Propunere Planul de Management Magura Odobesti
Propunere Planul de Management Magura Odobesti Propunere Planul de Management Magura Odobesti
Plan de Management Situl Natura2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti Septembrie 2012 1
- Page 2 and 3: Planul de management al sitului Nat
- Page 4 and 5: existente pentru generaţia actual
- Page 6 and 7: Îmbunătă irea calităţii vieţi
- Page 8 and 9: Principiul ameliorării şi refacer
- Page 10 and 11: activităţi dăunătoare, dar pent
- Page 12 and 13: Nr Tip act Număr act An act 9 HG 1
- Page 14 and 15: forestiere şi cinegetice). În ace
- Page 16 and 17: În cadrul Subcarpaţilor Vrancei s
- Page 18 and 19: Harta suprapunerilor cu alte arii n
- Page 20 and 21: Dedule ti, Racovi eni i Blăjani Es
- Page 22 and 23: Harta nr. 6. Încadrarea sitului î
- Page 24 and 25: Fragmentarea reliefului se constitu
- Page 26 and 27: Influenţa pantelor asupra speciilo
- Page 28 and 29: Râul Putna izvorăşte din Masivul
- Page 30 and 31: Caracterizarea climei şi influenţ
- Page 32 and 33: Staţia meteo Altitudine(m) Durata
- Page 34 and 35: litosolurilor, aşa cum se întâln
- Page 36 and 37: În amonte de satul Scânteia (coor
- Page 38 and 39: Starea de conservare: bună Factori
- Page 40 and 41: acide. Asociaţia caracteristică a
- Page 42 and 43: 6 Perioade critice Aprilie-Iunie 7
- Page 44 and 45: 8 Arealul speciei Larg răspândit
- Page 46 and 47: 8 Arealul speciei Albania; Austria;
- Page 48 and 49: 8 Arealul speciei Foarte răspândi
- Page 50 and 51: 5 Descrierea speciei Descriere: se
Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Situl Natura2000<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Septembrie 2012<br />
1
<strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management al sitului Natura 2000<br />
Aria Specială <strong>de</strong> Protecție Avifaunistică<br />
Măgura Odobești<br />
2
1. Introducere<br />
Ariile <strong>de</strong> Protec ie Specială Avifaunistică sunt arii naturale protejate ale căror scop este<br />
conservarea, men inerea i, acolo un<strong>de</strong> este cazul, refacerea la o stare <strong>de</strong> conservare<br />
favorabilă a speciilor <strong>de</strong> păsări i habitatelor specifice, <strong>de</strong>semnate pentru protec ia păsărilor<br />
migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexa nr. 3<br />
aprobată prin Legea nr. 49/2011.<br />
i 4A din OUG 57/2007 modificată i<br />
În mare, aceste obiective vizează asigurarea unui statut <strong>de</strong> conservare favorabil al speciilor <strong>de</strong><br />
păsări şi habitatelor acestora, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi conservarea<br />
peisajului actual prin menţinerea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.<br />
Pricipiile planului <strong>de</strong> management urmăresc trasarea unor linii generale pe care s-a sprijinit<br />
acţiunea <strong>de</strong> realizare a planului <strong>de</strong> management.<br />
Principiul opiniei generale unitare<br />
Crearea unei imagini unitare asupra unui teritoriu, prin cunoaşterea integrată a structurii şi<br />
funcţionalităţii lui constituie un atu incontestabil pentru <strong>de</strong>zvoltarea echilibrată a acelui<br />
spaţiu. Cunoaşterea unitară a valorilor şi a problemelor permite selectarea celor mai bune<br />
măsuri <strong>de</strong> management care să fie conforme cu obiectivele <strong>de</strong> conservare pe termen mediu şi<br />
lung al biodivestiă ii, precum i armonizarea aspiraţiilor factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie şi populaţiei<br />
locale cu acestea.<br />
Existenţa unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect reprezintă o condiţie<br />
esenţială <strong>de</strong> abordare pluriinstituţională a unor aspecte <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> reuşita aplicării<br />
preve<strong>de</strong>rilor prezentului plan <strong>de</strong> management. Astfel, integrarea într-un sistem <strong>de</strong> cooperare a<br />
acţiunilor tuturor factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie din zonă cu cele ale custo<strong>de</strong>lui ariei protejate constituie<br />
un pas înainte în scopul creşterii eficienţei managementului ariei protejate.<br />
<strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management al Sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti se doreşte a fi<br />
un mijloc <strong>de</strong> armonizare a acţiunilor instituţiilor responsabile <strong>de</strong> gestionarea resurselor din<br />
acest spaţiu, în scopul atingerii obiectivelor legate <strong>de</strong> conservarea resurselor şi <strong>de</strong>zvoltarea<br />
activităţilor socio-economice. Cooperarea între instituţii situate la acelaşi nivel (local,<br />
ju<strong>de</strong>ţean, naţional) reprezintă elementul cheie <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> aplicarea planului <strong>de</strong><br />
management.<br />
Principiul <strong>de</strong>zvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării coerenţei<br />
managementului<br />
Dezvoltarea durabilă înseamnă menţinerea posibilităţilor şi condiţiilor <strong>de</strong> viaţă pentru<br />
generaţiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel puţin la nivelul celor<br />
3
existente pentru generaţia actuală, precum şi redresarea factorilor <strong>de</strong> mediu afectaţi <strong>de</strong><br />
poluare.<br />
Strategia <strong>de</strong> realizare a unei <strong>de</strong>zvoltări durabile are ca problemă centrală existenţa<br />
colectivităţii umane atât în plan temporal, cât şi spaţial, precum şi realizarea unui sistem<br />
coerent care să suporte costurile generate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea economico-socială, <strong>de</strong> prevenire a<br />
poluării şi <strong>de</strong> înlăturare a efectelor negative ale acesteia. <strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management urmăreşte<br />
îmbunătăţirea gestiunii patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea acţiunilor<br />
cu impact redus asupra mediului.<br />
Conservarea şi valorificarea calităţii mediilor naturale<br />
Spaţiile naturale reprezintă o sursă <strong>de</strong> resurse regenerabile incontestabilă, în condiţiile în care<br />
acestea sunt menţinute într-o stare funcţională corespunzătoare. Din această cauză se<br />
urmăreşte menţinerea tehnicilor <strong>de</strong> exploatare durabilă a resurselor mediului natural,<br />
înlocuirea treptată (în măsura în care colectivităţile umane pot suporta aceste costuri) a celor<br />
existente şi restricţionarea promovării unor activităţi care se constituie în noi forme <strong>de</strong><br />
presiune umană asupra naturii şi mediului în general.<br />
Custo<strong>de</strong>le ariei protejate trebuie să urmărească promovarea ecoturismului şi a industriilor<br />
mici la scară locală care să se constituie în noi mijloace <strong>de</strong> exploatare a valorii peisagistice a<br />
spaţiilor naturale. <strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management urmăreşte promovarea exploatării spaţiilor naturale,<br />
în măsura în care se respectă condiţiile <strong>de</strong> protecţie şi conservare.<br />
Promovarea realizării regulamentelor locale <strong>de</strong> urbanism şi a planurilor <strong>de</strong><br />
amenajare a teritoriului care să integreze obiectivele planului <strong>de</strong> management al<br />
Sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Gestionarea teritoriului reprezintă o activitate obligatorie care se <strong>de</strong>sfăşoară în scopul<br />
<strong>de</strong>zvoltării spaţiale echilibrate, pentru protecţia patrimoniului natural şi construit şi pentru<br />
îmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong> viaţă, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu<br />
cerinţele integrării în spaţiul european.<br />
Gestionarea teritoriului se realizează prin amenajarea teritoriului şi urbanism. Scopul<br />
amenajării teritoriului şi urbanismului este <strong>de</strong> a armoniza politicile economice, sociale,<br />
ecologice şi culturale, stabilite la nivel local şi naţional pentru asigurarea echilibrului în<br />
<strong>de</strong>zvoltarea diferitelor zone.<br />
Obiectivele <strong>de</strong> management ale ariei protejate trebuie integrate în regulamentele <strong>de</strong> urbanism<br />
generale, care stau la baza elaborării planurilor <strong>de</strong> amenajare a teritoriului, pentru a promova<br />
o <strong>de</strong>zvoltare echilibrată a zonei.<br />
Integrarea obiectivelor <strong>de</strong> management în regulamentele <strong>de</strong> urbanism este necesară nu numai<br />
pentru impunerea unei strategii coerente <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a acestui spaţiu, ci şi pentru a asigura<br />
reuşita aplicării planului <strong>de</strong> management care se constituie într-o alternativă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
socială şi economică a zonei şi într-un mijloc <strong>de</strong> realizare a protecţiei şi conservării resurselor<br />
naturale şi culturale ale acestui teritoriu.<br />
Armonizarea hotărârilor Consiliilor Locale şi Ju<strong>de</strong>ţene cu acţiunile promovate <strong>de</strong> custo<strong>de</strong>le<br />
ariei protejate, reprezintă una din condiţiile absolut necesare ( i legislative obligatorii)<br />
pentru ca planul <strong>de</strong> management să <strong>de</strong>vină operaţional.<br />
4
Promovarea <strong>de</strong>zvoltării armonioase a fondului forestier şi cinegetic<br />
Pădurile, prin funcţiile <strong>de</strong> protecţie şi socio-economice pe care le în<strong>de</strong>plinesc, constituie,<br />
indiferent <strong>de</strong> forma <strong>de</strong> proprietate, un patrimoniu <strong>de</strong> interes naţional <strong>de</strong> care trebuie să<br />
beneficieze întreaga societate. In acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a<br />
pădurilor, prin stabilirea <strong>de</strong> măsuri eficiente <strong>de</strong> administrare, îngrijire, exploatare raţională şi<br />
regenerare. Indiferent <strong>de</strong> forma <strong>de</strong> proprietate, politică <strong>de</strong> punere în valoare economică,<br />
socială şi ecologică a pădurilor este un atribut al statului.<br />
