelor pluviale, avand in vedere siguranta circulatiei, pe de o
parte, si tipurile existente de pamanturi si anume loess-uri, pe de alta parte,
santurile, atat in deblee cat si la piciorul taluzelor de rambleu, se prevad sa fie
pereate pe toata lungimea Variantei, santurile trapezoidale fiind de doua tipuri:
- in deblee, santurile trapezoidale sunt situate la nivelul platformei drumului,
taluzul santului dinspre drum, este amplasat la marginea acostamentului
consolidat (de 0.75 m latime) si are inclinarea, pentru siguranta circulatiei,
de 1:3 (in loc de 2:3), iar taluzul opus are inclinarea de 1:1, de unde
urmeaza o bancheta de 0.50 m latime, latimea fundului santului fiind de
0.50 m.
Pentru preluarea apelor, eventual infiltrate in sistemul rutier, sub fundul
santului, se prevede un dren longitudinal sub sant.
- in ramblee si in situatiile in care bancheta santului, dinspre taluzul de
rambleu, este cu cel putin 15 cm sub punctul de intersectie rezultat intre
prelungirea patului drumului si taluzul rambleului, santurile trapezoidale au
inclinari ale taluzelor de 2:3 spre drum si 1:1 opus drumului; latimea
fundului santului este de 0.50 m (adancimea santului rezulta din cotele de
nivel pentru scurgerea apelor in lungul drumului). In astfel de situatii, nu se
prevad drenuri longitudinale sub sant, deoarece apele pluviale, eventual
infiltrate in sistemul rutier, sunt scurse pe patul drumului prelungit pana in
taluzul de rambleu cu inclinarea de 4%, in santul trapezoidal.
Surse de poluare a aerului
Sursele principale de poluare a aerului caracteristice pentru perioada de
operare a unui proiect pentru realizarea unei infrastructuri rutiere sunt surse
mobile, reprezentate de vehiculele dotate cu motoare cu ardere internă
implicate în traficul pe respectiva arteră de circulaţie.
Ansamblul autovehiculelor care circulă la un moment dat pe o cale de trafic
rutier formează o sursă liniară a cărei geometrie, în plan orizontal, este similară
geometriei acestei căi. Alte caracteristici importante ale acestui tip de sursă,
pentru comportarea poluanţilor în atmosferă, sunt: înălţimea efectivă de emisie
este deosebit de redusă, fiind foarte apropiată de nivelul solului (circa 2 m
înălţime faţă de carosabil), iar poluanţii sunt emişi liber în atmosferă,
imprimând acestei surse caracteristica de sursă liberă, deschisă.
Poluanţii caracteristici traficului rutier sunt:
110

precursori ai ozonului troposferic: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot
(NOx), compuşi organici volatili nemetanici (COVnm);
gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de
azot (N2O);
gaze care contribuie la acidifierea atmosferei: dioxid de sulf (SO2) şi
amoniac (NH3);
particule (PM) rezultate în gazele de eşapament (în principal particule cu
diametre aerodinamice echivalente sub 2,5 µm – PM2,5, fracţia PM10 –
PM2,5 fiind neglijabilă) ca urmare a arderii carburanţilor, precum şi
particule provenite din uzura frânelor, a pneurilor şi a drumului şi
antrenate în aer de turbulenţa generată de trafic;
substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice – HAP şi
poluanţi organici persistenţi – POP);
substanţe toxice (dioxine şi furani);
metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) conţinute în particulele emise în
gazele de eşapament.
Se precizează că, particulele generate de uzura frânelor, a pneurilor şi a
drumului şi care se comportă ca particule în suspensie au un spectru
dimensional mult mai larg decât cele rezultate din arderea carburanţilor. Astfel,
particulele în suspensie rezultate din uzura frânelor, a pneurilor şi a drumului
au diametre aerodinamice echivalente de la 30 µm, până la < 2,5 µm. Studiile
efectuate în state membre UE indică faptul că fracţia < 10 µm din particulele
totale în suspensie (TSP) este redusă, fiind de circa 10 %.
În general, emisiile de particule totale în suspensie rezultate din uzură au
ordine de mărime comparabile cu cele rezultate din gazele de eşapament şi
conţin:
particule generate de uzura frânelor: substanţe organice (răşini), sulfaţi
de bariu şi de stibiu, fibre metalice, minerale, ceramice sau de poliamide
aromatice, incluzând oţel, cupru, alamă, titanat de potasiu, sticlă,
azbest, grafit, cauciuc;
particule generate de uzura pneurilor: cauciuc natural, cauciuc sintetic
(în principal butadien – stirenic), metale (în special Zn);
particule generate de uzura drumului (stratului de uzură): în principal
particule minerale (cu conţinut de compuşi amorfi de siliciu) provenite
de la uzura agregatelor şi mici cantităţi de substanţe organice provenite
de la uzura lianţilor bituminoşi din compoziţia mixturii asfaltice.
Pentru etapa de operare există o serie de surse secundare, cu emisii
incidentale, de scurtă durată, asociate activităţilor de întreţinere a arterei de
circulaţie. Acestea sunt reprezentate de:
autovehicule, maşini şi utilaje pentru lucrul efectiv;
alte echipamente (cu precădere echipamente de mână);
Surse de zgomot si vibratii
Nivelul de zgomot exterior, masurat la marginea părtii carosabile trebuie să
aibă următoarele caracteristici (conform STAS 10009 – 88. – „Acustica urbană.
Limite admisibile ale nivelului de zgomot”):
111

nivelul echivalent de zgomot, L = 75 - 85 dB(A);
nivelul curbei de zgomot, C = 70 - 80 dB;
nivelul de zgomot la vârf, L = 85 - 95 dB(A).
Surse de poluare a solului şi subsolului
In perioada de exploatare nu sunt conditii de poluare a solului sau subsolului,
datorita impermeabilizarii cu asfalt a suprafetei carosabile.
Alte surse de poluare: depozitarea necontrolata a deseurilor tehnologice si
menajere.
Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului: Asfaltarea precum si
asigurarea scurgerii apelor meteorice au ca rezultat realizarea conditiilor
necesare pentru protectia solului si subsolului.
Impactul asupra florei şi faunei
Sursele de poluare a florei şi faunei în perioada de operare sunt urmatoarele:
- traficul rutier;
- activităţile din spaţiile de parcare şi servicii.
Traficul auto care se desfăşoară pe drum ocolitor şi într-o mai mică măsură
activităţile conexe proiectate generează în atmosferă o serie de substanţe şi
compuşi chimici între care cei mai importanţi sînt NOx, SO2, CO, Pb, HAP, Cd,
Cr, Ni, cu efecte toxice cunoscute asupra speciilor vegetale şi animale.
Poluanţii menţionaţi se propagă prin dispersie în mediul înconjurător, avînd
efecte maxime pe o fîşie de cca 50 m de o parte şi de alta a drumului ocolitor
precum şi în zonele învecinate parcărilor.
Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor
naturii si ariilor protejate: Lucrarile se vor executa cu respectarea normelor de
protectie a mediului specificate in proiect, pentru restrangerea ariilor afectate.
Referitor la vegetatie si habitate impactul in faza de operare va inregistra
urmatoarele aspecte:
- in ceea ce priveste vegetatia, habitatele de interes comunitar nu vor fi
afectate si nici suprafetele acoperite cu vegetatie modificata antropic (culturi
agricole si pajisti stepice degradate cu functie de pasune) in grad mai ridicat
fata de situatia actuala;
- vor fi generate cantitati reduse de praf sau noxe generate prin
deplasarea autovehiculeor, insa acestea se vor situa in limitele impuse prin
legislatia in vigoare;
- apele pluviale rezultate de pe traseul drumului se vor scurge in rigole
special amenajate sau se vor infiltra in sol.
Totusi in faza de oprerare impactul negativ asupra mediului se reduce şi
tinde către o situatie normala în care creşte ponderea influenţelor pozitive faţă
de cele negative.
Dupa cum s-a mentionat anterior in studiul de fata, proiectul ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati” va avea un impact negativ nesemnificativ
asupra biodiverdsitatii, a integritatii siturilor protejate, cat si a ecosistemelor
naturale ale acestora.
112

Dupa cum se poate de observat amplasamentul proiectului, traversand
pe o portiune restransa (zona DN 25 prin Nodul rutier Traian) situl de
importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (prin limita sa estica
situl se afla la limita cu traseul Variantei ocolitoare, in zona localitatii Traian) si
situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior
(prin limita sa estica situl se afla la limita cu traseul Variantei ocolitoare la
distanta de cca. 0-0,06 m, iar pe o portiune restransa (cca. 28 ha), traverseaza
situl, afectand nesemnificativ ecosistemul natural al Siretului inferior si implicit
biodiversitatea ariilor protejate din lunca Siretului inferior. Habitatele
antropizate din zona DN 25 prin Nodul rutier Traian nu pot asigura conditii
ecologice de supravietuire speciilor de flora, vegetatie si fauna adaptate
ecosistemelor naturale.
La fel, si in privinta siturilor de protecţie specială avifaunistică
ROSPA0071 Lunca Siretului inferior si ROSPA0121 Lacul Brates, traseul
Variantei ocolitoare Galati nu poate fi considerat cu impact negativ semnificativ.
Astfel, speciie de pasari acvatice, desemnate pentru situl ROSPA0121
Lacul Brates, s-au identificat in zbor, deplasandu-se spre alte habitate din lunca
Prutului inferior, fara a stationa pe amplasamentul proiectului.
In conformitate cu Formularul standard NATURA 2000, vulnerabilitatea ariei
protejate este scazuta, situl fiind afectat de poluarea industriala precum si de
folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe, nu si de realizarea unor lucrari
de infrastructura (ex. proiectul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”).
Asadar, din datele prezentare anerior in studiul de fata, biodiversitatea
amplasamentului obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati” nu include habitate de importanţă conservativă.
Speciile de fauna de interes comunitar (ex. speciile de pasari acvatice),
tranziteaza in zbor amplasamentul proiectului in cautarea locurilor de hranire,
reproducere etc.
Alte specii de floră şi faună, identificate in zona studiata, acestea sunt comune
şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.
Referitor la impactul proiectului asupra speciilor de herpetofauna de
importanta conservativa - Lacerta viridis, Lacerta agilis, este de mentionat
faptul ca datorită mobilităţii lor sporite, sunt greu de depistat, ceea ce este în
avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective
indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori.
Având în vedere localizarea în teren unde au fost observate speciile, respectiv,
pe suprafete limtrofe amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale
acestora, considerăm că populatiile speciilor de herpetofauna nu vor fi afectate
negativ semnificativ in fazele de executie si operare a realizarii obiectivului de
investitie. Nu se va inregistra fragmentarea habitatelor, implicit crearea de
bariere in distributia lor.
Măsurile de reducere a impactului propuse asupra acestor specii se
referă, în principal, la fazele de executie si operare (Tab. 8).
In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de utilaje,
camioane etc., deranjul asupra speciilor de herpetofauna, urmare a realizarii
activitatilor specificate in proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”,
nu se va inregistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor de reptile
identificate in zona studiata, deoarece acestea nu folosesc pentru hrănire,
113

odihna si reproducere amplasamentul traseului de drum. Suprafaţa traseului
studiat nu reprezinta locuri favorabile pentru habitarea acestora, ele fiind
inregistrate in zonele limitrofe, sectoare cu vegetatie de pajisti, pasuni, terenuri
cu vegetatie ruderala etc.
Cu privire la specia Spermophilus citellus (popândău), specificam ca
urmare a studiilor din teren, s-a constat ca populaţia locală a acestei specii este
redusă din punct de vedere al efectivelor si situata in afara amplasamentului
studiat. Ca atare considerăm că impactul asupra popândăului este indirect şi
poate fi considerat nesemnificativ pe perioada fazelor de executie si operare a
Variantei de ocolire Galati.
Recomandam totusi ca in timpul lucrarilor de executie să se tina cont de
urmatoarele propuneri:
- respectarea traseelor stabilite de circulaţie a utilajelor (care sa nu se
intersecteze cu aria de raspandire a speciei);
- reducerea pe cât este posibil a traficului în zonele populate de
popândăi;
- micsoararea deranjului indivizilor speciei;
- menţinerea structurii vegetaţiei existente din zonă şi a modului de
folosinţă a terenului (terenuri agricole, păşune) s.a.
In aprecierea impactului obiectivului de investitie asupra avifaunei, s-a
considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate,
identificate in zona de amplasament a traseului Variantei de ocolire Galati
(specii de păsări enumerate în Anexa I, II a Directivei Consiliului 79/409/CEE;
specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru siturile ROSPA0071 Lunca Siretului
inferior si ROSPA0121 Lacul Brates).
Din numarul total de specii de pasari observate (67), 13 specii au fost
din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; 7 specii – din Anexa II/1 a
Directivei Consiliului 79/409/CEE;12 specii din Anexa II/2 a Directivei
Consiliului 79/409/CEE; 12 specii din lista speciilor de pasari cu migratie
neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.
Majoritatea speciilor de avifauna au fost observate, doar, în zbor,
tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc., ca urmare a
necesităţilor ecologice, care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului.
Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE:
- Egretta garzetta (egrata mica)
- Egreta alba (egreta mare)
- Nycticorax nycticorax (starc de noapte)
- Ciconia ciconia (barza alba)
- Sterna hirundo (chira de balta)
- Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi)
- Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)
- Circus cyaneus (erete vanat)
- Buteo rufinus (sorecar mare)
- Coracias garrulus (dumbraveanca)
- Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradini)
- Lanius collurio (sfrancioc rosiatic)
- Lanius minor (sfrancioc cu frunte neagra)
114