În cazul sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti planul <strong>de</strong> management are drept<br />
scop pe lângă conservarea i protec ia speciilor <strong>de</strong> păsări pentru care a fost <strong>de</strong>semnat situl<br />
i asigurarea habitatului optim, ceea ce în cazul acesta presupune conservarea şi protecţia<br />
resurselor forestiere şi promovarea modurilor tradiţionale ecologice <strong>de</strong> exploatare a acestora,<br />
în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile Codului Silvic.<br />
Trebuie să inem cont i <strong>de</strong> faptul că <strong>de</strong>zvoltarea unor activităţi industriale <strong>de</strong> importanţă<br />
locală şi regională (ex. industria <strong>de</strong> prelucrare a lemnului etc) a mărit presiunea asupra<br />
fondului forestier, mai ales că majoritatea acestora nu au ţinut cont <strong>de</strong> fragilitatea mediilor<br />
forestiere.<br />
De asemenea, se urmăreşte informarea celorlalţi factori <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, care sunt interesaţi <strong>de</strong><br />
menţinerea caracteristicilor fondului forestier, asupra acţiunilor din planul <strong>de</strong> management<br />
prevăzute a se realiza în amenajamentele forestiere pentru armonizarea acestora.<br />
Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale<br />
Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti este o zonă cu un real potenţial turistic dat<br />
<strong>de</strong> valori naturale şi culturale. Distanţa mare <strong>de</strong> centrele urbane, <strong>de</strong>zvoltarea redusă a<br />
infrastructurii <strong>de</strong> pană acum şi acoperirea redusă a căilor <strong>de</strong> comunicaţie au <strong>de</strong>terminat o<br />
<strong>de</strong>zvoltare foarte înceată a acestei ramuri economice în acest spaţiu.<br />
<strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management nu doreşte să impună un plan <strong>de</strong> acţiune pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />
turismului, ci doar să propună alternative <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare echilibrată a acestui spaţiu.<br />
Susţinerea intensă a informării populaţiei, <strong>de</strong>zvoltării culturale şi a educaţiei<br />
permanente<br />
Dezvoltarea culturală, promovarea educaţiei şi a informării populaţiei reprezintă modalităţi<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a unor spaţii pe termen lung în condiţiile în care resursele umane formate nu se<br />
îndreaptă spre alte direcţii.<br />
Sectorul educaţional şi cel cultural nu excelează în zona Sitului Natura 2000 ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti şi nici în apropierea acestuia prin prezenţa unor instituţii educaţionale<br />
medii sau superioare cu tradiţie care să promoveze mo<strong>de</strong>le culturale şi educaţionale specifice.<br />
De asemenea, slaba reprezentativitate a şcolilor primare şi gimnaziale pune în evi<strong>de</strong>nţă<br />
dificultatea formării superioare a resurselor umane din acest spaţiu în condiţiile în care<br />
resursele financiare nu le permit <strong>de</strong>plasări la distanţe mari.<br />
Atitudinea ostilă a populaţiei din zonă faţă <strong>de</strong> orice activitate nouă din zonă este<br />
pusă pe seama slabei comunicări cu autorităţile locale şi a lipsei <strong>de</strong> participare în<br />
luarea <strong>de</strong>ciziilor<br />
5
Îmbunătă irea calităţii vieţii, asigurarea continuităţii activităţilor cu impact redus existente şi<br />
evaluarea continuă a impactului asupra mediului sunt obiective care trebuie avute în ve<strong>de</strong>re la<br />
administrarea ariei naturale protejate.<br />
<strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management reprezintă un instrument <strong>de</strong> promovare a activităţilor cu impact redus<br />
asupra mediului şi <strong>de</strong> restricţionare a acelora care aduc prejudicii grave mediului şi<br />
colectivităţilor locale. Acestea sunt realizate în scopul îmbunătă irii calităţii vieţii.<br />
Imbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor umane din zona Sitului Natura 2000 ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti, cu respectarea valorilor mediului natural reprezintă o condiţie esenţială<br />
pentru ca planul <strong>de</strong> management să <strong>de</strong>vină operaţional. Neglijarea acestui aspect duce la<br />
creşterea intervenţiei necontrolate a comunităţilor locale în spaţiul natural în scopul procurării<br />
resurselor necesare supravieţuirii care <strong>de</strong>termină extin<strong>de</strong>rea rapidă a arealelor <strong>de</strong>gradate.<br />
Principiul respectării autonomiei locale<br />
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară şi priveşte organizarea,<br />
funcţionarea, competenţele şi atribuţiile administraţiei, precum şi gestionarea resurselor care<br />
aparţin comunei. Autonomia locală poate reprezenta un instrument <strong>de</strong> promovare a acţiunilor<br />
ce ţin <strong>de</strong> competenţa acestora în teritoriu fără a fi nevoie <strong>de</strong> aprobare la niveluri superioare.<br />
Importanţa pe care o au administraţiile locale pentru aria protejata este dată <strong>de</strong> faptul că<br />
<strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong> la acest nivel au proiecţie directă în mediu. <strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management ia în calcul<br />
autonomia locală, chiar dacă a fost promovat <strong>de</strong> foruri superioare ierarhic acestora.<br />
Implicarea custo<strong>de</strong>lui în problemele comunităţilor locale se va realiza <strong>de</strong> acesta doar în<br />
momentul în care prin <strong>de</strong>ciziilor luate va fi incălcat Regulamentul <strong>de</strong> funcţionare al ariei<br />
natural protejate.<br />
Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea <strong>de</strong>ciziei<br />
Orice acţiune sau <strong>de</strong>cizie, indiferent <strong>de</strong> caracterul ei trebuie să fie analizată din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al beneficiilor şi costurilor pe care aceasta le presupune, dar şi din prisma efectelor<br />
negative asupra mediului şi asupra colectivităţilor locale. Beneficiile pe termen scurt nu<br />
trebuie să reprezinte un criteriu <strong>de</strong> adoptare a <strong>de</strong>ciziilor.<br />
Precauţia este un instrument <strong>de</strong> mediu foarte util pentru evitarea apariţiei unor areale cu<br />
disfuncţionalităţi. Aceasta nu impune exclu<strong>de</strong>rea activităţilor economice dintr-un spaţiu, ci<br />
inclu<strong>de</strong>rea în faza <strong>de</strong> investiţie a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea<br />
impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>sfăşurare a activităţilor, beneficiarul investiţiei fiind obligat să il respecte conform<br />
legislaţiei <strong>de</strong> mediu în vigoare.<br />
Principiul precauţiei trebuie să stea la baza tuturor <strong>de</strong>ciziilor care privesc în mod direct sau<br />
indirect zona Sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti pentru împiedicarea<br />
creşterii suprafeţelor <strong>de</strong>gradate, a căror refacere implică costuri semnificative care nu pot fi<br />
suportate în acest moment <strong>de</strong> comunităţile locale.<br />
Un<strong>de</strong> există ameninţarea unei reduceri semnificative sau a pier<strong>de</strong>rii diversităţii biologice,<br />
lipsa certitudinii ştiinţifice totale nu trebuie folosită ca motiv pentru amanarea măsurilor <strong>de</strong><br />
evitare sau <strong>de</strong> reducere a acestui pericol. Se impune o transparenţă ridicată în luarea<br />
<strong>de</strong>ciziilor, situaţiile conflictuale fiind astfel in<strong>de</strong>părtate.<br />
6
Principiul conservării diversităţii biologice<br />
Diversitatea biologică are o importanţă <strong>de</strong>osebită dată în primul rand <strong>de</strong> valoarea ei<br />
ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi<br />
estetică. Diversitatea biologică prezintă o importanţă <strong>de</strong>osebită pentru evoluţie şi pentru<br />
conservarea ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii<br />
biologice este conservarea „în situ” a ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi<br />
refacerea populaţiilor viabile <strong>de</strong> specii în mediul lor natural.<br />
Un număr semnificativ <strong>de</strong> comunităţi locale <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> resursele biologice pe care se bazează<br />
modurile <strong>de</strong> viaţă tradiţionale, fiind recomandabilă promovarea continuităţii acestora, fără a<br />
se neglija utilizarea inovaţiilor privind conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă<br />
a elementelor sale. Utilizarea durabilă a resurselor mediului natural este necesară întrucât<br />
pentru refacerea sistemelor naturale <strong>de</strong>gradate sunt necesare investiţii substanţiale pe care<br />
majoritatea comunităţilor umane nu le pot suporta. Animalele şi plantele sălbatice, în<br />
nenumăratele lor forme, sunt o componentă <strong>de</strong> neinlocuit a sistemelor naturale.<br />
Protecţia şi conservarea habitatelor, a speciilor <strong>de</strong> plante şi animale sălbatice este<br />
reglementată prin OUG 57/2007 cu modificările i completările ulterioare aprobate prin<br />
Legea 49/2011, prin care se preiau conceptele şi instrumentele comunitare <strong>de</strong> acţiune<br />
promovate în Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor natruale i a speciilor <strong>de</strong><br />
faună i floră salbatică i Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice.<br />
Pentru creşterea eficienţei acţiunilor <strong>de</strong> protecţie a habitatelor şi a speciilor din zona sitului<br />
Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odoebe ti se propun o serie <strong>de</strong> măsuri:<br />
- Îmbunătă irea condiţiilor <strong>de</strong> habitat pentru speciile <strong>de</strong> păsări criteriu ;<br />
- gestiunea şi protecţia elementelor valorificabile în economie;<br />
- informarea publicului asupra importanţei sitului Natura 2000;<br />
- o mai bună cunoaştere a politicilor organismelor <strong>de</strong>cizionale aflate pe nivele ierarhice<br />