Specii de păsări enumerate în Anexa II/1 a Directivei Consiliului
79/409/CEE:
- Anser anser (gasca de vara)
- Anas platyrhynchos (rata mare)
- Anas querquedula (rata caraitoare)
- Aythya ferina (rata cu cap castaniu)
- Perdix perdix (potarniche)
- Phasianus colchicus (fazan)
- Gallinago gallinago (bacatina comuna)
Specii de păsări enumerate în Anexa II/2 a Directivei Consiliului
79/409/CEE:
- Cygnus olor (lebada de vara)
- Vanellus vanellus (nagat)
- Larus ridibundus (pescăruş râzător)
- Larus cachinnans (pescarus argintiu)
- Streptopelia decaocto (gugustiuc)
- Alauda arvensis (ciocarlie de camp)
- Turdus merula (mierla)
- Turdus pilaris (cocosar)
- Sturnus vulgaris (graur)
- Pica pica (coţofană)
- Corvus monedula (stancuta)
- Corvus frugilegus (cioară de semănătură)
Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a
Directivei Consiliului 79/409/CEE:
- Anas platyrhynchos (rata mare)
- Anas querquedula (rata caraitoare)
- Anser anser (gasca de vara)
- Aythya ferina (rata cu cap castaniu)
- Buteo buteo (sorecar comun)
- Cygnus olor (lebada de vara)
- Falco tinnunculus (vanturel rosu)
- Larus cachinnans (pescarus argintiu)
- Merops apiaster (prigorie)
- Phalacrocorax carbo (cormoran mare)
- Vanellus vanellus (nagat)
- Larus ridibundus (pescarus razator)
Pentru speciile de păsări enumerate în Anexa I, II/1, II/2 a Directivei
Consiliului 79/409/CEE si specii de pasari cu migratie neregulata nementionate
in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE identificate in aria proiectului
facem următoarele precizări legate de efective, distributia, deplasarile spatiale
etc.
Astfel, speciile de pasari acvatice formate din starci si egrete (Egretta
garzetta, Egreta alba, Nycticorax nycticorax), berze (Ciconia ciconia), chire si
chirighite (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus, rate (Anas querquedula, Aythya
ferina), limicole (Vanellus vanellus, Gallinago gallinago), ce inregistreaza un
statut de pasari “oaspeti de vara”, si care-si petrec iarna in sud, s-au identificat
treversand in zbor zona de amplasament. Aria de distributie a pasarilor in valea
Prutului, este apreciata intre 2-10 km, de, regula pasarile tinand cursul raului
Prut.
Directiile de zbor, primavara dinspre Delta Dunarii, pe cursul Dunarii
spre lunca Prutului inferior, in cautare de locuri de popas, hranire si
115

eproducere. Toamna, zborul pasarior a fost directionat spre zonele din sud,
spre Delta Dunarii si de acolo spre cartierele de iernat.
Executia si ulterior, operarea unui traseu de drum, cum este Varianta
ocolitoare Galati, nu va influenta semnificativ deplasarile speciilor acvatice
dinspre sud spre nord in timpul migratiei de primavara, si dinspre nord in
directie sudica, spre cartierele de iernat ale acestora.
Egretta garzetta (egrata mica) a fost observată în zbor de-a lungul luncii
Prutului inferior, traversand amplasamentul proiectului, cat si pe sol, de obicei
în exemplare singulare, inregistrand efective, relativ reduse. Nu se impun
măsuri de protecţie.
Egreta alba s-a identificat traversand in zbor zona de amplasament, cat
si in preajma canalelor de irigatie, malurile parului Chineja. Directiile de zbor
ale pasarilor erau legate, indeosebi, de zonele de hranire si reproducere a
pasarilor, desfasurandu-se dinspre sud (Baziunul inferior al Dunarii) spre nord,
de-a lungul vaii Prutului inferior. Nu se impun măsuri de protecţie.
Nycticorax nycticorax. S-au observat grupuri de pasari, cat si indivizi
singulari, in zbor deasupra amplasamentului studiat. Directiile de zbor,
directionate dinspre Dunare, de-alungul vaii Prutului inferior. Nu se impun
măsuri de protecţie.
Ciconia ciconia. Inregistrata, in special primavara si toamna, prin stoluri
din zeci de exemplare, aflate in migratie de-a lungul vaii raului Prut, spre
cartierele de iernat si vicecersa. Cuibareste in localitatile din valea Prutului. Nu
se impun măsuri de protecţie.
Sterna hirundo. Se deplaseaza in timpul migratiei de-a lungul coastelor
marine, Delta Dunarii, pe cursul Dunarii spre bazinul Prutului inferior. A fost
semnalata in zbor prin grupuri de pasari si exemplare singulare traversand
amplasamentul proiectului. Nu se impun măsuri de protecţie.
Chlidonias hybridus. La fel ca si specia precedenta, identificata in zona
de studiu in zbor, prin efective, relativ, sporite (zeci de exemplare). Specificam,
ca deplasarile speciilor sunt directionate spre cursurile de apa din zona
(Dunarea, lacul Brates, lacurile din lunca Prutului inferior) Este o specie ce
inregistreaza populatii cuibaritoare de 250-300 perechi in zona lacului Brates.
La fel, specia se intalneste in zona Prutului inferior prin efective importante in
migratie (1500-3000 indivizi). Astfel, pot fi explicate zborurile pasarilor ce
traverseaza traseul Variantei ocolitoare Galati. Nu se impun măsuri de
protecţie.
Anas querquedula, Aythya ferina. S-au identificat stoluri de pasari in
zbor deasupra zonei de amplasament. Deplasarile pasarilor au fost legate de
bazinele acvatice din zona (Dunare, lacurile si baltile din lunca Prutului inferior,
cel mai apropiat punct fiind lacul Brates). Intalnite prin efective de la cateva
zeci, pana la sute de exemplare. Observate mai cu seama, in timpul migratiei.
Nu se impun măsuri de protecţie.
Vanellus vanellus, Gallinago gallinago. Indivizi singulari, cat si grupuri de
pasari au fost observate, indeosebi in timpul migratiei, in zona canalelor de
irigatie, malurile paraului Chineja, terenurile mlastinoase din lunca Prutului.
Deplasarile pasarilor in zona de amplasament au fost legate de gasirea unor
locuri favorabile de cuibarit din zona Prutului inferior. Nu se impun măsuri de
protecţie.
Speciile Anser anser, Anas platyrhynchos, Cygnus olor, inregistrand un
statut de “migratori partiali”, s-au semnalat in diferite aspecte fenologice, in
migratia de primavara-toamna, la cuibarit si, inclusiv, la iernat in zona pe
lacurile si baltile din lunca Prutului, cel mai apropiat punct fiind lacul Brates.
116

Prin aceasta se explica traversarea in zbor a zonei de amplasament a
proiectului de catre speciile respective, in cautare locurilor de popas, hranire si
reproducere. S-au observat grupuri de pasari, formate din zeci de exemplare,
pana la sute de indivizi. Nu se impun măsuri de protecţie.
Larus ridibundus, specie “migrator partial” s-a identificat in zbor peste
zona de amplasament si terenurile agricole din zona studiata, indeosebi in
perioada migratiilor de primavara si toamna. Stolurile erau alcatuite din zeci de
pasari, pana la sute de indivizi. Deplasarile pasarilor au fost legate de bazinele
acvatice din lunca Prutului, inclusiv zona lacului Brates. Nu se impun măsuri de
protecţie.
Larus cachinnans, specie sedentara, intalnita, in stoluri, din zeci de
exmplare ce traversau zona de amplasament in cautare de zone umede din
zona Prutului inferior. La fel, ca si Larus ridibundus, este inregistrat, indeosebi
in migratie, dar si in perioada rece anului. Nu se impun măsuri de protecţie.
Speciile Branta ruficollis, Chlidonias niger, Falco vespertinus si Pelecanus
onocrotalus, enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru
ROSPA0121 Lacul Brates nu s-au identificat in zona de amplasament a
proiectului in timpul observatiilor realizate in teren. La fel, nu au fost semnalate
si speciile Anas penelope, Anas crecca, Anser albifrons si Fulica atra, specii de
pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE.
Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea proiectului au
fost prevazute măsuri de reducere a impactului functie de etapele realizarii
acestuia (Tab. 9).
3.1.5 Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii
obiectivelor proiectului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi
necesare lucrari de dezafectare.
Faza de dezafectare nu este mentionata intrucat se considera ca
perioada de functionare va avea caracter nelimitat, implementarea proiectului
servind scopurilor dezvoltarii socio-economice a factorului uman.
3.1.6 Impactul rezidual. Studiul de fata inainteaza masuri de reducere
a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii de pe
amplasament si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a
masurilor propuse nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii
obiectivelor proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Apele pluviale colectate de pe drum vor fi dirijate spre statii de
preepurare SPE, unde vor fi aduse la parametrii impusi de NTPA 001/2002 si
vor putea fi deversate in emisari naturali.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier vor fi
introduse intr-un bazin betonat vidanjabil care va fi vidanjat periodic.
Referitor la materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor
toxice si periculoase: benzina si motorina, carburant utilizat de mijloacele de
transport; lubrefianti (uleiuri, vaselina); lacuri si vopsele, diluanti – utilizati in
cadrul lucrarilor de intretinere, protectie si marcaje rutiere, acestea vor fi
utilizate de personalul angajat prin respectarea normelor specifice de lucru si
de protectia muncii. Recipientii folositi trebuie recuperati si valorificati
corespunzator.
Deseurile rezultate in etapa de operare (exploatare şi
întreţinere):deşeuri de la activităţile care se vor desfăşura în spaţiile de
117

parcare; deşeuri specifice transportului rutier; deşeuri rezultate de la curăţarea
separatorului de produse petroliere, deşeuri datorate unui comportament
neadecvat al participanţilor la traficul rutier (deşeuri menajere şi asimilabil
menajere) vor fi colectate şi eliminate corespunzător prin operatori autorizaţi
contractaţi de firmele de specialitate.
Zonele de parcare vor fi dotate cu pubele ecologice pentru colectarea
selectiva a deşeurilor.
Gestionarea deşeurilor specifice etapei de operare va fi responsabilitatea
administratorului. Evacuarea deşeurilor va constitui o activitate care trebuie
inclusă în Planul de operare şi întreţinere.
Gestionarea deşeurilor specifice etapei de operare va fi responsabilitatea
administratorului. Evacuarea deşeurilor va constitui o activitate care trebuie
inclusă în Planul de operare şi întreţinere.
3.1.7 Impactul cumulativ.
- limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative;
Impactul cumulativ a fost apreciat in amplasamentul traseului ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati” si vecinatati, doar pe perioada de realizare a
obiectivelor specificate in cadrul proiectului. A fost luat in calcul efectul cumulat
al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii
existente in zona amplasamentului studiat.
Din obiectivele de investitie existente in zona studiata si care pot genera
impact cumulativ cu traseul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, amintim
de “DN25 dinspre Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-
Giurgiulesti (spre si dinspre Giurgiulesti, punct de frontiera cu Republica
Moldova si Ucraina), DJ251 Galati-Smardan.
Varianta ocolitoare Galati, in plan orizontal, in raport cu traseele de drum
mentionate, inregistreaza urmatoarele directii:
- se desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN 25
si calea ferata Tecuci - Galati;
- traversarea DJ 251 Galati - Smardan, traseul indreptandu-se spre nord
– est;
- se racordeaza la DN2B la cca. 3.5 km inainte de Vama Giugiulesti.
Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale
traseelor amintite a fost de cca 25-30 km.
- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele
cumulative;
Efectele cumulative intre obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta
de ocolire Galati” si traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B
Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan” s-au analizat, doar, pe
perioada de realizare a Variantei de ocolire Galati, realizata prin proiect, timp
de 42 luni de zile.
- identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor;
Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ
se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu
si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei
si in general asupra biodiversitatii.
118