superioare şi a obiectivelor lor;<br />
- i<strong>de</strong>ntificarea conflictelor dintre utilizatorii <strong>de</strong> resurse şi mediul natural.<br />
<strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management stabileşte un cadru <strong>de</strong> acţiune în scopul conservării diversităţii<br />
biologice şi în special a habitatelor şi speciilor <strong>de</strong> plante şi animale pentru care a fost <strong>de</strong>clarat<br />
Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti.<br />
Principiul integrării şi informării populaţiei în acţiunile <strong>de</strong>sfăşurate<br />
Atitudinea populaţiei faţă <strong>de</strong> orice schimbare <strong>de</strong> proporţii este privită cu suspiciune datorită<br />
numeroaselor probleme economice cu care se confruntă locuitorii acestui spaţiu şi a gradului<br />
ridicat <strong>de</strong> izolare ce a caracaterizat zona în <strong>de</strong>cursul timpului.<br />
Din acest motiv, în planul <strong>de</strong> management vor exista acţiuni pentru integrarea populaţiei<br />
locale în acţiunile promovate prin planul <strong>de</strong> management şi pentru crearea unei atitudini<br />
cooperante a acesteia. Acţiunile se referă în special la promovarea beneficiilor care pot<br />
rezulta din noul regim <strong>de</strong> gestionare a zonei.<br />
Comunităţilor locale trebuie informate <strong>de</strong> modalităţile <strong>de</strong> compensare a acţiunilor <strong>de</strong><br />
conservare ce pot aduce prejudicii <strong>de</strong> natură materială prin această formă <strong>de</strong> gestionare a<br />
teritoriului.<br />
7
Principiul ameliorării şi refacerii ecosistemelor şi peisajelor <strong>de</strong>gradate<br />
Numeroase <strong>de</strong>zechilibre provin azi din privilegiul acordat pe termen scurt colectivităţilor<br />
umane ori agenţilor economici. Se impune astfel, realizarea şi aplicarea unui set <strong>de</strong> politici şi<br />
strategii care să urmărească protecţia şi conservarea mediilor naturale.<br />
Acordarea unor privilegii nejustificate activităţilor umane şi exploatarea abuzivă a mediilor<br />
naturale au condus la <strong>de</strong>gradarea unor suprafeţe extinse, unele dintre acestea intrand în<br />
categoria zonelor neproductive. Reintegrarea acestora în circuitul economic solicită costuri<br />
semnificative pe care colectivităţile umane la nivel local nu le pot suporta.<br />
În scopul evitării extin<strong>de</strong>rii zonelor <strong>de</strong>gradate şi a reabilitării ecosistemelor şi peisajelor se<br />
urmăreşte:<br />
- aplicarea preve<strong>de</strong>rilor legislative existente;<br />
- restructurarea şi reabilitarea ecosistemelor şi peisajelor <strong>de</strong>gradate;<br />
- conştientizarea populaţiei asupra necesităţii reducerii suprafeţei ocupate <strong>de</strong> ecosistemele şi<br />
peisajele <strong>de</strong>gradate.<br />
Acţiunile <strong>de</strong> restabilire a condiţiilor iniţiale sunt legate <strong>de</strong> dimensiunile pe care le au factorii<br />
perturbatori din aceste spaţii. In funcţie <strong>de</strong> aceasta se pot <strong>de</strong>limita acţiuni <strong>de</strong>: restructurare,<br />
pentru restabilirea structurilor afectate <strong>de</strong> diferiţi factori perturbatori şi <strong>de</strong> reabilitare, care au<br />
drept scop restabilirea funcţiilor acestor spaţii pentru a le mări importanţa socială şi<br />
economică.<br />
Principiul corelării acţiunilor cu situaţia reală şi aplicarea <strong>de</strong> măsuri<br />
organismele competente<br />
În fiecare comunitate umană apar disfuncţionalităţi impuse <strong>de</strong> gestionarea necorespunzătoare<br />
a resurselor mediului natural, <strong>de</strong> riscuri naturale sau tehnogene, <strong>de</strong> creşterea sau modificarea<br />
nevoilor unei comunităţi umane impuse <strong>de</strong> apariţia unor noi activităţi etc. Rezolvarea acestor<br />
probleme nu trebuie realizată întamplător şi izolat. Rezolvarea problemelor trebuie realizată<br />
<strong>de</strong> organisme abilitate, pentru a se evita complicarea situaţiei. Deciziile şi acţiunile trebuie să<br />
fie în legătură cu specificul problemei, cu caracteristicile mediului social şi natural, cu<br />
disponibilităţile financiare, cu impactul prognozat al acţiunii etc.<br />
Aplicarea unor măsuri teoretice pentru rezolvarea unor probleme cu care se confruntă<br />
comunităţile umane locale poate avea efecte nedorite cu reflectare în plan natural, social şi<br />
economic. De exemplu, pentru rezolvarea problemelor <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> riscurile naturale este<br />
necesară intervenţia rapidă a autorităţilor locale sau ju<strong>de</strong>ţene pentru minimizarea pier<strong>de</strong>rilor<br />
materiale şi umane (echipaje ale autorităţilor locale, ale poliţiei, pompierilor, salvării, etc.<br />
funcţie <strong>de</strong> dimensiunile efectelor riscului natural).<br />
1.1. Scurtă <strong>de</strong>scriere a planului <strong>de</strong> management<br />
<strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management reprezintă documentul oficial cu rol <strong>de</strong> reglementare pentru to i<br />
proprietarii i administratorii <strong>de</strong> terenuri i activită i din interiorul ariei protejate i<br />
vecinătatea acesteia.<br />
Măsurile prevăzute în cadrul planului <strong>de</strong> management au ca prioritate respectarea obiectivelor<br />
<strong>de</strong> management rezultate din categoria ariei naturale protejate, a legisla iei, liniilor<br />
8
directoare IUCN i directivelor europene. Măsurile iau în consi<strong>de</strong>rare condiţiile economice,<br />
sociale şi culturale ale comunităţii locale, precum şi <strong>de</strong> particularităţile regionale şi locale ale<br />
zonei.<br />
Respectarea planurilor <strong>de</strong> management şi a regulamentelor este obligatorie pentru<br />
administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează<br />
activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi<br />
juridice care <strong>de</strong>ţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care <strong>de</strong>sfăşoară<br />
activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.<br />
Planurile <strong>de</strong> amenajare a teritoriului, cele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală şi naţională, precum şi orice<br />
alte planuri <strong>de</strong> exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi<br />
armonizate <strong>de</strong> către autorităţile emitente cu preve<strong>de</strong>rile planului <strong>de</strong> management.<br />
Sarcinile uzuale în managementul ariilor protejate sunt:<br />
- Aplicarea legislaţiei;<br />
- Protecţia şi monitorizarea speciilor şi habitatelor;<br />
- Cercetare şi monitorizare ştiinţifică;<br />
- Cooperare cu instituţii <strong>de</strong> profil, la nivel naţional şi local;<br />
- Colaborarea cu comunităţile locale;<br />
- Colaborarea cu organizaţiile guvernamentale şi cu alţi factori interesaţi;<br />
- Promovarea participării în procesul <strong>de</strong>cizional a tuturor factorilor interesaţi;<br />
- Informare, conştientizare şi educaţie ecologică în randul comunităţilor locale şi a<br />
vizitatorilor;<br />
- Asigurarea folosirii durabile a resurselor;<br />
- Promovarea şi susţinerea <strong>de</strong>zvoltării comunitare durabile;<br />
- <strong>Management</strong>ul turismului şi al vizitatorilor;<br />
- <strong>Management</strong>ul personalului, a bugetului şi a resurselor.<br />
Cateva din motivaţiile pentru necesitatea elaborării unui Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong> sunt:<br />
- furnizează informaţiile <strong>de</strong> bază şi <strong>de</strong>scrierea ariei protejate;<br />
- i<strong>de</strong>ntifică politica <strong>de</strong> management ce trebuie urmată, obiectivele ce trebuie atinse şi<br />
- managementul necesar pentru atingerea obiectivelor;<br />
- anticipează orice conflict şi sugerează cele mai bune căi <strong>de</strong> rezolvare a acestuia;<br />
- implementează politicile şi strategiile curente, i<strong>de</strong>ntifică monitoringul necesar pentru<br />
- măsurarea eficacităţii managementului;<br />
- joacă rolul unui ghid şi garantează continuitatea unui management eficace;<br />
- oferă un compendiu întocmit profesional privind sursele <strong>de</strong> finanţare şi susţinere, în<br />
ve<strong>de</strong>rea obţinerii resurselor şi alocării acestora în mod eficient şi efectiv;<br />
- este un instrument <strong>de</strong> comunicare şi educaţie;<br />
- <strong>de</strong>monstrează că managementul este efectiv şi eficient;<br />
- evi<strong>de</strong>nţiază zonele legislative ce necesită îmbunătăţiri;<br />
- furnizează îndrumare pentru <strong>de</strong>zvoltare fizică şi pentru nevoile mai largi <strong>de</strong><br />
planificare;<br />
- promovează recunoaşterea unui set <strong>de</strong> valori a biodiversităţii/ariei protejate locale;<br />
- <strong>de</strong>fineşte cui i se adresează activitatea <strong>de</strong> planificare şi management.<br />
<strong>Management</strong>ul unei arii protejate poate să fie relativ simplu sau foarte complex. Pentru o<br />
rezervaţie ştiinţifică, managementul poate să fie foarte simplu, implicând prevenirea oricărei<br />
9
activităţi dăunătoare, dar pentru celelalte categorii <strong>de</strong> arii protejate managementul este un<br />
proces complex, implicând mai mult <strong>de</strong> un singur scop şi o mare varietate <strong>de</strong> factori<br />
interesaţi.<br />
Ce asigură planul <strong>de</strong> management, respectiv managementul unei arii naturale protejate?<br />
- Asigură menţinerea statutului favorabil <strong>de</strong> conservare pentru speciile şi habitatele care<br />
fac obiectul conservării ariei naturale protejate, sau asigură îmbunătăţirea statutului <strong>de</strong><br />
conservare, după caz;<br />
- Stabilirea unor măsuri concrete <strong>de</strong> conservare ce ţin cont şi <strong>de</strong> exigenţele economice,<br />
sociale şi culturale, precum şi <strong>de</strong> particularităţile regionale şi locale ale zonei,<br />
prioritate fiind însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate;<br />
- Îmbunătăţirea coerenţei ecologice a reţelei <strong>de</strong> arii naturale protejate <strong>de</strong> interes naţional<br />
şi comunitar, în general.<br />
1.2. Scurtă <strong>de</strong>scriere a ariei naturale protejate<br />
Aria naturală protejată Măgura Odobe ti a fost <strong>de</strong>semnată ca Arie Specială <strong>de</strong> Protec ie<br />
Avifaunistică prin HG. 1284/2007 actualizată<br />
i<strong>de</strong>ntificare al ariei este ROSPA0075.<br />
i modificată prin HG. 971/2011. Codul <strong>de</strong><br />
Ariile <strong>de</strong> Protec ie Specială Avifaunistică reprezintă, conform anexei 1 a Ordonan ei <strong>de</strong><br />
Urgen ă nr. 57/2007 cu modificările i completările ulterioare adoptate prin Legea<br />
nr.49/2011, ”acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, men inerea<br />
i, acolo un<strong>de</strong> este cazul, readucerea într-o stare <strong>de</strong> conservare favorabilă a speciilor <strong>de</strong><br />
păsări i a habitatelor specifice, <strong>de</strong>semnate pentru protec ia speciilor <strong>de</strong> păsări migratoare<br />
sălbatice, mai ales celor prevăzute în anexele nr. 3 i 4 A”.<br />
Situl Măgura Odobe ti este situat în regiunea continentală, având o suprafa ă totală <strong>de</strong><br />
13.164 ha. Situl se suprapune apoape în totalitate unită ii geografice Măgura Odobe ti, cel<br />
mai înalt <strong>de</strong>al subcarpatic din România, 996 m, parte reprezentativă a Subcarpa ilor Vrancei.<br />
Delimitată la nord <strong>de</strong> Valea Putnei<br />
bună individualitate în peisaj.<br />
i la sud <strong>de</strong> cea a Milcovului, Măgura Odobe ti are o<br />
Situl este situat pe teritoriul administrativ a 7 comune situate în ju<strong>de</strong> ul Vrancea: Bolote ti<br />
(47%), Bro<br />
(20%).<br />
teni (37%), Jari tea (24%), Mera (41%), Regiu (4%), Valea Sării (
Cuvinte cheie: Măgura Odobe ti, SPA, cicănitori, muscari, răpitoare, caprimulg, impact<br />
antropic redus, pădure <strong>de</strong> foioase.<br />
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea<br />
planului <strong>de</strong> management<br />
Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti a fost <strong>de</strong>semnată ca Arie Specială <strong>de</strong><br />
Protec ie Avifaunistică prin HG. 1284/2007 actualizată i modificată prin HG. 971/2011.<br />
Codul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare al ariei este ROSPA0075.<br />
Realizarea planului <strong>de</strong> management al sitului s-a făcut în baza preve<strong>de</strong>rilor Ordonan ei <strong>de</strong><br />
Urgen ă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea<br />
habitatelor naturale, a florei i faunei salbatice, cu modificările i completările ulterioare,<br />
aprobate prin Legea 49/2011, articolul nr. 21. La elaborarea <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> <strong>Management</strong> s-a avut<br />
în ve<strong>de</strong>re preve<strong>de</strong>rile „Ghidului pentru Elaborarea Planurilor <strong>de</strong> <strong>Management</strong> pentru ariile<br />
protejate din România”, elaborat în 2001 <strong>de</strong> către Michael R. Appleton, precum şi o<br />
cooperare strânsă cu factorii interesaţi.<br />
Actele normative care au transpus în legisla ia na ională Directiva 79/409/CEE privind<br />
conservarea păsărilor sălbatice, precum i alte directive sau regelementări europene<br />
relevante în contextul aplicării planului <strong>de</strong> management sunt următoarele:<br />
Nr<br />
Tip<br />
act<br />
Număr<br />
act<br />
An<br />
act<br />
1 OM 1948 2010<br />
2 OM 19 2010<br />
3 OM 1142 2010<br />
4 OM 135 2010<br />
5 OM 979 2009<br />
Denumire Descriere act<br />
privind aprobarea Metodologiei <strong>de</strong> atribuire a<br />
administrării ariilor naturale protejate care necesită<br />
constituirea <strong>de</strong> structuri <strong>de</strong> administrare şi a<br />
Metodologiei <strong>de</strong> atribuire a custodiei ariilor<br />
naturale protejate care nu necesită constituirea <strong>de</strong><br />
structuri <strong>de</strong> administrare<br />
6 L 46 2008 Codul Silvic<br />
pentru aprobarea Ghidului metodologic privind<br />
evaluarea a<strong>de</strong>cvată a efectelor potenţiale ale<br />
planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale<br />
protejate <strong>de</strong> interes comunitar;<br />
privind Metodologia <strong>de</strong> aplicare a tarifelor <strong>de</strong> către<br />
administratorii/custozii ariilor naturale protejate şi<br />
<strong>de</strong> stabilire a cuantumului acestora<br />
privind aprobarea Metodologiei <strong>de</strong> aplicare a<br />
evaluarii impactului asupra mediului pentru<br />
proiecte publice i privat<br />
privind introducerea <strong>de</strong> specii alohtone,<br />
intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi<br />
reintroducerea speciilor indigene prevăzute în<br />
anexele nr. 4A si 4B la Ordonanţa <strong>de</strong> Urgenţă a<br />
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor<br />
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,<br />
a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional<br />
nepublicat în<br />
Monitorul<br />
Oficial<br />
7 OM 1710 2007<br />
privind aprobarea documentaţiei necesare în<br />
ve<strong>de</strong>rea instituirii regimului <strong>de</strong> arie naturală<br />
protejată <strong>de</strong> interes naţional<br />
8 OUG 57 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, completată,<br />
11
Nr<br />
Tip<br />
act<br />
Număr<br />
act<br />
An<br />
act<br />
9 HG 1284 2007<br />
10 OM 1798 2007<br />
11 OM 207 2006<br />
12 L 407 2006<br />
Denumire Descriere act<br />
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei<br />
sălbatice<br />
Privind <strong>de</strong>clararea ariilor <strong>de</strong> protec ie<br />
avifaunistică ca parte integrantă a re elei europene<br />
Natura 2000 în România<br />
pentru aprobarea Procedurii <strong>de</strong> emitere a<br />
autorizaţiei <strong>de</strong> mediu<br />
privind aprobarea conţinutului Formularului<br />
Standard Natura 2000 şi a manualului <strong>de</strong><br />
completare al acestuia<br />
vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic,<br />
modificată şi completată <strong>de</strong> Legea nr.197/2007<br />
13 OUG 195 2005 privind protecţia mediului<br />
14 L 347 2004 Legea muntelui<br />
15 HG 1076 2004<br />
16 OM 552 2003<br />
17 L 451 2002<br />
18 L 5 2000<br />
19 L 389 2000<br />
20 L 13 1998<br />
21 L 58 1994<br />
22 L 13 1993<br />
privind stabilirea procedurii <strong>de</strong> realizare a evaluării<br />
<strong>de</strong> mediu pentru planuri şi programe<br />
privind aprobarea zonării interioare a parcurilor<br />
naţionale şi a parcurilor naturale, din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al necesităţii <strong>de</strong> conservare a diversităţii<br />
biologice<br />
pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,<br />
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000<br />
privind aprobarea <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> amenajare a<br />
teritoriului naţional – Secţiunea a III a- zone<br />
protejate<br />
pentru ratificarea Convenţiei privind accesul<br />
publicului la informaţii participarea publicului la<br />
luarea <strong>de</strong>ciziei şi accesul la justiţie în probleme <strong>de</strong><br />
mediu semnată la Aarhus în data <strong>de</strong> 25.06.1998<br />
pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea<br />
speciilor migratoare <strong>de</strong> animale sălbatice, adoptată<br />
la Bonn, 23 iunie 1979<br />
pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea<br />
biologică, adoptată la Rio <strong>de</strong> Janeiro, 5 iunie 1994<br />
pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea<br />
vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa,<br />
Berna, 19.07.1979<br />
modificată şi<br />
aprobată <strong>de</strong> L<br />
49/2011<br />
Modificată i<br />
completată prin<br />
HG. 971/2011<br />
Modificată i<br />
completată prin<br />
L. 197/2007,<br />
L.215/2008,<br />
OUG 102/2010<br />
Aprobată,<br />
modificată <strong>de</strong> L<br />
265/2006, OUG<br />
164/2008, OUG<br />
114/2007, OUG<br />
57/2007<br />
Republicată în<br />
2009<br />
12
1.4. Procesul <strong>de</strong> elaborare a planului <strong>de</strong> management<br />
Elaborarea <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> <strong>Management</strong> al sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti sa<br />
realizat în cadrul proiectului naţional “SINCRON – Sistem Integrat <strong>de</strong> <strong>Management</strong> şi<br />
Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000” <strong>de</strong> către S.C. TeamNet International S.A.,<br />
iar beneficiarul proiectul este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).<br />
Finanţarea acestui proiect s-a făcut prin intermediul Programului Operaţional Mediu - Axa<br />
prioritară 4 „Implementarea Sistemelor A<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong> <strong>Management</strong> pentru Protecţia Naturii”.<br />
Pentru evaluarea speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu din sit, evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a acestor<br />
specii i pentru compilarea planului <strong>de</strong> management al sitului Natura 2000 ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti a fost subcontratată Societatea Ornitologică Română. Diferite părti<br />
(capitole/subcapitole) din planulul <strong>de</strong> management au fost realizate <strong>de</strong> diver i<br />
subcontractan i, rspectiv: sec iunea <strong>de</strong> mediu abiotic a fost realizată <strong>de</strong>...., sec iunea<br />
referitoare la habitate a fost realizată <strong>de</strong> ..., iar sec<br />
<strong>de</strong>...<br />
iunea <strong>de</strong> impact antropic a fost realizată<br />
<strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management al ariei natural protejate ROSPA0075 Măgura Odobe ti este realizat<br />
conform preve<strong>de</strong>rilor legale din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,<br />