Lucrarile proiectate pentru obiectivul ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati” nu introduc efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului,
microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului sau
peisajului.
In cele ce urmeza s-a analizat cumularea impactelor potenţiale (poluarea
apei - ape uzate menajere evacuate; poluarea aerului - emisii de poluanti
specifici gazelor de esapament; surse de de zgomot si vibratii; poluarea solului
si subsolului – depozite menajere si reciclabile) in raport cu proiectul traseele
“DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ
251 Galati – Smardan”.
Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele
se cumuleaza (zona de intrsectare intre Varianta de ocolire Galati si traseele
amintite). La nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor - nu se
inregistreaza efecte cumulative, deoarece lucrarile planificate in cadrul
proiectului (ex. lucrări de excavaţii, transportul utilajelor etc.; poluanţii pentru
aer în timpul execuţiei si operarii: praful, gazele de eşapament etc.) si cele
desfasurate in prezent pe traseele respective se vor realiza separat. In acest
sens, specificam ca prin realizarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si
traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-
Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan” nu se vor folosi trasee de drum in
comun pentru circulatia transportului auto.
Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, efectele de
zgomot produse in cadrul proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”
(surse de zgomot reprezentate de utilajele in functiune, traficul auto de lucru,
circulatia mijloacelor de transport pentru transportul materialelor - pamant,
balast, prefabricate, beton, asfalt etc.), vor inregistra efecte cumulative pe
suprafetele de drum unde se intersecteaza cu traseele “DN 25 Tecuci - Barlad -
Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”.
In raport cu alte investitii din zona nu se poate vorbi de cumularea
efectelor de zgomot si vibratii, a caror domenii de activitate includ statii de
transformare, depozitarea de piese metalice, a materialelor de constuctie,
benzinarii, service-uri, spalatorii auto etc.
Mentionam, ca activitatile desfasurate in cadrul obiectivelor de productie
mentionate, atat in faza de executie, cat si cea de operare se vor desfăşura
separat în timp, pe suprafete diferite.
În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi
în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor
respectivelor investiţii.
Incadrarea în procedura de evaluare:
- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact
cumulat, durată, căi de cumulare a impactului.
Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat,
proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care sunt realizate urmatoarele
obiective de investitii “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-
Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”.
Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact
cumulat a investitiilor din zona a fost de 25-30 km, ce au inclus obiectivele de
investitie amintite.
119

Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati”, a fost apreciata pe perioada de realizare a
obiectivului de investitie, 42 luni de zile.
Evaluarea impactului:
- evaluarea impactului cumulativ
Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul obiectivului de investitie
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si vecinatati, s-a realizat, doar, pe
perioada de realizare a lucrarilor specificate in proiect.
Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va
amplasa intr-o zona in care sunt realizate si alte investitii in vecinatatea
traseului Variantei de ocolire Galati, cum sunt traseele “DN 25 Tecuci - Barlad
- Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”,
cu acelasi profil de activitate si care ar putea inregistra un impact cumulativ.
In ceea ce priveste impactul cumulativ intre proiectul ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati” si alte obiective de investitie, acesta se va
manifesta, in special prin poluarea aerului (utilaje de constructie, consumul de
carburanti, transportul materialelor, prefabricatelor, personalului, activitatea
din organizarile de santier etc.), apei (pierderi accidentale de materiale,
combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului, emisii de substante
poluante in atmosfera (NOx, CO, Sox, particule in suspensie etc.), solului
(carburanti, combustibili, vopsele, solventi etc.), florei si faunei (substanţe şi
compuşi chimici, cum sunt NOx, SO2, CO, Pb, Cd, Cr, Ni, cu efecte toxice
asupra speciilor vegetale şi animale.
S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a
proiectului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele
specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor existente si a
proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, se vor desfăşura separat
în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact
cumulat în faza de execuţie.
In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact
cumulat intre obiectivul de investitie si traseele “DN 25 Tecuci - Barlad - Vaslui
– Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”, pe
portiunile de drum ce se intersecteaza.
- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact
cumulat, durată, căi de cumulare a impactului
In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui
impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de
acei factori cumulativi, care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care
pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau
cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului
”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” si vecinatati, pe suprafata de cca 25-
30 km.
Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de
realizare a obiectivelor specificate in cadrul proiectului.
S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale:
cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor
s.a.
Specificam, ca in eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor
desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în
sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.
120

In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de
masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma
inplementarii masurilor de reducere a impactului, specificam urmatoarele:
- evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului
In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu
celelalte activitati si/sau investitii existente din zona de studiu: “DN 25 Tecuci -
Barlad - Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati –
Smardan”. Astfel, aceste obiective de investitie vor inregistra un impact
concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de
cativa km.
Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte
obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea
asupra amplasamentului studiat.
Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea
in timp, a starii speciilor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului (ex.
specii de pasari incluse in Anexele Directivei Pasari din siturile de protectie
speciala avifaunistica din zona studiata.
La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va
suferi modificari pe durata realizarii investitiei.
- evaluarea impactului rezidual, după implementarea măsurilor de
reducere a impactului
Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia
obiectivului de investitie a fost tratat in Cap.3. Identificarea si evaluarea
impactului, Subcap. 3.1.6. Impactul rezidual din prezentul studiu.
Astfel, impactul rezidual va consta in ocuparea definitiva a terenurilor prin
lucrarile specfice etapei de constructie, dar va avea un grad de intensitate
medie spre minima prin implementarea masurilor de reducere a impactului.
Terenurile afectate vor fi aduse la starea initiala, iar pentru speciile de fauna
vor fi stabilite si implementate cele mau bune solutii pentru a reduce impactul
potential.
De asemenea, efectele negative (reziduale) datorate tasarii terenurilor si
prafului generat prin lucrari de constructie/ montaj si deplasarea utilajelor,
emisiilor de gaze poluante, zgomotului si vibratiilor generate prin functionarea
untilajelor si aparaturii specifice etc. vor fi mult reduse si eliminate prin
implementarea masurilor efectuate. De exemplu, aplicarea masurilor de
reducere a impactului va fi benefica speciilor de avifauna identificate in aria
proiectului, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane
dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru proiectul ce
urmeaza a fi implementat.
Urmare a executiei lucrarilor Variantei de ocolire Galati nu va fi
schimbata morfologia terenului, nefiind necesare lucrari de reconstructie
ecologica.
La sfîrşitul lucrărilor de execuţie proiectantul a prevăzut fondurile
necesare refacerii ecologice a suprafeţelor de teren ocupate temporar şi
redarea acestora folosinţelor iniţiale.
Obiectivul de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu va
afecta semnificativ suprafetele ocupate de habitate si specii de interes
121

conservativ, deoarece tipurile de habitate prioritare nu s-au identificat in zona
de studiu, iar speciile protejate de avifauna s-au inregistrat, doar, in zbor,
tranzitand suprafata amplasamentului proiectului.
Asadar, prin implementarea masurilor de reducere a impactului pentru
investitia propusa, impactul rezidual va inregistra valori minime.
Din activitatatile planificate a fi realizate in cadrul proiectului nu vor
rezulta ape uzate manajere si deseuri.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier vor fi
introduse intr-un bazin betonat vidanjabil, care va fi vidanjat periodic.
Din categoria substantelor toxice si periculoase: benzina si motorina,
carburant utilizat de mijloacele de transport; lubrefianti (uleiuri, vaselina);
lacuri si vopsele, diluanti s.a. se vor utiliza prin respectarea normelor specifice
de lucru si de protectia muncii. Recipientii folositi trebuie recuperati si
valorificati corespunzator.
Deseurile rezultate in etapa de operare (exploatare şi întreţinere) se vor
colecta şi elimina prin operatori autorizaţi contractaţi de firmele de specialitate.
Zonele de parcare vor fi dotate cu pubele ecologice pentru colectarea selectiva
a deşeurilor etc.
Specificam ca studiile realizate in aria proiectului au demonstrat ca
investitia ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, propusa a fi realizata, nu
va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna
salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor
Natura 2000, respectiv a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 –
Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates.
S-au inaintat masuri de reducere a impactului asupra factorilor de
mediu, si implicit asupra biodiversitatii din zona studiata si vecinatati.
Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista
un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se
preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii
masurilor propuse.
3.2 Evaluarea semnificatiei impactului
procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;
In ceea ce priveste habitatele de interes comunitar, acestea nu au fost
identificate in zona de implementare a proiectului, iar cele prezente in ariile
naturale protejate identificate in zona/ vecinatatea proiectului nu vor fi afectate
intrucat nu sunt prevazute lucrari care sa se suprapuna sau a afecteze in nici o
masura siturile Natura 2000.
In documentatia tehnica a proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati” se mentioneaza ca Varianta de ocolire Galati intre Nodul rutier Vanatori
pe DN26 reamenajat si calea ferata Galati – Barlad, presupune defrisari de
arbusi si arbori de talie mica.
Pentru realizarea obiectivului de investitie se vor ocupa definitiv terenuri
din fondul forestier (S1=33.307mp si S2=14.021mp.), pe urmatoarele
suprafete: Km.20+050 – Km.20+385 si Km.20+410 – Km.20+500.
In Adresa Directiei Silvice Galati nr. 13507/10.12.2012, se evidentiaza
faptul ca traseul obiectivului de investitie “Varianta de ocolire Galati” se
suprapune peste fondul forestier national proprietate publica a statului
administrat de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, prin Directia Silvica
Galati, Ocolul Silvic Galati, U.P. I Mogos, unitatile amenajistice u.a. 28 A, 28C
122

(folosinta padure) si 28N1 (folosinta neproductiv) din trupul de padure Coasta
Brates.
Astfel, va fi afectata o suprafata de cca 4,733 ha, terenul nefiind
susceptibil de a fi retrocedat, in baza legilor fondului funciar, fiind teren aflat in
domeniul public al statului.
In ceea ce priveste prezenta de arii protejate si a speciilor de plante
protejate de importanta conservativa pe suprafetele silvice mentionate se
specifica urmatoarele aspecte:
- trupul de padure Coasta Brates nu este inclus in nici o arie naturala
protejata si nu are in componenta sa specii de plante si animale de
importanta conservativa;
- impactul posibil asupra arboretelor existente ca urmare a defrisarii
vegetatiei forestiere prin realizarea obiectivului de investitii este redus,
tinand cont de faptul ca amplasamentul nu este cuprins in arii protejate
si nu sunt prezente specii de flora si fauna de importanta conservativa;
- impactul, cauzat de defrisarea vegetatiei forestiere, se refera la crearea
unei discontinuitati in suprafata arboretului, care afecteaza stabilitatea
solului, putand conduce la alunecari de teren;
- diminuarea impactului se va realiza prin reducerea suprafetei defrisate
(cca 1 ha) si realizarea unor lucrari de stabilizare a versantului, limitrof
drumului realizat;
- prin solutiile tehnice adoptate in faza proiectului tehnic de executie se va
asigura protectia versantului, la fel si a arboretelor invecinate pe timpul
executarii lucrarilor;
- suprafata exacta a terenurilor forestiere scoase definitiv din fondul
forestier national si defrisate se va stabili prin suprapunerea acestora
prin planurile topografice in coordonate Stereo 70, realizate in cadrul
proiectului de executie.
Referitor la evaluarea impactului cumulativ, dupa cum s-a specificat
anterior in studiul de fata, traseele deja existente “DN 25 Tecuci - Barlad -
Vaslui – Iasi”, DN2B Buzau-Galati-Giurgiulesti”, “DJ 251 Galati – Smardan”, vor
functiona in perioade de timp, ce nu se suprapun cu lucrarile de executie a
obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Asadar, impactul asupra ecosistemelor silvice, exprimat, doar, pe
suprafetele amintite (Km.20+050 – Km.20+385 si Km.20+410 – Km.20+500),
va avea un caracter local, si nu va afecta semnificativ starea habitatelor si a
populatiilor speciilor de flora si fauna din zona traseului Varianta de ocolire
Galati.
Prin urmare, realizarea ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu va
schimba semnificativ conditiile de mediu pentru habitate, specii de flora si
fauna din zona studiata. Desi habitatul forestier se va reduce din suprafata,
speciile de fauna (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.)
isi vor mentine baza trofica existenta, gasindu-si suficienta hrana in zona,
intalnind conditii similare in zonele invecinate. Relatiile intraspecifice si
interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a
ecosistemelor din zona.
procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru
necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes
comunitar;
Nu este cazul, deoarece speciile de fauna intalnite (ex. herpetofauna,
mamifere) nu prezinta importanta conservativa, iar speciile de avifauna s-au
identificat, doar, in zbor tranzitand amplasamentul traseului Varianta de ocolire
123

Galati fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari
incluse in Anexele Directivei Pasari).
Specificam ca suprafetele invecinate proiectului ”Lucrari privind varianta
de ocolire Galati” sunt suficiente, ca si suprafata si baza trofica, pentru a
compensa necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt:
procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice
pentru reproducere etc.
fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente);
Prin realizarea obiectivului de nu va avea loc fragmentarea nici unui
habitat de interes comunitar, desemnate pentru situl de importanta comunitara
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe
amplasamentul studiat.
Realizarea obiectivului de investitie nu va ingradi deplasarea speciilor de
fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de
deplasare pentru speciile de fauna specifice amplasamentului proiectului si a
vecinatatilor. Astfel, nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in fazele de
executie si operare. Nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele
nefiind fragmentate.
durata sau persistenta fragmentarii;
In aspect ecologic fragmentarea unui habitat/ecosistem natural
presupune afectarea acestuia într-o masura în care nu mai poate susţine
speciile prezente. Atunci cand vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor
habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie.
Interventiile umane duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel
diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile de mediu. In unele
cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta
populatiile existente.
In ceea ce priveste realizarea proiectului ”Lucrari privind varianta de
ocolire Galati”, se afirma ca odata ce pe amplasamentul obiectivului de
investitie si vecinatati nu s-au identificat habitate de interes comunitar, nu
poate fi pusa problema fragmentarii si implicit a duratei si a persistentei
fragmentarii acestora.
Dupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale
habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de executie si operare a
obiectivului de investitie.
durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta
fata de aria naturala protejata de interes comunitar;
Situarea unui proiect intr-un sit Natura 2000 nu implica intotdeauna
suprapunerea sau invecinarea cu habitate sau populatii ale unor specii floristice
de interes comunitar.
Cercetarile de teren in ceea ce priveste speciile de flora, in zonele
corespunzatoare amplasamentului Variantei de ocolire Galat, nu au relevat
prezenta unor specii de interes comunitar (conform OUG nr. 57/ 2007) sau
specii rare, mentionate in Lista Rosie sau Cartea Rosie a plantelor vasculare din
Romania. Impactul estimat generat prin implementarea obiectivelor proiectului
asupra specilor de flora este inexistent.
Nu sunt prevazute lucrari care sa conduca spre eliminarea definitiva a unor
efective/ populatii importante de fauna.
124

Distantele proiectului fata de ariile naturale protejate au fost mentionate in
capitolele anterioare.
Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari incluse in Anexele
Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, identificate in zona de
amplasament a proiectului, se va mentine pe perioada de executie si operare a
proiectului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa atat
in faza de executie, cat si de operare. De exemplu, speciile de avifauna isi vor
continua activitatile vitale in zona, ce vor include amplasamentul traseului
Variantei de ocolire Galati, cat si a suprafetelor de teren invecinate. Impactul
se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna
in zonele limitrofe, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in
aria de executie a proiectului. Se apreciaza ca perturbarea speciilor de pasari
de interes comunitar, in special acvatice, exprimata pe durata executiei si
operarii obiectivului de investitie, va fi redusa, tinand cont de faptul ca
habitatele de pe amplasamentul studiat nu sunt favorabile acestora.
schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);
Prin densitatea populatiei se intelege efectivul/numarul de exemplare a
unei specii raportat la unitatea de spatiu (unitatea de spatiu poate fi o unitate
de suprafata sau o unitate de volum). Astfel, densitatea reprezinta capacitatea
biotopului de a suporta o anumita biomasa. Spre exemplu in cazul suprafetelor
terestre efectivul unei populatii se raporteaza de obicei la m.p. (ind/m.p.) sau
la ha (ind/ha). Se stie ca densitatea unei populatii variaza intre doua limite,
superioara, care corespunde cu densitatea maxima de supravietuire a speciei si
un prag inferior, care corespunde densitatii minime de supravietuire. Intre
aceste doua praguri se afla zona de densitate optima la care specia are sanse
maxime de supravietuire.
In ceea e priveste ecosistemele naturale din zona siturilor protejate
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si
ROSPA0121 Lacul Brates, acestea se caracterizeaza printr-o biodiversitate
statiala si specifica ridicata, alcatuita din diverse populatii de organisme. Astfel,
habitatele acvatice includ flora microalgală şi macrofitică, specii de protozoare,
viermi rotiferi, specii de moluşte, insecte, peşti fitofagi, amfibieni, păsări
acvatice s.a.; habitatele terestre cuprind specii din grupul viermilor edafici
nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., specii fitofage, insecte:
cosaşi şi lăcuste, fluturi., specii de broaşte şi şopârle, pasari, mamifere s.a.
Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor
protejate amintite este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o
mare varietate stationala.
Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a
traseului Varianta de ocolire Galati si vecinatati, aceasta vor suferi modificari
neansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe
amplasamentului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii
si perpetuarii speciilor.
scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea PP;
Studiile realizate in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de
investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu au identificat prezenta
tipurillor de habitate de interes, la fel si speciilor flora de comunitar in aria
proiectului. Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu
prezinta valoare conservativa.
125

In ceea ce priveste elementele de vegetatie, nu se pune problema inlocuirii
unor habitate sau specii de interes comunitar intrucat prin lucrarile de
constructie nu vor fi distruse habitate sau comunitati vegetale cu importanta
conservativa. Actiunile generatoare de impact negativ se vor limita la
indepartarea stratului vegetal format fie din specii cultivate, fie din specii
ruderale si segetale, precum si specii spontane erbacee si lemnoase
(tufarisuri), care alcatuiesc portiunile de teren acoperite cu vegetatie spontana,
lipsite de valoare conservativa. Aceste specii prezinta plasticitate adaptativa
ridicata, astfel ca nu sunt necesare masuri speciale de management pentru
reintroducerea acestora. Vor fi suficienete lucrarile de aducere la starea initiala
a terenurilor afectate, la finalizarea lucrarilor de constructie, vegetatia
reinstalandu-se de la sine pe cale naturala, restabilindu-se astfel echilibrul
ecologic al zonei afectate ca intreg.
S-au inregistrat specii de pasari de interes conservativ, desemnate
pentru siturile Natura 2000 din zona studiata: ROSPA0071 – Lunca Siretului
Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates. Ex. speciile de pasari identificate in zona
de amplasament a obiectivului de investitie se alfau in zbor, tranzitand zona
studiata fara a stationa pentru hranire, odihna sau reproducere.
Reiesind din cele expuse mai sus se apreciaza ca habitatele si speciile
mentionate nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului,
neexistand pericolul disparitiei acestora, astfel, nefiind pusa problema unei
scari de timp in ceea ce priveste inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea proiectului.
Prin implementarea obiectivelor proiectului şi a măsurilor propuse de
reducere a impactului habitatele si speciile flora si fauna din zona isi vor
mentine starea lor biologica si ecologica in parametri normali.
indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele
de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea
functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar;
Din cele mentionate in studiul de fata, reiese faptul ca obiectivul de
investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, ce urmeaza a fi realizat,
nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau
functionale din cadrul sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca
Siretului Inferior si a siturilor de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 –
Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates si nu pericliteaza
integritatea acestora.
Asadar, urmare a realizarii proiectului Variantei de ocolire Galati, nu se vor
produce modificari ale functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de
interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.
3.3 Masuri de reducere a impactului
Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului
Amplasarea proiectului intr-o zona sensibila din punct de vedere al habitatelor
forestiere (suprafete reduse de arborete naturale, ariditatea climei,
antropizarea si poluarea excesiva a zonei studiate s.a), presupune adoptarea
tuturor masurilor de reducere/eliminare a impacturilor potentiale pentru
reducerea sau eliminarea pe cat posibil a tuturor efectelor negative si pentru
mentinerea unei stari favorabile de conservare.
Printre masurile generale prevazute pentru reducerea impactului potential se
numara:
126

evitarea pe cat posibil a suprapunerii perioadei/timpilor de lucru proprii
altor proiecte aflate in vecinatate;
aducerea suprafetelor afectate in perioada de constructie la starea
initiala sau la o stare cat mai apropiata de aceasta prin refacere
ecologica;
utilizarea unor utilaje, aparaturi si mijloace de transport performante,
putin poluante si silentioase;
plantarea speciilor lemnoase inlocuitoare pentru cele extrase etc.
Masurile de reducere/ eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare
categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana
la eliminarea impactului vizat.
Pentru activitatile de constructie si amenajare trebuie elaborat un plan
care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor,
mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate
aceste aspecte putand exercita un efect negativ asupra mediului daca nu sunt
gestionate corect.
Masuri propuse pentru diminuarea impactului
Proiectul analizat propune realizarea Variantei ocolitoare Galati pe o lungime de
33,630 km.
Considerand impactul potential negativ pe care realizarea unei astfel de o poate
avea asupra biodiversitatii, a elementelor biotice din amplasament, respectiv
flora si fauna (de interes conservativ sau nu) precum si a habitatelor/ biotopilor
acestora, propunem masuri de reducere/eliminare a impactului, respectiv:
monitorizarea biodiversitatii - pentru a avea o imagine cat mai completa
si obiectiva asupra efectelor generate asupra habitatelor si faunei,
recomandam o monitorizare a evolutiei starii acestora pe parcursul
desfasurarii lucrarilor de constructie;
aducerea la starea initiala a terenurilor afectate in urma amenajarii
traseului Variantei ocolitoare Galati, precum si a oricaror suparfete
afectate temporar, realizarii lucrailor auxiliare drumului reabilitat. Se
recomanda utilizarea pamantului excavat (depozitat in prealabil in zone
special amenajate, pentru a evita degradarea acestuia) pentru ca
vegetatia initiala sa se poata reinstala, iar terenurile respective sa fie
redate circuitului natural/agricol;
se vor utiliza drumurile existente, pe cat posibil, pentru a reduce
fragmentarea de habitat. In cazul in care va fi necesara realizarea unor
drumuri noi recomandam evitarea degradarii suprafetelor acoperite cu
vegetatie spontana;
plantarea de specii lemnoase indigene in apropierea zonelor in care au
fost efectuate defrisari pentru a restabili echilibrul ecologic afectat prin
lucrarile de executie (se vor utiliza aeleasi specii de arbori care au fost
extrase de pe suprafetele prezentate anterior in studiul e fata);
pentru amplasarea de specii vegetale ca zona verde de-a lungul caii
rutiere aflata in executie, va trebui sa se tina cont de a nu fi utilizate
specii alohtone, ci specii native de arbusti care sa creeze biotopi specifici
127

pentru fauna caracteristica si pentru a nu contribui la degradarea zonelor
cu vegetatie naturala prin raspandirea speciilor alohtone;
pentru protejarea solului, atat inainte, cat si dupa defrisare sunt
necesare respectarea mai multor masuri care vor asigura stabilitatea
terenului, impiedicarea eroziunii solului, rezultand astfel un impact
minim, ca de exemplu:
o amenajarea si curatarea periodica a sistemelor de colectare a
apelor pluviale care se scurg de-a lungul drumurilor de acces si
dirijarea acestora prin scurgere naturala in emisar;
o respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului;
o intretinerea permanenta a drumurilor de acces/tehnologice;
o adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor
pentru a fi reduse suprafetele scoase din fondul forestier pentru
reducerea la minim a despaduririi.
Masuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor:
utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua
zgomotul datorat activitatii de defrisare care alunga speciile de fauna,
precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a
poluantilor in atmosfera;
mentinerea functionarii la parametrii optimi proiectati si verificarea
periodica a tuturor utilajelor tehnologice si mijloace de transport
specifice defrisarii;
stropirea drumurilor de acces/ tehnologice in vederea reducerii pulberilor
sedimentabile ca urmare a activitatii de defrisare;
interzicerea depozitarii resturilor de material lemnos in albiile si pe
malurile cursurilor de apa;
interzicerea descarcarii de deseuri lemnoase in cursuri de apa
permanente sau nepermanente;
gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si
transportul deseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la
unitatile specializate;
executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in
ateliere specializate amplasate in afara suprafetei care urmeaza a fi
defrisata;
pentru utilajele tehnologice si mijloacele de transport specifice defrisarii,
asigurarea alimentarii cu combustibili la statiile de carburanti din zona
pentru a se evita eventualele scurgeri de carburanti care ar putea afecta
solul si apele;
in cazul producerii de poluari accidentale pe perioada activitatii de
defrisare se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor
generatori de poluare, de catre personalul deservit instruit anterior, si
vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului;
128