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările<br />
ulterioare. Având în ve<strong>de</strong>re faptul că aria protejată Măgura Odobe ti este Aria <strong>de</strong> Protec ie<br />
Specială Avifaunistică, ce face parte din Reţeaua Natura 2000, este necesar ca cerinţele<br />
Directivei Habitate să fie integrate în planul <strong>de</strong> management. Acestă directivă reglementează<br />
acţiunile care se <strong>de</strong>sfă oară pe suprafa a sitului i care trebuie să menţină sau să<br />
îmbunătă ească starea <strong>de</strong> conservare favorabilă a speciilor <strong>de</strong> interes comunitar pentru care a<br />
fost <strong>de</strong>semnat situl i care sunt menţionate în Formularul Standard Natura 2000.<br />
În acest context <strong>Planul</strong> <strong>de</strong> <strong>Management</strong> al ariei naturale protejate ROSPA0075 Măgura<br />
Odobe<br />
Vidra.<br />
ti este elaborat prin colaborarea custo<strong>de</strong>lui sitului – Ocolul Silvic Experimental<br />
Etape în elaborarea planului <strong>de</strong> management<br />
Principalele etape în elaborarea planului <strong>de</strong> management al sitului Natura 2000 ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti au fost:<br />
‐ I<strong>de</strong>ntificarea şi implicarea principalilor proprietari în procesul <strong>de</strong> administrare a<br />
terenurilor suprapuse ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobe ti.<br />
‐ I<strong>de</strong>ntificarea principalilor factori interesaţi implicaţi în procesele <strong>de</strong> administrare.<br />
‐ Proprietarii <strong>de</strong> terenuri/managerii au fost consultaţi în scopul realizării unui grup care<br />
va reprezenta interesele acestora în procesul <strong>de</strong> realizare al planului <strong>de</strong> management.<br />
‐ Delimitarea problemelor actuale şi potenţiale din aria protejată ROSPA0075 Măgura<br />
Odobe ti<br />
‐ Suprapunerea intereselor <strong>de</strong> conservare şi a celor economice, <strong>de</strong>termină apariţia unor<br />
conflicte inerente între comunităţile locale, persoane fizice şi juridice şi custo<strong>de</strong>le<br />
ariei protejate. De asemenea, situl se caracterizează printr-un ansamblu <strong>de</strong> probleme<br />
specifice legate <strong>de</strong> factorii antropici (ex: interese ridicate pentru exploatarea resurselor<br />
13
forestiere şi cinegetice). În acest context, rolul planului <strong>de</strong> management este <strong>de</strong> a<br />
limita efectele acestor probleme şi <strong>de</strong> a evita conturarea altora noi prin promovarea<br />
celor mai a<strong>de</strong>cvate măsuri <strong>de</strong> management.<br />
‐ Stabilirea direcţiilor prioritare ale planului <strong>de</strong> management. <strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management se<br />
bazează pe direcţii prioritare, un<strong>de</strong> vor fi promovate acţiuni concrete pentru<br />
în<strong>de</strong>plinirea obiectivelor ariei naturale protejate. Definirea direcţiilor prioritare s-a<br />
realizat ţinând cont <strong>de</strong> realităţile existente şi <strong>de</strong> obiective realizabile. Au fost<br />
i<strong>de</strong>ntificate ca domenii prioritare: conservarea diversităţii biologice şi a elementelor<br />
<strong>de</strong> peisaj, <strong>de</strong>zvoltarea durabilă a comunităţilor umane, <strong>de</strong>zvoltarea turismului,<br />
promovarea activităţilor <strong>de</strong> educaţie şi conştientizare a publicului, promovarea<br />
imaginii ariei protejate.<br />
‐ I<strong>de</strong>ntificarea obiectivelor şi acţiunilor planului <strong>de</strong> management pe domenii prioritare,<br />
planificarea şi i<strong>de</strong>ntificarea posibilelor surse <strong>de</strong> finanţare. În această etapă au fost<br />
stabilite acţiunile pentru toate domeniile prioritare, cu accent special pe acţiunile <strong>de</strong><br />
conservare a speciilor si habitatelor <strong>de</strong> interes comunitar, au fost planificate aceste<br />
acţiuni, au fost stabilite resursele tehnice, financiare şi umane necesare pentru<br />
implementarea acestora şi sursele posibile <strong>de</strong> finanţare.<br />
‐ Colectarea datelor privind efectivele speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu i analiza acestora<br />
necesare pentru elaborarea măsurilor <strong>de</strong> management.<br />
‐ Colectarea datelor privind alte specii <strong>de</strong> plante i animale ce pot fi importante pentru<br />
biodiversitatea sitului<br />
<strong>Planul</strong> <strong>de</strong> management a fost elaborate <strong>de</strong> către o echipă formată din mai mul i specialist din<br />
diverse domenii, cu implicarea factorilor interesa i. Implicarea celor care sunt afecta i sau<br />
pot influen a acest plan i respectiv realizarea obiectivelor planului <strong>de</strong> management, s-a<br />
asigurat prin:<br />
a) organizarea a trei întâlniri cu comunită ile loale i factorii interesa i <strong>de</strong>sfă urate<br />
la sediul Ocolului Silvic Experimental Vidra:<br />
1. prima întâlnire a avut loc în data <strong>de</strong> 31 mai 2012 i au participat un număr <strong>de</strong><br />
19 reprezentan i ai factorilor interesa i;<br />
2. a doua întâlnire a avut loc în data <strong>de</strong> 31 iulie 2012 i au participat un număr<br />
19 reprezentan i ai factorilor interesa i;<br />
3. a treia întâlnire a avut loc în data <strong>de</strong> 29 septembrie 2012 i au participat un<br />
număr <strong>de</strong> 16 reprezentan i ai factorilor interesa i<br />
b) solicitarea <strong>de</strong> date, comentarii/sugestii <strong>de</strong> la factorii interesa i i <strong>de</strong> la speciali ti<br />
din diferite domenii în perioada <strong>de</strong> lucur pentru elaborarea planului <strong>de</strong> management;<br />
c) propunerile factorilor intresa i au fost analizate i incluse în planul <strong>de</strong><br />
management cu respectarea preve<strong>de</strong>rilor legale;<br />
Anterior iniţierii consultării factorilor interesaţi s-a realizat elaborarea structurii <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong><br />
management, pe baza Ghidului Solicitantului pentru POS Mediu, Axa 4 şi a Documentaţiei<br />
<strong>de</strong> atribuire, cât şi a Ghidului Appleton referitor la elaborarea planurilor <strong>de</strong> management.<br />
Structura incipientă a <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management a fost avizată <strong>de</strong> către Beneficiar cât şi <strong>de</strong><br />
către Ministerul Mediului şi Pădurii, Direcţia Biodiversităţii.<br />
14
Totodată consultarea factorilor interesaţi s-a realizat conform Ghidului Appleton. S-a urmărit<br />
în principal opinia factorilor interesaţi referitor la următoarele aspecte principale ale <strong>Planul</strong>ui<br />
<strong>de</strong> management:<br />
‐ Obiectivul general al <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management<br />
‐ Temele principale ale <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management<br />
‐ Analiza valorilor biodiversităţii şi a ameninţărilor la adresa acestora<br />
‐ Măsurile <strong>de</strong> management din cadrul <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management<br />
2. Descrierea ariei naturale protejate<br />
2.1. Informaţii Generale<br />
2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate<br />
Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială Avifaunistică (ROSPA0075) Măgura Odobe ti apar ine din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re administrativ regiunii Sud – Est, fiind situat în totalitate în ju<strong>de</strong> ul Vrancea,<br />
la aproximatix 5 kilometrii <strong>de</strong> ora ul Odobe ti i aproximativ 15 kilometrii <strong>de</strong> ora ul<br />
Foc ani. Situl este situat între văile râurilor Putna i Milcov pe teritoriul administrativ a 7<br />
comune, conform tabelului <strong>de</strong> mai jos:<br />
Nr. crt.<br />
Ju<strong>de</strong>ţ Localitate<br />
1 Vrancea Boloteşti 39%<br />
2 Broşteni 43%<br />
3 Jariştea 17%<br />
4 Mera 48%<br />
5 Reghiu 6%<br />
6 Valea Sării 1%<br />
7<br />
Vidra 18%<br />
% din suprafaţa<br />
localităţii inclusă în sit<br />
Localită ile din vecinătatea sitului sunt reprezentate <strong>de</strong> Burca, Vităne tii <strong>de</strong> sub Măgura,<br />
Pietroasa, Găge ti, Bolote ti, Scânteia, Pădureni, Vărsătura, Pitulu a. Bro teni, Arva,<br />
Ro ioara, Mera, Vulcăneasa, Livada , Milcoveni, indrilari, Ruget, Tichiri i Scafari.<br />
Suprafa a totală a Ariei Speciale <strong>de</strong> Protec ie Avifaunistică Măgura Odobe ti actualizată<br />
la 20 octombrie 2011 însumează 13.164 ha, perimetrul ariei având o lungime <strong>de</strong> 86 km.<br />
Situl Măgura Odobeşti se suprapune apoape în totalitate unităţii geografice Măgura Odobeşti,<br />
cel mai înalt <strong>de</strong>al subcarpatic din România, 996 m, parte reprezentativă a Subcarpaţilor<br />
Vrancei<br />
Odobeşti.<br />
i este <strong>de</strong>limitat la nord <strong>de</strong> Valea Putnei şi la sud <strong>de</strong> cea a Milcovului Măgura<br />
15
În cadrul Subcarpaţilor Vrancei se diferenţiază patru subunităţi cu caractere distincte: ulucul<br />
<strong>de</strong>presiunilor subcarpatice (Depresiunea Vrancei), <strong>de</strong>alurile subcarpatice interne, <strong>de</strong>presiunile<br />
intracolinare şi <strong>de</strong>alurile externe şi piemontul. Măgura Odobeşti aparţine ultimei unităţi.<br />
Harta nr.1. Pozi ia Ariei <strong>de</strong> Protec iei Specială Avifaunistică Măgura Odobe ti în cadrul unită ilor<br />
administrative i localită ile aflate în vecinătatea sa<br />
2.1.2. Limitele ariei naturale protejate<br />
Limitele Situl Natura2000 Măgura Odobe ti au fost stabilite prin Hotărârii <strong>de</strong> Guvern nr.<br />
1284/2007 privind <strong>de</strong>clararea ariilor <strong>de</strong> protec ie special avifaunistică ca parte integrantă<br />
a re elei ecologice europene Natura 2000 în România, i modificate <strong>de</strong> Hotărârea <strong>de</strong><br />
Guvern nr.971/2011.<br />
Limitele ariei <strong>de</strong> protecţie specială avifaunistică Măgura Odobeşti (cod sit ROSPA0075) au<br />