suprafetele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de
pamant afectat se va elimina in depozite pentru sol contaminat;
adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a
fi reduse suprafetele scoase din fondul forestier;
adoptarea de categorii de lucrari de reconstructie ecologica in sistem
compensatoriu, asa cum va stabili autoritatea silvica;
adoptarea de lucrari de peisagistica prin consultarea specialistilor biologi,
peisagisti, horticultori;
replantarea vegetatiei caracteristice padurii va cuprinde speciile specifice
si vor fi stabilite de catre Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, Directia
Silvica Galati;
alegerea unor directii de doborare a arborilor astfel incat sa nu fie
afectati arborii din vecinatate;
monitorizarea activitatii de defrisare, transport si depozitare a
materialului lemnos;
este necesar ca amplasarea organizarilor de santier sa evite apropierea
de ariile protejate. Pentru orice localizare a organizarilor de santier, se
vor prevedea lucrari de readucere a suprafetelor la starea initiala la
sfarsitul lucrarilor de constructie;
reconstructia ecologica a terenurilor ocupate de amplasamentele
organizarilor de santier, in zonele unde acestea au fost afectate prin
lucrarile de depozitare de materiale, stationare de utilaje, in scopul
redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta initial;
in cazul taierilor de arbori, se vor respecta reglementarile legale in
vigoare si se vor solicita avizele necesare;
dupa finalizarea lucrarilor, zonele afectate vor fi curatate si nivelate, iar
terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si
plantarea de vegetatie.
Masuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:
o realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin
proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari);
o respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si
programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei
specifice zonei;
o respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de
investiţie;
o a se desfăşura activităţile din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict
necesare pentru a nu perturba speciile de păsări;
o reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (reprezentate de utilajele in
functiune, traficul auto de lucru, circulatia mijloacelor de transport
pentru tarnsportul materialelor - pamant, balast, prefabricate, beton,
asfalt etc.), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere
prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la
termen reviziile tehnice;
129

o inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii
exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona;
o folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele
de zgomot acceptate;
o circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii
emisiilor de praf;
o colectarea selectiva a deseurilor menajere în pubele închise,
o
depozitate într-un loc special amenajat pentru a nu atrage speciile de
fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori
etc.);
se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a
diminua zgomotul datorat activitătii de constructie care poate deranja
speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme
performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.
Recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati” sa fie asistata de o persoana/institutie
specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si
Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se
implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP
(plan/proiect).
Alte masuri generale necesare reduceri/eliminarii pe cat posibil a
impactului generat de implementarea proiectului:
eliminarea deseurilor se va efectua periodic la o rampa de deseuri
autorizata din apropierea traseului drumului;
deseurile reciclabile si cele de ambalaj vor fi colectate diferentiat si
valorificate conform legislatiei in vigoare;
pamantul excavat care va rezulta in urma lucrarilor de constructii va fi
depozitat, intr-o zona special desemnata, ulterior fiind utilizat pentru
diferite umpluturi. Stratul de sol vegetal care va fi decopertat va fi
depozitat intr-o zona special desemnata (separata de pamantul rezultat
din excavatii) si va fi utilizat ulterior pentru refacerea zonelor verzi
adiacente obiectivelor care au fost afectate de lucrarile de constructii;
deseurile de materiale de constructie care vor rezulta in faza de executie
a proiectului vor fi depozitate, intr-o zona special desemnata. Aceste
deseuri vor fi preluate pe baza de contract de o firma specializata;
deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de
executie: hartie, pungi/ folii de plastic, butelii, resturi alimentare, vor fi
depozitate in containere, pe categorii de folosinta;
deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate
unor societati autorizate pentru transportul si/ sau procesarea deseurilor
valorificabile, in imediata vecinatate a punctelor de lucru va fi desemnata
cate o zona de stocare intermediara a deseurilor;
activitatile din bazele de utilaje si statiile de asfalt si beton vor fi
monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare
care va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor;
utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de
functionare, avand facute reviziile tehnice la zi si schimburile de
130

lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de
lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri
hidraulice si de transmisie;
in cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare a
acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un
atelier specializat, unde se vor efectua si schimburile de anvelope;
vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi
descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi
restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz.
131

Etapa Grup de fauna
posibil afectat
Faza de
executie
Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel 8
Avifauna. Specii de
păsări enumerate în
Anexa I, II/1, II/2 a
Directivei Consiliului
79/409/CEE; Specii de
pasari cu migratie
neregulata
nementionate in anexa
I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
Herpetofauna. Specii
de reptile enumerate
in Anexa IV a
Directivei Consiliului
92/43/CEE
Masuri propuse de reducere a impactului
- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe
suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile
de păsări protejate;
- respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul
obiectivului de investiţie;
- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe
chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ;
- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin
emisii de zgomot şi vibraţii, zgomotul provenit de la
utilaje (ex: autovehicule, excavator);
- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de
păsări protejate de către personalul obiectivului de
investiţie;
- inspectarea periodică a amplasamentului pentru
depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate
identificate în zona;
- verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor
specifice ale proiectului;
- mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu
cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona
de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda
translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in
perioada lucrarilor, indiferent de specie;
- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de
impact a aceluiasi sistem de management al
habitatelor;
- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate
definitiv;
- reducerea perturbării mediului prin emisii de praf,
poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri;
- reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul
Perioada de
implementarea
masurilor/
Responsabil
Masuri
permanente
Beneficiar /
constructor /
responsabil de
mediu
Control/
monitorizare
Contract de
lucrări/
Raport
monitorizare
Perioada
132
Pe toata durata fazei
de executie:
perioada migratiei de
primavara: martiemai;
perioada de cuibarit::
iunie-august;
perioada migratiei
de toamna:
septembrieoctombrie;
perioada de iarna:
decembrie-februarie
Pe toata durata fazei
de executie.

Faza de
operare
Avifauna. Specii de
păsări enumerate în
Anexa I, II/1, II/2 a
Directivei Consiliului
79/409/CEE; Specii de
pasari cu migratie
neregulata
nementionate in anexa
I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
Herpetofauna. Specii
de reptile enumerate
in Anexa IV a
Directivei Consiliului
92/43/CEE
provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante,
excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile;
- limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului
pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de
herpetofauna;
- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe
suprafeţele strict necesare;
- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou
create);
- reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru
evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.
- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe
chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante;
- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin
emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la
utilaje (ex: autovehicule, excavator);
- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de
păsări protejate de către personalul obiectivului de
investiţie;
- inspectarea periodică a amplasamentului pentru
depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate
identificate în zona;
- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe
suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile
de păsări protejate;
- respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul
obiectivului de investiţie.
- verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor
specifice ale proiectului;
- mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu
cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona
de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda
translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in
perioada lucrarilor, indiferent de specie;
- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de
Masuri
permanente
Beneficiar /
constructor /
responsabil de
mediu
Contract de
lucrări/
Raport
monitorizare
133
Pe toata durata fazei
de operare:
perioada migratiei de
primavara: martiemai;
perioada de cuibarit::
iunie-august;
perioada migratiei
de toamna:
septembrieoctombrie;
perioada de iarna:
decembrie-februarie
Pe toata durata fazei
de operare.

Faza de
dezafectare
Avifauna. Specii de
păsări enumerate în
Anexa I, II/1, II/2 a
Directivei Consiliului
79/409/CEE; Specii de
pasari cu migratie
neregulata
nementionate in anexa
I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
Herpetofauna. Specii
de reptile enumerate
in Anexa IV a
Directivei Consiliului
92/43/CEE
impact a aceluiasi sistem de management al
habitatelor;
- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate
definitiv;
- reducerea perturbării mediului prin emisii de praf,
poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri;
- reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul
provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante,
excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile;
- limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului
pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de
herpetofauna;
- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe
suprafeţele strict necesare;
- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou
create);
- reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru
evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.
- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări,
urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de
investitie.
- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe
chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din
inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea
impact asupra speciilor de pasari protejate.
- verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor
specifice ale proiectului;
- mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu
cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona
de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda
translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in
Beneficiar /
constructor /
responsabil de
mediu
Contract de
lucrări/
Raport
monitorizare
134
Pe toata durata fazei
de dezafectare:
perioada migratiei de
primavara: martiemai;
perioada de cuibarit::
iunie-august;
perioada migratiei
de toamna:
septembrieoctombrie;
perioada de iarna:
decembrie-februarie
Pe toata durata fazei
de dezafectare.

perioada lucrarilor, indiferent de specie;
- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de
impact a aceluiasi sistem de management al
habitatelor;
- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate
definitiv;
- reducerea perturbării mediului prin emisii de praf,
poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri;
- reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul
provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante,
excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile;
- limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului
pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de
herpetofauna;
- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe
suprafeţele strict necesare;
- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou
create);
- reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru
evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.
135

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati”. Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le
poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra
biodiversitatii (Tab.9).
Plan de monitorizare a biodiversităţii Tabel 9
Factor de
Parametrii monitorizaţi Scop
mediu
monitorizat
Biodiversitate
Biodiversitate
Monitoringul florei:
Date despre structura biocenozei: tip
de vegetatie, specii rare, plante
vasculare
Date despre funcţiile biocenozei:
dinamica populaţiilor, relaţie
ierbivore/ plante, fenologie,
expansiune / regresie
Impactul asupra biocenozei:
activităţi antropice, factori climatic,
măsuri de conservare
Monitoringul faunei:
Date despre structura biocenozei:
comunităţi de animale, specii rare,
endemic,
morfologie
mod de distribuire,
Date despre funcţiile biocenozei:
migraţiune, expansiune/ regresie,
relaţie ierbivore/ plante, hibidrizare
Impactul asupra biocenozei: factori
climatici, poluare, resurse de hrană
Obţinerea de informatii cu privire la:
- conservarea unor specii si
conservarea habitatelor
- evaluarea masurilor de conservare
a unor specii precum si a
habitatelor lor
- urmarirea evolutiei biodiversitatii
in zonele protejate in vederea
mentinerii integritatii lor ecologice.
Obţinerea de informatii cu privire la:
- conservarea unor specii si
conservarea habitatelor
- evaluarea masurilor de conservare
a unor specii precum si a
habitatelor lor
- urmarirea evolutiei biodiversitatii
in zonele protejate in vederea
mentinerii integritatii lor ecologice.
Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază
pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversităţii in zonă şi
eficacitatea implementării măsurilor de protectie. Monitorizarea include evaluări
atat ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cat şi a impactului produs
prin realizarea obiectivului de investitie. Evaluând statutul resurselor
biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea
evaluează presiuni şi ameninţări.
Monitorizarea florei. Prin activitatea de monitorizare s-a propus identificarea
tipurilor de habitate, a comunitatilor/ asociatiilor vegetale si florei caracteristice
zonei de vegetatie in care este amplasat proiectul, in conformitate cu
prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 57/ 2007, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 49/ 2011.
Pentru ca timpul destinat monitorizarii este unul limitat, cercetarea aspectelor
de vegetatie, in sens larg, s-a limitat aproape la realizarea unui inventar
floristic al zonei investigate, datele colectate nefiind suficiente pentru realizarea
unor statistici din care sa reiasa o dinamica a elementelor de flora/ asociatii sau
comunitati vegetale (fitoindivizi/ fitocenoze) sau chiar habitate.
136

Luna
/element de
monitorizare
Păsări
cuibăritoare
Păsări
sedentare
Păsări de
pasaj
Păsări care
iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Nevertebrate
terestre
Legendă:
Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 10
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Perioada favorabilă Perioada optimă
Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de
monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a a zonei de
amplasament a obiectivului de investitie, astfel incat să se poată asigura o
continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja
existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile
referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului,
funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care
acestea sunt prezente.
Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării
planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta
servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii
elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.
Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile
impuse de Autoritatea de Mediu.
Avand in vedere ca amplasamentul proiectului ”Lucrari privind varianta
de ocolire Galati” se afla in siturile de protecţie specială avifaunistică
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates, o atentie
deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special al speciilor acvatice
desemnate pentru aceste arii protejate.
Metode de monitorizare a avifaunei
Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de
inregistrare a pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile
mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda
presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din
acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune
deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele
laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe
perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.
Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat
numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea
137

tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de
la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare
adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi
copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.
Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in
gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce
sunt caracteristice speciilor.
Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele
migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi).
Monitorizarea avifaunei perimetrului ”Lucrari privind varianta de ocolire
Galati”, a cuprins perioada ianuarie-decembrie 2012. Identificarea speciilor de
pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile martie-mai, septembrienoiembrie
2012. Monitorizarea pasarilor sedentare si a celor ce ierneaza in
zona s-a efectuat in perioada noiembrie 2011-februarie 2012.
4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile
si/sau habitatele de interes comunitar afectate
4.1 Materiale si metode
Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren
privind speciile de flora si fauna din zona de amplasament a proiectului ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”.
Metode de lucru utilizate in studiul habitatelor, vegetatiei si florei:
Prin activitatea de monitorizare s-a propus identificarea tipurilor de habitate, a
comunitatilor/ asociatiilor vegetale si florei caracteristice zonei de vegetatie in
care este amplasat proiectul, in conformitate cu prevederile Ordonantei de
Urgenta nr. 57/ 2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/
2011.
Pentru ca timpul destinat monitorizarii este unul limitat, cercetarea aspectelor
de vegetatie, in sens larg, s-a limitat aproape la realizarea unui inventar
floristic al zonei investigate, datele colectate nefiind suficiente pentru realizarea
unor statistici din care sa reiasa o dinamica a elementelor de flora/ asociatii sau
comunitati vegetale (fitoindivizi/ fitocenoze) sau chiar habitate.
Identificarea habitatelor si comunitatilor vegetale s-a efectuat pe baza speciilor
caracteristice (de recunoastere) (Donita et al. 2005; Gafta, Mountford 2008;
Mountford et al. 2008; Sanda et al. 2008). Inventarierea zonei vizata s-a facut
pe transecte itinerante, astfel incat sa fie acoperita o suprafata de teren cat
mai mare. In studiul vegetatiei au fost utilizate metodele de cercetare
fitosociologica elaborate de J. Braun-Blanquet.
Zona vizata a fost cercetata in vederea identificarii speciilor de plante strict
protejate si a habitatelor indicate de Formularele standard Natura 2000,
precum si in vederea identificarii unor specii rare de flora, mentionate in Cartea
Rosie a plantelor vasculare din Romania (Dihoru et Negrean 2009) si in Lista
Rosie nationala (Oltean et al. 1994).
Mentionam ca nomenclatura speciilor inventariate este in concordanta cu Flora
ilustrata a Romaniei (Ciocarlan 2009).
138

Echipamentele necesare au constat in ruleta (instrument de masurare),
determinator (ghid de identificare), lupa, harti, aparat de fotografiat,
reportofon, Fise standard de inregistrare pe suport de hartie etc.
Metode de cercetare a faunei. Studiul speciilor de fauna din perimetrul
investitiei si vecinatati a constat in:
Identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele
activitatii maxime ale acestora (aprilie-septembrie). Inregistrarea speciilor s-a
realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in
staţiile de cercetare din perimetrul analizat, cat si pe terenurile limitrofe;
observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din
zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul
mamiferelor: puncte fixe, transecte; inregistrarea avifaunei in diferite aspecte
sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea
efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada
migratiei de primavara (martie-mai) si toamna (septembrie-noiembrie).
Identificarea efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.; inregistrarea
speciilor de pasari “oaspeti de iarna” in perioada hibernala (decembriefebruarie).
Localizarea speciilor, evaluarea efectivelor, a distributiei lor etc.
4.2 Echipa de elaborare a studiului
ASOCIEREA S.C. TRACTEBEL ENGINEERING S.A. & S.C. ACCIONA-INGENIERIA
S.A., Responsabil pentru protectia mediului: Laura Filimon, Telefon: + 40 721
452 097, E-mail:info@acciona-ingenieria.ro
Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia
mediului, poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, Sediul social în
Galaţi, str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil:
0755073761, e-mail: theodor_glavan@yahoo.com
Ing. FOLEA Dorel, inginer silvic principal, responsabil fond forestier, arii
protejate din cadrul Regia Nationala a Padurilor Romsilva RA - Direcţia Silvică
Galaţi, str. Ştiinţei nr. 95, Galaţi, cod poştal 800189, România, Tel.: +40
236412517 – Fax +40 236460256 – E-mail: office@galati.rosilva.ro, Website:
http://www.silvagalati.ro; http://www.rosilva.ro
139

Bibliografie
ANASTASIU P. & NEGREAN G. 2007. Neophytes in Romania. Neobiota din
Romania (coord. Racosy L.). Cluj-Napoca: Edit. Presa Universitara;
CIOCARLAN et al. 2004. Flora segetala a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres;
CIOCARLAN V. 2009. Flora ilustrata a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres;
DIHORU G., NEGREAN G. 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania.
Bucuresti: Edit. Academiei Romane;
DONITA N., PAUCA-COMANESCU M., POPESCU A., MIHAILESCU S., BIRIS I. A.
2005. Habitatele din Romania. Bucuresti: Edit. Tehnica Silvica;
MOUNTFORD et al. 2008. Natura 2000 in Romania. Habitat Fact Sheets. EU
Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania. EU
Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO;
OLTEAN et al. 1994. Studii, sinteze, documentatii de ecologie. Lista Rosie a
plantelor superioare din Romania. Bucuresti: Academia Romana-Institutul de
Biologie;
SANDA V., OLLERER K., BURESCU P. 2008. Fitocenozele din Romania.
Bucuresti: Edit. Ars Docendi;
SAVULESCU T. (ed.). 1952-1976. Flora Republicii Populare Romane. Vol. I-XIII.
Bucuresti;
Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and
Europe. HarperCollins Publishers, London
ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The
Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press
ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books,
Colchester, England
Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The
British Trust for Ornithology, Thetford;
BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and
Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany
Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs
von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis
BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera,
Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava
Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică
Bucureşti
Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc
5, Ed. Acad. Române, Buc., 274
Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird
populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird
Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.
DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse
Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG,
Stuttgart
140

Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell
Science
Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for
Protected Areas
Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura
Academiei Române, Bucureşti
Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia,
Editura Academiei Române, Bucureşti
Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor
Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca
GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The
Crowood Press, Wiltshire
Gilbert G. et al 1998. Bird Monitoring Methods, RSPB
Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo,
Paris
Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of
Europe. HarperCollins Publishers, London
Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii
Ornitologice Române, Cluj
Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,
sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti
Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia,
Editura Academiei Române, Bucureşti
Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti
SANDA V., OLLERER K., BURESCU P. 2008. Fitocenozele din Romania.
Bucuresti: Edit. Ars Docendi;
Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora
Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti
Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar,
Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu
Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351
pages.
Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a
conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife
International
*** OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările
din OUG nr. 154/2008;
*** HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000;
*** Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă
comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România;
*** HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
141

*** Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului
ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
*** Plan de ansamblu incluzand ariile protejate din vecinatatea DN56, respectiv
ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0074 Maglavit km 0+000-km 84+020 PA-1;
*** Memoriu de prezentare pentru realizarea obiectivului de investitie: ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”, 2012;
*** Memoriu de sinteza. “Varianta de ocolire Galati”, 2012;
*** Analiza multicriteriala comparativa, 2012;
*** Studiu geotehnic si pedologic, 2012;
*** Adresa nr. 13507/10.12.2012-Directia Silvica Galati;
*** Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 31 din 11 martie 2013 privind Varianta de
ocolire Galati, judetul Galati;
*** Formularele standard ale ariilor naturale de interes comunitar – Natura
2000;
http://www.biodiversity.ro;
http://natura2000.eea.europa.eu/#;
www.naturalist.ro;
Google Earth.
142

143

Curriculum vitae
Europass
Informaţii
personale
Nume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR
Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, România
Telefon(oane) Mobil: 0755073761
Fax(uri) -
E-mail(uri) theodor_glavan@yahoo.com, sor_gl@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) română
Data naşterii 05.09.1961
Sex masculin
Locul de muncă Elaborator de studii pentru protectia mediului
vizat / Domeniul
ocupaţional
Experienţa
profesională
Perioada 2008-2013
Funcţia sau postul
ocupat
Activităţi şi
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Funcţia sau postul
ocupat
Activităţi şi
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia
nr. 355 din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului (Certificat de inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul
Mediului si Padurilor Romania)
Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe
componenta biodiversitate
GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA
(P.F.A.), Galaţi, România
Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale
şi inginerie – 7219 (CAEN)
Perioada 2005-2010
Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia
ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul
Galaţi, România
Coordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea,
protecţia/conservarea avifaunei Prutului Inferior
Societatea Ornitologică Română (SOR), România
Biodiversitate
Perioada 2005-2007
144

Funcţia sau postul
ocupat
Activităţi şi
responsabilităţi
principale
consilier
Protecţia naturii, conservare, biodiversitate
Numele şi adresa Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România
angajatorului
Tipul activităţii sau Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului
sectorul de activitate
Perioada 1997-2005
Funcţia sau postul Muzeograf - ornitolog
ocupat
Activităţi şi Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România
angajatorului
Tipul activităţii sau Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi
sectorul de activitate
Perioada 1991-1997
Funcţia sau postul Cercetător
ocupat
Activităţi şi Inventariere, Monitoring faună vertebrate
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova
Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”,
Republica Moldova
Perioada 1989 -1991
Funcţia sau postul Specialist ornitolog
ocupat
Activităţi şi Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova
Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe
din Republica Moldova
Perioada 1984 -1989
Funcţia sau postul Cercetător
ocupat
Activităţi şi Cercetare, conservare colecţii ornitologice
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău,
Republica Moldova
Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie
Naturală Chişinău, Republica Moldova
145

Educaţie şi formare
Perioada 1978 -1984
Calificarea / diploma Diplomă de Licenţă
obţinută
Disciplinele principale Biologie, Geografie
studiate / competenţe Profesor de Biologie şi Geografie
profesionale dobândite
Numele şi tipul Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica
instituţiei de Moldova
învăţământ /
furnizorului de
formare
Perioada 1997-2003
Calificarea / diploma Diplomă de Doctor în Biologie
obţinută
Disciplinele principale Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie
studiate / competenţe Doctorat în Biologie
profesionale dobândite
Numele şi tipul Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi, România
instituţiei de
învăţământ /
furnizorului de
formare
Perioada 2000
Calificarea / diploma Certificat „Bird surveys and monitoring”
obţinută
Disciplinele principale Ornitologie, Monitoring avifaună
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ /
furnizorului de formare
BirdLife International
Perioada 2001
Calificarea / diploma Certificat „Managementul proiectelor”
obţinută
Disciplinele principale Management proiecte
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ /
furnizorului de formare
Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureşti,
România
Perioada 2001
Calificarea / diploma
obţinută
Diplomă ”Bazele Muzeologiei”, specialitatea ”Ştiinţele Naturii”
Disciplinele principale Muzeologie
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Muzeograf grad I A
146

Numele şi tipul
instituţiei de
învăţământ /
furnizorului de
formare
Nivelul în clasificarea
naţională sau
internaţională
Ministerul Culturii şi Cultelor România, Centrul de Formare, Educaţie
Permanentă şi Management în Domeniul Culturii
(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Perioada 2003
Calificarea / diploma Atestat de expert în ornitologie, bunuri de importanţă ştiinţifică
obţinută
Disciplinele principale Muzeologie, Colecţii muzeale, Patrimoniu cultural
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul
instituţiei de
învăţământ /
furnizorului de
formare
Ministerul Culturii şi Cultelor România
Perioada 2008
Calificarea / diploma Certificat „Cercetare – dezvoltare în alte ştiinţe şi inginerie"
obţinută
Disciplinele principale Persoană Fizică Autorizată
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul
instituţiei de
învăţământ /
furnizorului de
formare
Perioada 2008
Calificarea / diploma
obţinută
Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul
instituţiei de
învăţământ /
furnizorului de
formare
Perioada 2011
Calificarea / diploma
obţinută
Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Ministerul Justiţiei România, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului,
Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi
Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului
asupra mediului
Expert Evaluator de Mediu
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a
Persoanelor Fizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a
Impactului asupra Mediului şi Bilanţuri de Mediu
Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii
pentru protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011
Evaluator de Mediu
147