fost <strong>de</strong>limitate în format digital, ca vectori cu referinţă geografică în sistemul naţional <strong>de</strong><br />
proiecţie Stereografic 1970, se pot <strong>de</strong>scărca <strong>de</strong> pe pagina web<br />
http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm.<br />
Precizia geometrică a acestor limite a fost îmbunătăţită <strong>de</strong> către Institutul Naţional <strong>de</strong><br />
Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării în anul 2011(actualizare 20 octombrie 2011, H.G. nr 971<br />
din 2011). A fost utilizată limita ariei <strong>de</strong> protecţie avifaunistică <strong>de</strong>limitată la scara 1:25.000 –<br />
1:100.000 transmisă Comisiei Europene în 2007 (H.G. 1284/2007).<br />
16
Harta limitelor ariei naturale protejate<br />
Harta nr. 2. Limitele Ariei <strong>de</strong> Protec ie Specială Măgura Odobe ti din 2007 (conform HG nr.1284/2007) i<br />
2011 (HG 971/2011) suprapuse peste imaginea ortorectificată (ortofotplan) (linie ro ie - limită SPA 2007, linie<br />
galbenă – limită SPA 2011<br />
2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate<br />
Nu este cazul<br />
2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate<br />
Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială Avifaunistică Măgura Odobe ti se suprapune cu Situl <strong>de</strong><br />
Importan ă Comunitară ROSCI0377 Râul Putna în propor ie <strong>de</strong> 0,01%.<br />
Lista cuprizând suprapunerile cu alte arii protejate<br />
Nr<br />
Cod Denu<br />
mire<br />
1 ROSCI Râul<br />
0377 Putna<br />
Arie cu care se suprapune<br />
Tip Suprafaţă<br />
Tip Categ<br />
orie<br />
Tip<br />
responsabil<br />
Denumire<br />
responsabil<br />
supra<br />
punere<br />
totală<br />
suprapusă [ha]<br />
SCI - custo<strong>de</strong> OSE Vidra partială 1.343<br />
Obs<br />
17
Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate<br />
Harta nr. 3. Suprapunere limite<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
(albastru) cu ROSCI0377 Râul<br />
Prut (ro u)<br />
Harta nr. 4. Detaliu corela ie<br />
limite ROSPA0075 Măgura<br />
Odobe ti (galben) i<br />
ROSCI0377 Râul Prut (ro u)<br />
18
2.2. Mediul Abiotic<br />
2.2.2. Geologie<br />
Hartă geologică<br />
Harta nr. 5. Harta geologică format vectorial, sit Măgura Odobeşti<br />
(realizată după harta geologică la scara 1:200 000)<br />
Caracterizarea geologică şi influenţa geologiei asupra speciilor şi habitatelor<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re geologic situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti este format<br />
pe o structură monoclinală ce cuprin<strong>de</strong> seria concordantă sarma ian-pliocen ce este separată<br />
la vest <strong>de</strong> Depresiunea Vrancei printr-o falie intrasaliferă ce străbate subzona miocen<br />
presarma iană a zonei <strong>de</strong> molasă sau neogenă, structură complicată <strong>de</strong> străpungerea diapirică<br />
a unor forma iuni salifere.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al elementeleor structural-stratigrafice Subcarpa ii externi s-au format<br />
în avanfosa carpatică externă care reprezintă o <strong>de</strong>presiune asimetrică, cu un flanc intern<br />
îngust, sprijinit pe zona cutată, i pe un flanc extern, având o lă ime consi<strong>de</strong>rabilă i o<br />
u oară înclinare către Subcarpa i. Aceasta este larg extinsă în Măgura Odobe ti i în alte<br />
culmi cum ar fi: Blăjani, Buda, Căpă ânii, Deleanu, <strong>de</strong>alurile dintre Trotu i Putna.<br />
Linia <strong>de</strong> maximă îngro are a forma iunilor Sarma ian-Holocene din avanfosa externă este<br />
orientată NNE-SSV, trecând aproximativ prin localită ile Odobasca, Lacul lui Baban,<br />
19
Dedule ti, Racovi eni i Blăjani Est. Potrivit hăr ii tectonice a României pe aliniamentul<br />
men ionat, rocile meo ian-cuaternare au grosimi <strong>de</strong> 8500 m la Dedule ti în bazinul<br />
Râmnei. Studiile efectuate în bazinele Putnei, Milcovului i Râmnicului Sărat au relevat că<br />
în intervalul Sarma ian superior-Romanian mediu pe flancul intern i în zona axială a<br />
avanfosei externe s-au acumulat până la 5000 m roci fli oi<strong>de</strong> arenitolutitice (forma iunea <strong>de</strong><br />
Milcov). Deasupra stau aproximativ 3000 m roci grosiere raportate forma iuni <strong>de</strong> Cân<strong>de</strong> ti<br />
<strong>de</strong> vârstă Romanian superior-Pleistocen inferior. Către est la contactul Subcarpa ilor cu<br />
Câmpia Buzău-Siret grosimea forma iunii sca<strong>de</strong> la 500 m.<br />
În ceea ce prive te litologia în sectorul subcarpatic predomină gresiile, conglomeratele,<br />
isturile, marnele i tufurile în timp ce în subcarpa ii externi i în special în Măgura<br />
Odobe ti predomină stratele <strong>de</strong> Cân<strong>de</strong> ti (pietri uri, bolovănă uri, argile i nisipuri)<br />
acestea fiind în <strong>de</strong>pozite până la 500 m altitudine<br />
grosime <strong>de</strong> 10-20m.<br />
i acoperite cu forma iunii loessoi<strong>de</strong> cu<br />
În mare măsură Subcarpa ii Vrancei se suprapun ariei cu maximă activitate tectonică i<br />
seismică a Curburii i în cuprinsul lor apar diferen iei între tendin a <strong>de</strong> puternică înăl are<br />
a ulucului <strong>de</strong>presionar subcarpatic într-un ritm <strong>de</strong> +3-4 mm/an fa<br />
pe latura lor externă.<br />
ă <strong>de</strong> numai +0,5-1 mm/an<br />
În Cuaternar, acestui spaţiu îi sunt specifice mişcările neotectonice (produse în fazele valahă<br />
şi pasa<strong>de</strong>nă) care au condus la diversificarea trăsăturilor reliefului.<br />
Pe teritoriul ju<strong>de</strong>tului Vrancea aceste mişcări s-au manifestat diferenţiat <strong>de</strong> la o regiune la<br />
alta. Astfel, zonei montane îi sunt specifice înălţări cu intensităţi cuprinse între l şi 2 mm/an,<br />
ce scad <strong>de</strong> la vest la est. Mihaela Dinu şi A. Cioacă (1987) indică pentru zona montană<br />
înălţări <strong>de</strong> 2-3 mm/an. Mişcările neotectonice din Cuaternar au condus la accentuarea<br />
generală a fragmentării reliefului (datorită schimbărilor nivelurilor <strong>de</strong> bază).<br />
Procesele neotectonice mai recente, ca urmare a mişcărilor seismice <strong>de</strong> mare intensitate, au<br />
produs modificări locale importante asupra albiei şi cursului Putnei, în zona casca<strong>de</strong>i. Astfel,<br />
aceste procese neotectonice şi rezultatul lor se recunosc în teren, după cum urmează:<br />
• pe malul stâng al Putnei, amonte <strong>de</strong> actuala cascadă, se recunoaşte patul stâncos al<br />
vechii albii, continuată în aval <strong>de</strong> cascadă şi întreruptă printr-un mal abrupt, vertical, pe o<br />
distanţă <strong>de</strong> cca 300 <strong>de</strong> metri;<br />
• după această întrerupere, patul vechii albii reapare, fiind presărat cu material rulat <strong>de</strong><br />
apă, <strong>de</strong> dimensiuni variabile - <strong>de</strong> la mărimea unor bolovani, până la blocuri <strong>de</strong> gresie cu<br />
diametrul <strong>de</strong> cca. 1 – 2 m;<br />
• vechiul curs al Putnei forma o cascadă actualmente părăsită, <strong>de</strong>spărţită <strong>de</strong> actualul<br />
curs printr-un “paleointerfluviu”, <strong>de</strong>asemenea presărat cu material rulat: nisip, pietriş,<br />
bolovăniş;<br />
• acest “paleointerfluviu”, în zona mediană, aval <strong>de</strong> cascada părăsită, prezintă o<br />
înşeuare care corespun<strong>de</strong> văii cu profil în litera “V” care <strong>de</strong>buşează pe malul drept al Putnei<br />
actuale şi care, anterior se vărsa în vechiul curs, suspendat şi părăsit.<br />
În mare măsură Subcarpa ii Vrancei se suprapun ariei cu maximă activitate tectonică i<br />
seismică a Curburii i în cuprinsul lor apar diferen iei între tendin a <strong>de</strong> puternică înăl are<br />
a ulucului <strong>de</strong>presionar subcarpatic într-un ritm <strong>de</strong> +3-4 mm/an fa<br />
pe latura lor externă.<br />
ă <strong>de</strong> numai +0,5-1 mm/an<br />
Activitatea seismică din zona Vrancei se impune prin persistenţa ei, reflectată <strong>de</strong><br />
periodicitatea <strong>de</strong> producere a cutremurelor cu diferite intensităţi. Printre cele mai puternice<br />
20
evenimente <strong>de</strong> acest gen din secolul nostru, cu epicentrul în această zonă, se înscriu cele din<br />
10 noiembrie 1940 şi din 4 martie 1977 cu magnitudini <strong>de</strong> 7,4 şi respectiv 7,2 gra<strong>de</strong> pe scara<br />
Richter. Cutremurele puternice produc modificări importante în evoluţia formelor <strong>de</strong> relief,<br />
influenţând în diferite gra<strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea proceselor actuale <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare a reliefului.<br />
Cercetările efectuate în diferite regiuni seismice au pus în evi<strong>de</strong>nţă rolul important pe care îl<br />
au cutremurele în <strong>de</strong>clanşarea <strong>de</strong>plasărilor în masă pe versanţi (Dan Bălteanu, 1979).<br />
Procesele <strong>de</strong> versant <strong>de</strong>clanşate <strong>de</strong> cutremure <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> alcătuirea litologică a versanţilor, <strong>de</strong><br />
grosimea <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> alterare, <strong>de</strong> conformaţie, <strong>de</strong> orientare şi <strong>de</strong> raporturile cu principalele<br />
linii structurale.<br />
Astfel, în funcţie <strong>de</strong> elementele menţionate anterior, procesele <strong>de</strong> versant <strong>de</strong>clanşate <strong>de</strong><br />
seisme pot fi: prăbuşiri, rostogoliri, alunecări, curgeri <strong>de</strong> noroi, procese <strong>de</strong> creep şi avalanşe.<br />
Procesele <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare manifestate imediat sau chiar in timpul seismelor s-au produs şi în<br />
cadrul spaţiului analizat.<br />
2.2.2. Relief şi geomorfologie<br />
Relieful, el însuşi rezultantă a interacţiunii factorilor primari şi secundari ai mediului<br />
înconjurător, prin altitudine, energie <strong>de</strong> relief, <strong>de</strong>clivitate, frecvenţa versanţilor, forme majore<br />
şi minore, procese <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare, poate introduce diferenţieri în ansamblul condiţiilor<br />