Numele şi tipul
instituţiei de
învăţământ /
furnizorului de
formare
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversaţie
Engleza B
2
Franceza C
1
Rusa C
2
Competenţe şi abilităţi
sociale
Competenţe şi
aptitudini
organizatorice
Competenţe şi
aptitudini tehnice
Competenţe şi
aptitudini de utilizare
a calculatorului
Competenţe şi
aptitudini artistice
Alte competenţe şi
aptitudini
Permis(e) de
conducere
Informaţii
suplimentare
Utilizator
experiment
at
Utilizator
experiment
at
Utilizator
experiment
at
B
1
B
2
C
2
Utilizator
independen
t
Utilizator
experiment
at
Utilizator
experiment
at
B
1
C
1
C
2
Utilizator
independen
t
Utilizator
experiment
at
Utilizator
experiment
at
B
1
B
2
C
2
Discurs oral Exprimare
scrisă
Utilizator
independen
t
Utilizator
independen
t
Utilizator
experiment
at
B
1
B
1
C
1
148
Utilizator
independen
t
Utilizator
independen
t
Utilizator
experiment
at
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi,
grupuri sociale, echipe de lucru
Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de
mediu, biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor
Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în
teren faună de vertebrate (ornitologie);
Expertiză impact de mediu (biodiversitate);
Consultanţă pe probleme de mediu;
Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică
Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw,
Office)
Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivaluri
etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)
Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini
video/foto
Permis de conducere auto (Categorie B)
Carti: 3, Articole stiintifice 32
B1

Referinţe favorabile:
Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova
Chişinău, Republica Moldova;
Rezervaţia ştiinţifică „Codrii” Republica Moldova;
Institulul de Zoologei a Academiei de Ştiinţe din Republica
Moldova;
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultaţea de Biologie;
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi),
România;
Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi România;
Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;
Societatea Ornitologică Română (SOR);
Asociatia Terranostra Galati;
Blom Romania
Membru în asociaţii profesionale:
Societatea Ornitologică Română (SOR), membru din 1994, coordonator al
Sucursalei SOR Galaţi, România;
Societatea Ornitologică din Republica Moldova (S. O. M.), fondator şi
membru din 1989;
Societatea Ornitologică din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995
149

CURRICULUM VITAE
Informaţii personale
Nume / Prenume FOLEA, Dorel
Adresa Calea Călăraşilor nr. 56, bl. 11, ap. 413, Brăila, cod poştal 810212
Telefon Fix: +40 239629738 – domiciliu; +40 236412517 – serviciu;
Mobil: +40 748270905
Fax +40 236460256
E-mail dorelfolea@gmail.com – personal; ssm@galati.rosilva.ro – serviciu
Naţionalitate Română
Data naşterii 02.12.1956
Sex Masculin
Domeniul ocupaţional Personal silvic cu calificare superioară
Experienţa
profesională
Perioada Din martie 2004 până în prezent
Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic principal;
Principalele activităţi şi
responsabilităţi
Numele si adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Resp. fond forestier – din mai 2004 până în prezent
Resp. arii protejate – martie 2004-martie 2005 şi din ian. 2010 până în
prezent
Regia Nationala a Padurilor Romsilva RA - Direcţia Silvică Galaţi, str.
Ştiinţei nr. 95, Galaţi, cod poştal 800189, România
Tel.: +40 236412517 – Fax +40 236460256 – E-mail:
office@galati.rosilva.ro
Website: http://www.silvagalati.ro; http://www.rosilva.ro
Silvicultură şi exploatări forestiere
Perioada 15.01.1999 – 05.03.2004
Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic principal
Principalele activităţi şi Resp. fond forestier jud. Brăila, Ialomiţa, Călăraşi – 1999 – 2000
responsabilităţi Resp. împăduriri-reconstrucţie ecologică jud. Brăila, Ialomiţa, Călăraşi –
2001-2004
Resp. arii protejate jud. Brăila – aug. 2003 – febr. 2004
Numele şi adresa R.N.P.-Romsilva RA - Direcţia Silvică Slobozia, devenită Ialomiţa, şos.
angajatorului Bucureşti-Constanţa nr. 1, Slobozia, cod poştal 920053, România
Tel.: +40 243215720 – Fax +40 243211868 – E-mail:
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
dsslobozia@rosilva.ro
Silvicultură şi exploatări forestiere
Perioada 01.10.1995 – 15.01.1999
Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic principal
Principalele activităţi şi Resp. fond forestier şi arii protejate
responsabilităţi
Numele şi adresa Regia Autonomă (devenită Naţională) a Pădurilor – Filiala Teritorială
angajatorului (devenită Direcţia) Silvică Brăila, str. Goleşti nr. 29, Brăila, România
Tel.: +40 239615425 – Fax +40 239615536 – E-mail: office@braila
Tipul activităţii sau Silvicultură şi exploatări forestiere
sectorul de activitate
Perioada 30.10.1989 – 01.10.1995
Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic principal
Principalele activităţi şi Resp. fond forestier
responsabilităţi
Numele şi adresa Inspectoratul Silvic Jud. Brăila (devenit Filiala Silvică Brăila) – Ocolul
angajatorului Silvic Lacu Sărat, şos. Vizirului km. 10, com. Chiscani, jud. Brăila,
150

Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
România
Tel./Fax: +40 239684640 – E-mail: lacusarat@braila.rosilva.ro
Silvicultură şi exploatări forestiere
Perioada 05.08.1982 – 30.10.1989
Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic şi temporar şef de ocol
Principalele activităţi şi Resp. fond forestier, cultura şi regenerarea pădurilor
responsabilităţi Şef de ocol – 17.07.1989 – 17.09.1989
Numele si adresa Inspectoratul Silvic Jud. Brăila – Ocolul Silvic Ianca, str. Gării nr. 3, oraş
angajatorului Ianca, jud. Brăila, România
Tel./Fax: +40 239668442 – E-mail: ianca@braila.rosilva.ro
Tipul activităţii sau Silvicultură şi exploatări forestiere
sectorul de activitate
Perioada 03.08.1981 – 05.08.1982
Funcţia sau postul ocupat Inginer silvic stagiar
Principalele activităţi şi Parcurs toate compartimentele din ocol
responsabilităţi
Numele şi adresa Inspectoratul Silvic Jud. Brăila – Ocolul Silvic Lacu Sărat, şos. Vizirului
angajatorului km. 10, com. Chiscani, jud. Brăila, România
Tel./Fax: +40 239684640 – E-mail: lacusarat@braila.rosilva.ro
Tipul activităţii sau Silvicultură şi exploatări forestiere
sectorul de activitate
Educaţie şi formare
Perioada 1971 – 1975
Calificarea/Diploma Diploma de absolvire - liceu de cultură generală, secţia reală, cursuri de zi
obţinută
Numele şi tipul instituţiei Liceul de cultură generală “Gh. Munteanu Murgoci” Brăila
de învăţământ
Calificarea/Diploma
obţinută
Discipline principale
studiate/competenţe
profesionale dobândite
Perioada 1976 - 1981
Diploma de inginer
profil: forestier
specializarea: Silvicultură şi exploatări forestiere
- matematici, chimie, fizică;
- silvicultură, împăduriri;
- exploatarea pădurilor şi industrializarea lemnului, comerţul
lemnului;
- amelioraţii silvice, corectarea torenţilor;
- topografie, geodezie, fotogrametrie;
- pedologie şi staţiuni forestiere;
- mecanica şi rezistenţa materialelor, construcţii forestiere;
- utilaje şi instalaţii pt. silvicultura, exploatări şi construcţii forestiere;
- dendrologie, dendrometrie, botanică şi fiziologia plantelor;
- vânătoare şi salmonicultură;
- amenajarea pădurilor;
- drumuri forestiere;
- fitopatologie şi entomologie forestieră;
- produse forestiere;
- zone verzi;
- meteorologie şi climatologie forestieră;
- economie forestieră şi conducerea întreprinderilor;
- analiza activităţii economice;
- cercetare operaţională şi calculatoare de primă generaţie.
Numele şi tipul instituţiei Universitatea Transilvania din Braşov – Facultatea de silvicultură şi
151

de învăţământ exploatări forestiere – secţia Silvicultură – ingineri cursuri de zi
Perioada An universitar 1991/1992
Calificarea/Diploma Diploma de absolvire a cursului postuniversitar
obţinută Domeniul de specializare: Amenajarea pădurilor
Discipline principale Amenajarea pădurilor
studiate/competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei Universitatea Transilvania din Braşov – Facultatea de silvicultură şi
de exploatări forestiere
învăţamânt/furnizorului
de formare
Perioada 1985
Calificarea/Diploma Adeverinţă de absolvire a cursului de perfecţionare
obţinută program: Gospodărirea fondului forestier
Discipline principale Întocmirea de studii privind mai buna gospodărire a fondului forestier din
studiate/competenţe cadrul U.P. silvice
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Buşteni
de
învăţământ/furnizorului
de formare
Calificarea/Diploma
obţinută
Discipline principale
studiate/competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei
de
învăţamânt/furnizorului
Perioada 1984 – 1985
de formare
Aptitudini şi
competenţe personale
Limba maternă Română
Limbi străine cunoscute
Autoevaluare
Ascultare
Membru în colectivul de revizuirea amenajamentelor silvice la OS Ianca şi
OS Lacu Sărat, conf. contract încheiat între ISJ Brăila şi ICAS Bucureştifiliala
Cornetu, în urma cursurilor de specializare
specialitatea: Amenajarea pădurilor
Amenajarea pădurilor
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Buşteni
Inţelegere Vorbire
Scriere
Citire Participare la Discurs
conversaţie oral
152
Exprimare
scrisă
Limba engleză Nivel mediu-B1 Nivel mediu-B1 Nivel de bază-A2 Nivel mediu-B1
Nivel mediu-B2
Utilizator independent Utiliz. indep. Utiliz. elementar Utiliz. indep.
Utiliz. indep.
Limba franceză Nivel mediu-B1 Nivel mediu-B1 Nivel de bază-A2 Nivel de bază-A2
Nivel bază-A2
Utilizator independent Utiliz. indep. Utiliz. elementar Utiliz. elem.
Utiliz. indep.
Competenţe şi abilităţi
sociale
Spirit de echipă şi capacitate de comunicare:
-am experienţa muncii în echipă încă din facultate, când am participat la
activităţile impuse de proiectele practice şi de cercetare derulate în cadrul
facultăţii; am făcut parte din colectivul de cercetare ştiinţifică din cadrul

Competenţe şi aptitudini
organizatorice
Competenţe şi aptitudini
tehnice
Competenţe şi aptitudini
de utilizare a
calculatorului
laboratorului de biofizică al facultăţii de silvicultură;
-am continuat să consolidez această experienţă ca angajat în postul de
inginer silvic la ocoalele şi direcţiile silvice din jud. Brăila, Ialomiţa, Călăraşi
şi Galaţi;
-am făcut parte din colectivul de revizuirea amenajamentelor silvice la OS
Ianca şi OS Lacu Sărat, în urma cursurilor de specializare din anii 1984-
1985.
Experienţă bună a managementului de proiect şi al echipei:
-am condus echipe de oameni la lucrări profesionale silvice de inventariere
a masei lemnoase, controlul anual al regenerărilor, monitoring forestier,
amenajări silvice, inventarierea patrimoniului unităţilor silvice, în urma
instructajelor şi seminariilor organizate de RNP Romsilva;
În prezent sunt responsabilul unei echipe compuse din opt angajati care se
ocupă de probleme de fond forestier si arii naturale protejate in cadrul DS
Galaţi;
Am experienţă în logistică, urmare a formării profesionale dobândite la
locul de muncă.
Capacitatea de a mânui echipamente tehnice folosite in silvicultură, de tip
fierastrău mecanic, dendrometru, teodolit, dobândită în timpul cursurilor
universitare.
Alte competenţe şi
aptitudini
Permis de conducere Categoria B
Informaţii
suplimentare
Publicaţii sau activităţi de
cercetare
Utilizator de nivel mediu al sistemelor de operare Microsoft Office (Word,
Excel, PowerPoint);
Cunoştinţe elementare ale aplicaţiilor de grafică pe calculator (PhotoShop);
Bune abilităţi de utilizare a altor aplicaţii (Adobe, Outlook), a bazelor de
date, a Internetului.
Hobby in timpul liber: studiul noutăţilor din cercetarea ştiinţifică
-Referat cercetare ştiinţifică: “Studiul unor biopotenţiale la plante”,
Culegere de referate-vol. I – Sesiunea de comunicări “Tehnologii actuale şi
de perspectivă”, Casa de ştiinţă şi tehnică pentru tineret Braşov, ed.
1980-1981 ;
-Referat ştiinţific: “Evoluţia unor indicatori de caracterizare a Rezervaţiei
Naturale Insula Mică a Brăilei”, Culegere de referate – Simpozion
internaţional “Protecţia şi conservarea zonelor umede din bazinul Dunării”
– Fundaţia Naturalistă “Al. Borza”, Brăila, 05/1995.
Situaţia militară Stagiu militar satisfăcut la termen redus 1975/1976-grad militar sergent,
avansat la gradul de locotenent în rezervă.
Starea civilă Căsătorit, 2 copii majori
Persoane care pot da Referinţele pot fi furnizate la cerere
referinţe
153

Curriculum vitae
Europass
Informaţii
personale
Nume / Prenume FILIMON LAURA
Adresă(e) Calea Grivitei, nr 212, bloc J, scara J, Ap 11, Sector 1, Bucuresti
Telefon(oane) Mobil: 0721.45.20.97
Fax(uri) -
E-mail(uri) filimonlaura@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) română
Data naşterii 24.08.1979
Sex feminin
Locul de muncă Elaborator de studii pentru protectia mediului
vizat / Domeniul
ocupaţional
Experienţa
profesională
Perioada Aprilie 2011 – prezent
Funcţia sau postul Inginer protectia mediului
ocupat
Activităţi şi
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Elaborarea documentatiei pentru obtinerea Acordului de mediu pentru
obiectivul de investitie:„Construcţii, instalaţii şi echipamente proprii
pentru fabricaţie ansamblu eşapament în cadrul halei ob.12 sud pe
amplasamentul Ford România”-elaborator
-Elaborarea documentatiei pentru obtinerea Autorizatiei de mediu pentru
obiectivul de investitie:„Construcţii, instalaţii şi echipamente proprii
pentru fabricaţie ansamblu eşapament în cadrul halei ob.12 sud pe
amplasamentul Ford România”-elaborator
-Bilant de mediu nivel I si Raport la Bilantul de Mediu I pentru S.C.
NICOLINA S.A. IASI – colaborator
Filimon V. Laura P.F.A.
Inginerie, Consultanta
Perioada Aprilie 2008 – iunie 2010
Funcţia sau postul
ocupat
Inginer Mediu
154

Activităţi şi
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Elaborare RIM- Proiect rezidential Mirador – suprafata = 140 ha;
populatie estimata 40.000 locuitori;
- Documentatie de licitatie pentru sectorul Cernavoda - Megidia - A2;
- Documentatie de licitatie pentru sectorul Megidia - Constanta - A2;
- Audit pentru Parcul eolian Cernavoda, judetul Constanta;
- Audit pentru Parcul eolian Pestera, judetul Constanta;
- Audit pentru Parcul eolian Vutcani, judetul Suceava;
- Managementul deseurilor pentru Parcul eolian Pestera;
-Plan de management de mediu pentru „Statie de epurare pentru orasul
Draganesti, Olt”
- - Plan de management de mediu pentru „Reabilitarea şi extinderea
sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare menajeră şi a staţiei de
epurare în municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita”
- Plan de management de mediu pentru „Statie de epurare pentru orasul
Potcoava, Olt”
- Studiu de prefezabilitate „Complex ecologic pentru tratarea si reciclarea
deseurilor” - comuna Moara, judetul Suceava;
- Documentatie de licitatie – Audit de mediu pentru sectorul Cernavoda -
Megidia - A2;
- Documentatie de licitatie – Audit de mediu pentru sectorul Megidia -
Constanta - A2;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru Depozitul
de deseuri nepericuloase, clasa B, in comuna Apahida, Judetul Cluj;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru „Ansamblu
Rezidential – Tricodava Bucuresti”;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru „Constructie
pensiune turistica rurala, comuna Cosesti, judetul Arges”;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru „Bloc
locuinte 2S+P+8-12E (Parter Comercial)- Traian Park- Brasov”;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru „Construire
magazie piese de schimb Renault – Pitesti – Romania”;
BLIZZARD DESIGN – Bucuresti, Cotroceni Business Centre, Bulevardul
Iuliu Maniu, Nr. 7 Corpul “U”, etaj 2.
Proiectare, project management, consultanta, asitenta tehnica, inginerie
Perioada iulie 2009 – prezent
Funcţia sau postul
ocupat
Responsabil mediu (part time)
Activităţi şi -Intocmirea documentatiei tehnice pentru obtinerea actelor de
responsabilităţi reglementare (avize, acorduri etc);
principale -Elaborare Registrul oficial cu legi de mediu aplicabile in cadrul
companiei;
-Raport de mediu pentru proiectul de dezvoltare infrastructura P.U.Z.
„Varianta de ocolire Adjud”-colaborator
Numele şi adresa
angajatorului
SC DRUM PROIECT SRL – Str. Sangerului , nr.11, sector1, Bucuresti
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Infrastructura rutiera, studii de mediu
Perioada Iulie 2009 – Decembrie 2009
Funcţia sau postul
ocupat
Responsabil mediu (part time)
155

Activităţi şi
responsabilităţi
principale
-Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de mediu pentru varianta
ocolitoare Falticeni, judetul Suceava
- Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de mediu pentru varianta
ocolitoare TG Jiu, judetul Gorj
-Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de mediu pentru varianta
ocolitoare Tg Frumos, judetul Iasi
-Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de mediu pentru varianta
ocolitoare Dej, judetul Cluj
Plan de management de mediu
-Plan de management de mediu pentru Variantele de ocolire Tg Jiu, Tg.
Frumos
Falticeni, Buftea, Adjud, Mangalia
-Raport la studiu de impact pentru Varianta de ocolitoare Tg jiu
-Raport la studiu de impact pentru Varianta de ocolitoare Falticeni
-Raport la studiu de impact pentru Varianta de ocolitoare Tg Frumos
-Raport la studiu de impact pentru Varianta de ocolitoare Dej
Numele şi adresa SC CONSITRANS SRL – Str. Polona nr. 56, Bucuresti, sector 1
angajatorului
Tipul activităţii sau Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi
sectorul de activitate
Perioada 2004 – 2008
Funcţia sau postul Inginer protectia mediului
ocupat
156

Activităţi şi
responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau
sectorul de activitate
Monitorizarea factorilor de mediu pentru lucrarile de reparatie
capitala a DN 6 – Lugoj - Timisoara, km 500 + 400 – km
552 + 600 – Responsabil de contract
- Monitorizarea factorilor de mediu pentru lucrarile de reabilitare a
DN 66, Petrosani – Simeria, sector km 154 + 000 – km 179 + 917,
Baru – Hateg – Contract 4R2 - responsabil de contract.
- Monitorizarea factorilor de mediu pentru lucrarile de reabilitare a
DN 66, Hateg – Simeria sector, km 179 + 917 – km 210 +
516 – Contract 4R3 - responsabil de contract.
- Monitorizarea factorilor de mediu la lucrarea Constructie artera rutiera
intre B-dul D-na Ghica si B-dul Chisinau” - responsabil de contract
- Monitorizarea lunara a factorilor de mediu in incinta restaurantului
Colosseum
- responsabil de contract
- Monitorizarea factorilor de mediu pentru contract 3 „Statia de mixturi
asfaltice Chitila” - responsabil de contract
- Monitorizarea factorilor de mediu pentru contract 212 “Largire la 6
benzi pe DN 1 intre podul Otopeni si aeroportul Otopeni km 12 + 800 –
km 16 + 100 – responsabil de contract – finalizat iunie 2004.
- Monitorizarea lunara a factorilor de mediu la Staţia de betoane Otopeni
– responsabil de contract
- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru
construcţie fabrica de îmbuteliere ape minerale Fundu Moldovei -
colaborator
- Studiu de impact asupra mediului pentru Baza de producţie Pantechniki
– colaborator
- Studiul (factorilor) condiţiilor de siguranţa pentru căile ferate, din punct
de vedere a alunecărilor de teren, inundaţiilor si seismelor pe tronsonul
„Campina - Predeal” – colaborator
- Studiul (factorilor) condiţiilor de siguranţa pentru căile ferate, din punct
de vedere a alunecărilor de teren, inundaţiilor si seismelor pe tronsonul
„Brasov - Sighisoara” – colaborator
- Reabilitare DJ 607 C – Ilovita – Ciresu – întocmit profile transversale
- Monitorizarea factorilor de mediu lunara pentru lucrarea:”Fluidizarea
traficului pe DN1 Largire DN1 intre Aeroportul Baneasa (km7+535) -
Pasajul Otopeni (km 11+938) – C210 A&B”- responsabil de contract
- Monitorizarea lunara a factorilor de mediu pentru executia lucrarilor la
„Pasaj denivelat suprateran Basarab” – responsabil de contract
- Monitorizarea factorilor de mediu pentru constructia autostrazii
Bucuresti – Constanta, sector 4 Drajna – Fetesti – responsabil contract
- Implementarea sistemului de management de mediu (ISO 14001) in
cadrul companiei cuprinzand urmatoarele elemente:
o politica de mediu a companiei;
o evaluarea impactului;
o programul de management de mediu;
o instruire, constientizare si competenta;
SC GEOSTUD SRL, Bucuresti` Str. Sangerului , nr.11, sector1, Bucuresti
Elaborare de programe si strategii de mediu, elaborarea studiilor de
impact asupra mediului, bilanturilor de mediu, monitorizarea factorilor de
mediu.
Educaţie şi formare
Perioada 2007 – 2008
Calificarea / diploma DIPLOMA DE STUDII APROFUNDATE
obţinută
157

Numele şi tipul
instituţiei de
învăţământ /
furnizorului de
formare
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti - Facultatea de
Hidrotehnica – specializarea - INGINERIA PROTECTIEI MEDIULUI – AN VI
– Studii aprofundate
Perioada 2004-2005
Calificarea / diploma DIPLOMA MASTER
obţinută
Numele şi tipul Universitatea Ecologica Bucuresti - Facultatea de Stiitele Naturii si
instituţiei de Ecologie - Specializarea - MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE
învăţământ /
furnizorului de
formare
Perioada 1998 – 2003
Calificarea / diploma INGINER DIPLOMAT
obţinută
Numele şi tipul instituţiei Universitatea „Dunarea de jos” Galati - Facultatea de Metalurgie si Stiinta
de învăţământ / Materialelor – specializarea – INGINERIA PROCESELOR SIDERURGICE
furnizorului de formare
Atestatare FILIMON LAURA inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii
pentru protectia mediului la pozitia nr. 263 , pentru RIM; RM;BM SI RA
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversaţie
Engleza B
2
Competenţe şi abilităţi
sociale
Competenţe şi
aptitudini
organizatorice
Utilizator
experiment
at
B
1
Utilizator
independen
t
B
1
Utilizator
independen
t
B
1
Discurs oral Exprimare
scrisă
Utilizator
independen
t
B
1
158
Utilizator
independen
t
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Abilitaţi de manager, lucru in echipa
Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de
mediu

Competenţe şi
aptitudini tehnice
Competenţe şi
aptitudini de utilizare
a calculatorului
Competenţe şi
aptitudini artistice
Alte competenţe şi
aptitudini
Permis(e) de
conducere
Experienta relevanta:
Intocmirea documentatiilor tehnice pentru obtinerea Acordului de
mediu pentru:
- Varianta ocolitoare Falticeni, judetul Suceava
- Varianta ocolitoare Tg Jiu, judetul Gorj
- Varianta ocolitoare Tg Frumos, judetul Iasi.
- Varianta ocolitoare Dej, judetul Cluj.
Documentatie de licitatie – Audit de mediu pentru sectorul
Cernavoda - Megidia - A2;
- Documentatie de licitatie – Audit de mediu pentru sectorul
Megidia - Constanta - A2;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru
Depozitul de deseuri nepericuloase , clasa B, in comuna Apahida,
Judetul Cluj;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru
„Ansamblu Rezidential – Tricodava Bucuresti”;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de mediu pentru
„Constructie pensiune turistica rurala, comuna Cosesti, judetul
Arges”;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru „Bloc
locuinte 2S+P+8-12E (Parter Comercial)- Traian Park- Brasov”;
- Documentatie pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru
„Construire magazie piese de schimb Renault – Pitesti –
Romania”;
Intocmire Rapoarte la studii de impact (RIM) pentru:
- Varianta ocolitoare Falticeni, judetul Suceava - intocmit
- Varianta ocolitoare Tg Jiu, judetul Gorj – intocmit
- Varianta ocolitoare Tg Frumos, judetul Iasi – intocmit
- Varianta ocolitoare Dej, judetul Cluj – intocmit
- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului petru
lucrarea Proiect rezidential Mirador – suprafata = 140 ha;
populatie estimata 40.000 locuitori - intocmit;
- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
pentru construcţie fabrica de îmbuteliere ape minerale Fundu
Moldovei - colaborator
- Raport la studiu de impact asupra mediului pentru Baza de
producţie Pantechniki – colaborator
Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw,
Office)
Participarea in actiuni de voluntariat pe teme de mediu
Membra in grupuri de lucru in domeniul protectiei mediului
Permis de conducere auto (Categorie B)
159