ecologice dintr-un biotop.<br />
2.2.2.1. Unităţi <strong>de</strong> relief<br />
Harta unităţilor <strong>de</strong> relief<br />
21
Harta nr. 6. Încadrarea sitului în unităţile <strong>de</strong> relief, după Posea, Gr., Ba<strong>de</strong>a, L. (1984),<br />
România. Unităţile <strong>de</strong> relief<br />
Harta puncte <strong>de</strong> cota si curbe <strong>de</strong> nivel<br />
Harta nr. 7. Mo<strong>de</strong>lul numeric altitudinal al sitului, incluzând curbe <strong>de</strong> nivel (echidistanţa<br />
50m)<br />
Altitudini<br />
o Altitudinea minimă: 164 m<br />
o Altitudinea maximă: 996 m<br />
o Altitudinea medie: 484 m<br />
Unităţile <strong>de</strong> relief şi procentul <strong>de</strong> ocupare<br />
Nr Unitate <strong>de</strong> relief Procent ocupare<br />
1 Subcarpaţii Vrancei 100%<br />
Caracterizarea generală a unităţilor <strong>de</strong> relief<br />
22
Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti se suprapune apoape în totalitate unită ii<br />
geografice Măgura Odobe ti, cel mai înalt <strong>de</strong>al subcarpatic din România, 996 m, parte<br />
reprezentativă a Subcarpa ilor Vrancei. Relieful subcarpatic se află într-o fază <strong>de</strong> adaptare<br />
generală la structură, litologie i neotectonică.<br />
Delimitată la nord <strong>de</strong> Valea Putnei i la sud <strong>de</strong> cea a Milcovului Măgura Odobe ti are o<br />
bună individualitate în peisaj.<br />
În cadrul Subcarpa ilor Vrancei se diferen iază patru subunită i cu caractere distincte:<br />
ulucul <strong>de</strong>presiunilor subcarpatice (Depresiunea Vrancei), <strong>de</strong>alurile subcarpatice interne,<br />
<strong>de</strong>presiunile intracolinare i <strong>de</strong>alurile externe i piemontul.<br />
Treapta <strong>de</strong>alurilor subcarpatice ce inclu<strong>de</strong> şi <strong>de</strong>presiunile intra-colinare şi <strong>de</strong>alurile <strong>de</strong> podiş,<br />
cuprin<strong>de</strong> <strong>de</strong>alurile înalte vestice sau interne (doua şiruri între Valea Putnei şi Valea Şuşişei)<br />
<strong>de</strong>presiunile intra<strong>de</strong>luroase (transversal sau <strong>de</strong>-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi Milcovului,<br />
precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei), <strong>de</strong>alurile estice sau externe<br />
(între cursul superior al pârâului Zăbrăuţi şi Valea Râmnicului, dominate <strong>de</strong> Măgura<br />
Odobeştilor – 966 m) şi glasicul piemontan periferic, care realizează spre răsărit racordul la<br />
treapta joasă a câmpiei.<br />
Depresiunea submontană, situată între povârnişurile vestice ale Munţilor Vrancei şi cele<br />
vestice ale <strong>de</strong>alurilor înalte. După caracteristici morfologice (Grumazescu, 1970) aceasta<br />
<strong>de</strong>presiune prezintă trei sectoare: sectorul nordic situat între aliniamentul Tulnici – Negrileşti<br />
şi limita nordică admnistrativă a ju<strong>de</strong>tului Vrancea; sectorul central – între Valea Putnei şi<br />
Dealurile Tipau-Tojanul; şi sectorul sudic – ce urmează celui central până sub povârnişurile<br />
vestice ale culmii subcarpatice.<br />
Dealurile înalte vestice, care sunt localizate între Valea Putnei, Şuşitei la nord şi Valea<br />
Râmnicului la sud.<br />
Depresiunea intra<strong>de</strong>luroasă, aflată între <strong>de</strong>alurile înalte vestice şi cele estice. Relieful aici<br />
este dispus în două trepte principale: prima treaptă, mai înaltă, cuprin<strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri dispuse<br />
transversal faţă <strong>de</strong> linia structurii şi Văii Şuşitei, Putnei şi Milcovului, iar cea <strong>de</strong> a două este<br />
reprezentată <strong>de</strong> <strong>de</strong>presiuni şi poduri <strong>de</strong> terasă, <strong>de</strong>zvoltate pe valea Milcovului şi Putnei.<br />
Dealurile sud-estice, se întind la sud <strong>de</strong> cumpăna <strong>de</strong> ape dintre bazinul Milcovului şi Râmnei<br />
şi se caracterizează printr-o serie <strong>de</strong> culmi prelungi cu orientare generală nordv-est – sud-vest<br />
şi au o altitudine <strong>de</strong> maxim 700 m.<br />
Dealurile înalte estice, rezultate în urma proceselor <strong>de</strong> eroziune, provin din fragmentarea<br />
mărginii vestice a cuverturii <strong>de</strong> pietrişuri, nisipuri şi argile. Cele mai impunătoare sunt<br />
Măgura Odobeşti (996 m) şi Dealul Deleanu (693).<br />
Glacisul subcarpatic este forma mojoră <strong>de</strong> relief care face legătura între <strong>de</strong>alurile estice şi<br />
Câmpia Siretului.<br />
Măgura Odobe ti apar ine ultimei unită i i se prezintă ca un larg sinclinal u or cutat.<br />
Acesta se continuă spre câmpie printr-un glacis subcarpatic ce atenuează diferen ele <strong>de</strong> nivel<br />
(600-800 m) dintre <strong>de</strong>aluri i câmpie.<br />
Fragmentarea reliefului prin modificarea condiţiilor microclimatice, a frecvenţei şi<br />
expunerii versanţilor, influenţează direct i indirect repartiţia diferitelor asociaţii vegetale. În<br />
acelaşi timp, datorită culoarelor <strong>de</strong> vale, <strong>de</strong>zvoltate pe diferite direcţii, sunt influenţate şi<br />
perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> producere a diferitelor fenofaze.<br />
23
Fragmentarea reliefului se constituie într-un factor favorizant al proceselor <strong>de</strong> eroziune şi a<br />
celor gravitaţionale (prăbuşiri, rostogoliri, curgeri noroioase), procese întâlnite frecvent în<br />
ju<strong>de</strong>tul Vrancea. Aceste procese duc la o accentuare a <strong>de</strong>gradării mediului.<br />
Energia mare <strong>de</strong> relief <strong>de</strong>notă o puternică activitate erozională.<br />
Pon<strong>de</strong>rea cea mai mare o reprezintă zone cu o fragmentare a reliefului cuprinsă între 300 şi<br />
400 m. Cu valori sub 200-300 m se înscriu organismele hidrografice <strong>de</strong> dimensiuni mici, în<br />
general cu caracter torenţial.<br />
2.2.2.2. Expoziţia versanţilor<br />
Harta expoziţiei versanţilor<br />
Harta nr. 8. Harta expoziţie versanţilor <strong>de</strong>rivată pe baza mo<strong>de</strong>lului numeric altitudinal<br />
Pon<strong>de</strong>rea expoziţiei versanţilor<br />
Nr Expoziţia Procent ocupare<br />
1 N 10,61<br />
2 NE 18,11<br />
3 E 19,2<br />
4 SE 12,2<br />
5 S 9,52<br />
6 SV 11,12<br />
24
Influenţa expozitiei versanţilor asupra speciilor şi habitatelor<br />
Din analiza pon<strong>de</strong>rii expunerii versanţilor se poate observa că în acestă arie protejată<br />
pon<strong>de</strong>rea cea mai ridicată o au versanţii vestici (22,98%), urmaţi <strong>de</strong> versanţii nord-vestici<br />
(14,5%) şi nordici (12,40%), ceea ce însemnă că aproape jumătate din versanţii sitului Natura<br />
2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti beneficiază <strong>de</strong> insolaţii reduse. Versanţii însoriţi, calzi şi<br />
semiînsoriţi ocupă în total o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> aproximativ 40% din totalul suprafeţei ariei protejate.<br />
După cum se poate observa în harta <strong>de</strong> mai jos, cea mai mare parte a versan ilor este<br />
orientată către nord, nord-est, sud i sud-vest.<br />
2.2.2.3. Pante<br />
Harta Pantelor<br />
7 V 11,02<br />
8 NV 8,21<br />
Harta nr. 9. Harta pantelor (gra<strong>de</strong>) <strong>de</strong>rivată pe baza mo<strong>de</strong>lului numeric altitudinal<br />
25
Influenţa pantelor asupra speciilor şi habitatelor<br />
Declivitatea constituie un parametru morfometric care ilustrează gradul <strong>de</strong> înclinare a<br />
versanţilor, interfluviilor şi patului albiilor.<br />
Fiind unul dintre factorii potenţiali <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> geneza, dinamica şi evoluţia<br />
numeroaselor procese geomorfologice, panta constituie o reflectare veridică a specificului<br />
condiţiilor în care se <strong>de</strong>sfăşoară mo<strong>de</strong>larea reliefului, în strânsă legătură cu factorii <strong>de</strong> ordin<br />
climatic, hidrologic, pedologie, geologic, fitologic, antropic etc.<br />
Sectoarele <strong>de</strong> versanţi, suprafeţele <strong>de</strong> racord şi alte părţi ale reliefului, concentrează în cadrul<br />
lor condiţii morfoclimatice, morfodinamice, ecologice şi domenii <strong>de</strong> utilizare specifice.<br />
Declivitatea se constituie şi ca un indice morfometric limitativ pentru repartiţia vegetaţiei şi<br />
împreună cu expunerea versanţilor joacă un rol hotărâtor în dispunerea plantelor heliofile şi<br />
ombrofile. Pantele albiilor şi ale bazinetelor hidrografice au o <strong>de</strong>osebită importan ă în<br />
procesele <strong>de</strong> formare şi propagare a viiturilor, cunoaşterea lor fiind importantă pentru<br />
prognozele hidrologice.<br />
Declivitatea a fost calculată în gra<strong>de</strong>, pe baza mo<strong>de</strong>lului numeric altitudinal, variind între 0<br />
i 47.9 gra<strong>de</strong>. Panta medie este <strong>de</strong> 14.3 gra<strong>de</strong>, abaterea standard fiind <strong>de</strong> 7.3 gra<strong>de</strong>.<br />
2.2.2.4. Geomorfologie<br />
Caracterizarea geomorfologică şi influenţa proceselor geomorfologice asupra<br />
speciilor şi habitatelor<br />
Particularită ile litologice ale Subcarpa ilor Vrancei dau na tere unui relief <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliu ce se<br />
înscrie în cadrul general printr-o mai mare amplitudine a reliefului creat prin eroziune<br />
diferen ială i printr-o dinamică accentuată a proceselor geomorfologice actuale.<br />
Marea mobilitate pe care o înregistrează acest sector din cuaternar până în prezent<br />
manifestată prin înăl area lui accentuată i adâncirea prin eroziune a văilor care au nivele<br />
<strong>de</strong> bază foarte coborâte s-a răfrânt în excep ionala intensitate a eroziunii <strong>de</strong> toate felurile,<br />
favorizată <strong>de</strong> friabilitatea rocilor mio-pliocene i <strong>de</strong> unele <strong>de</strong>fri ări. Alunecările <strong>de</strong> teren i<br />
procesele <strong>de</strong> ravenare constituie princilalele procese <strong>de</strong> instabilitate a versan ilor i <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>gradare a terenurilor.<br />
Relieful actual este supus la modificări permanente datorită acţiunii proceselor mo<strong>de</strong>latoare<br />
actuale, potenţate <strong>de</strong>seori <strong>de</strong> acţiunea factorului antropic, directă asupra reliefului sau<br />
indirectă prin modificarea celorlalte componente ale geosistemului.<br />
În perimetrul analizat acţionează mo<strong>de</strong>larea fluvială, procesele <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare în masă,<br />
eroziunea şi acumularea eoliană.<br />
De asemenea modificările datorate activităţii antropice din ultimii ani precum <strong>de</strong>frişarea unor<br />
suprafeţe forestiere, supraîncarcarea versanţilor cu construcţii, modificarea unghiului <strong>de</strong><br />
pantă a versanţilor, săparea la baza versanţilor pentru construcţia <strong>de</strong> case sau drumuri, etc au<br />
avut ca efect activarea sau reactivarea unor procese geomorfologice cu efecte în <strong>de</strong>gradarea<br />
echilibrelor ecosistemice din aria protejată.<br />
Marea diversitate a condiţiilor <strong>de</strong> relief din Subcarpaţii Vrancei, este evi<strong>de</strong>nţiată, printre<br />
altele, cu ajutorul unor elemente <strong>de</strong> ordin cantitativ şi calitativ ale căror valori oscilează <strong>de</strong> la<br />
o zonă la alta.<br />
26
Aceste elemente calitative şi cantitative ale reliefului au un rol, hotărâtor în ceea ce priveşte<br />
influenţa asupra stării mediului.<br />
Astfel, componentele biotice ale ecosistemelor, particularităţile climatice, caracteristicile<br />
hidrologice, <strong>de</strong>pind, în mare parte, <strong>de</strong> aceste elemente cantitative şi calitative ale reliefului.<br />
Tot acestea au jucat un rol hotărâtor, ca factori <strong>de</strong> favorabilitate a mediului, pentru inserţiile<br />
antropice din aria protejată analizată.<br />
2.2.3. Hidrografie<br />
Harta hidrografică incluzând reţeaua hidrografică<br />
Harta nr. 10. Hartă hidrografică - prelucrare după Atlasul Apelor pentru situl Măgura<br />
Odobeşti<br />
Caracterizarea hidrografică şi influenţa hidrografiei asupra speciilor şi<br />
habitatelor<br />
Râul Putna este afluent direct al râului Siret şi împreună cu reţeaua <strong>de</strong> râuri tributare drenează<br />
o suprafaţă totală <strong>de</strong> 2487.4 km 2 . Bazinul Putnei are o <strong>de</strong>zvoltare asimetrică, majoritatea<br />
afluenţilor principali primindu-i pe partea dreaptă (Milcovul, Râmna). Cea mai mare<br />
suprafaţă a bazinului corespun<strong>de</strong> sectorului subcarpatic (48%) <strong>de</strong> un<strong>de</strong> îşi adună majoritatea<br />
afluenţilor (Milcovul cu afluenţii săi).<br />
27
Râul Putna izvorăşte din Masivul Arişoaia (versantul nordic al Masivului Lăcăuţi-Goru), <strong>de</strong><br />
la altitudinea <strong>de</strong> 1750 m şi are o lungime <strong>de</strong> 153 km. După ce străbate toate cele trei unităţi <strong>de</strong><br />
relief având un curs predominant longitudinal, se varsă în Siret în apropiere <strong>de</strong> Călieni,<br />
punctul <strong>de</strong> confluenţă fiind la altitudinea <strong>de</strong> 16 m. Cel mai important afluent din sectorul<br />
superior, pe care îl primeşte pe partea dreaptă, la 28 <strong>de</strong> km după ieşirea din Carpaţi este<br />
Zăbala. Alte arii <strong>de</strong> convergenţă hidrografică, <strong>de</strong> dimensiuini diferite şi cu importanţă<br />
hidrologică <strong>de</strong>osebită mai sunt cele din <strong>de</strong>presiunea Vidra, Mera şi Râmna, iar în sectorul<br />
inferior, punctul <strong>de</strong> convergenţă Răstoaca, un<strong>de</strong> <strong>de</strong>buşează Milcovul şi Râmna şi un<strong>de</strong> la<br />
creşterile mari ale <strong>de</strong>bitelor cele trei râuri se unesc afectând tot spaţiul din jurul localităţii, aşa<br />
cum s-a întâmplat la inundaţiile din 2005.<br />
Bazinul Putnei are o <strong>de</strong>zvoltare asimetrică, majoritatea afluenţilor principali primindu-i pe<br />
partea dreaptă (Zăbala, Milcovul, Râmna), ce însumează o suprafaţă <strong>de</strong> 2080 km 2 (9 bazine<br />
secundare) din care Zăbala 559 km 2 , Milcovul 458 km 2 şi Râmna 415 km 2 , celelalte bazine<br />
secundare însumând 648 km 2 . Pe partea stângă, râul Putna şi-a <strong>de</strong>zvoltat mai multe bazine<br />
secundare (11 bazine), dar cu suprafeţe mult mai mici, <strong>de</strong> sub 90 km 2 , cele mai mari fiind ale<br />
râurilor Lepşa (71 km 2 ) şi Vizăuţi (86 km 2 ). Cea mai mare parte a bazinului corespun<strong>de</strong><br />
sectorului subcarpatic (48%) <strong>de</strong> un<strong>de</strong> îşi adună majoritatea afluenţilor (Milcovul cu afluenţii<br />
săi, Râmna cu afluenţii săi), sectorului montan revenindu-i doar 25% din suprafaţă, iar celui<br />
<strong>de</strong> câmpie 27%.<br />
Putna primeşte 90 <strong>de</strong> afluenţi <strong>de</strong> ordinul întâi, 220 afluenţi <strong>de</strong> ordinul doi, 201 <strong>de</strong> ordinul trei,<br />
102 <strong>de</strong> ordinul patru, 20 <strong>de</strong> ordinul cinci, 6 <strong>de</strong> ordinul şase şi 2 <strong>de</strong> ordinul şapte (conform<br />
ierarhiei Gravelius). Râul Putna izvorăşte din Masivul Arişoaia <strong>de</strong> la altitudinea <strong>de</strong> 1 750 m şi<br />
are o lungime <strong>de</strong> 153 km. Apele din sectorul subcarpatic sunt adunate <strong>de</strong> Milcov (70 km<br />
lungime) formând la rândul său un bazin hidrografic important.<br />
Cunoaşterea principalilor parametri morfometrici ai văilor principale şi secundare este<br />
importantă pentru stabilirea măsurilor <strong>de</strong> combatere a eroziunii în suprafaţă şi adâncime şi <strong>de</strong><br />
amenajare a bazinelor torenţiale, <strong>de</strong> stabilire a măsurilor <strong>de</strong> prevenire a inundaţiilor şi<br />
elaborarea hărţilor <strong>de</strong> risc la inundaţii, ţinând cont <strong>de</strong> forma bazinelor, coeficientul <strong>de</strong><br />
sinuozitate şi lungimea văilor pentru a se putea calcula timpul <strong>de</strong> propagare a un<strong>de</strong>lor <strong>de</strong><br />
viitură.<br />
Apele din sectorul subcarpatic sunt adunate <strong>de</strong> râurile Milcov (70 km lungime) şi Râmna (66<br />
km lungime), ambele având izvoarele în Subcarpaţii Interni, formându-şi la rândul lor bazine<br />
hidrografice importante, reprezentând 35% din suprafaţa totală a bazinului Putnei.<br />
Repartiţia <strong>de</strong>bitelor şi a scurgerii râurilor, alimentare este în proporţie <strong>de</strong> peste 80% pluvială,<br />
restul <strong>de</strong> 20% fiind asigurată în sectorul superior <strong>de</strong> alimentarea nivală iar în sectorul inferior<br />
din surse subterane.<br />
Parametri caracteristici scurgerii medii multianuale în regiunea subcarpatică<br />
Nr. Râul Postul hidrometric Qo (mc/s qo (l/s.kmp) Wo (mil.mc)<br />
crt.<br />
1. Putna Colacu 11.7 10.6 369<br />
2. Milcov Goleşti 1.39 3.5 44<br />
Qo – <strong>de</strong>bitul mediu multianual; qo – <strong>de</strong>bitul specific mediu multianual; Wo – volumul <strong>de</strong> apă<br />
mediu multianual<br />
28
Situl analizat este <strong>de</strong>limitat la nord <strong>de</strong> valea Putnei i la sud <strong>de</strong> cea a Milcovului (principal<br />
afluent <strong>de</strong> dreapt a al Putnei). Din Măgura Odobe ti pleacă radiar o serie <strong>de</strong> văi: spre nord,<br />
Valea Rea tributară Putnei, spre est Sturza, <strong>de</strong> asemenea tributară Putnei, spre sud, Arva cu<br />
afluentul Arva Seaca, colectate <strong>de</strong> Milcov, spre vest mici pâraie alimentează Milcovelul (care<br />
<strong>de</strong>limitează situl spre vest) afluent <strong>de</strong> stânga al Milcovului.<br />
2.2.4. Clima<br />
Hartă temperaturilor - medii multianuale<br />
Harta nr. 11. Temperaturile medii multianuale (1961-2000), prelucrare după România. Calitatea<br />
solurilor şi Reţeaua Electrică <strong>de</strong> Transport. Atlas geografic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.<br />
Hartă precipitaţiilor - medii multianuale<br />
Harta nr. 12. Precipitaţiile medii multianuale (1961-2000), prelucrare după România. Calitatea<br />
solurilor şi Reţeaua Electrică <strong>de</strong> Transport. Atlas geografic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.<br />
29
Caracterizarea climei şi influenţa ei asupra speciilor şi habitatelor<br />
Poziţia geografică imprimă sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti caracteristicicle climatice<br />
generale temperat continental-mo<strong>de</strong>rate, cu influenţe zonale datorate condiţiilor fizicogeografice<br />
locale, pe fondul circulaţiei generale a aerului care se <strong>de</strong>sfăşoară sub acţiunea<br />
sistemelor barice principale. Mase <strong>de</strong> aer ume<strong>de</strong> şi relativ reci, influenţate <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>rea<br />
Anticiclonului Azoric dinspre vest şi nord-vest, <strong>de</strong>termină ploi abun<strong>de</strong>nte în semestrul cald;<br />
masele <strong>de</strong> aer temperat continentale, <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>rea Anticiclonului Ruso-<br />
Siberian dinspre nord-est şi est provoacă răciri puternice iarna şi intensifică fenomenele <strong>de</strong><br />
îngheţ, iar vara <strong>de</strong>termină încălziri puternice şi secete.<br />
Dispunerea reliefului <strong>de</strong>termină o expunere favorabilă la radiaţia solară a versanţilor cu<br />
orientare est, su<strong>de</strong>st şi sud. Drept urmare, durata <strong>de</strong> strălucire a soarelui <strong>de</strong>păşeşte la altitudini<br />
medii 2000 ore/an (la staţia Odobeşti), cu valori mari în lunile semestrului cald (peste 200<br />
ore/lună) şi mult mai mici în cel rece (când, din noiembrie până în ianuarie valorile acesteia<br />
scad sub 100 ore/lună). Valorile acestui parametru cresc spre regiunile <strong>de</strong> câmpie datorită<br />
predominării cerului senin şi a timpului calm şi scad spre cele <strong>de</strong> munte, favorizate <strong>de</strong><br />
frecvenţa mare a zilelor cu ceaţă, cu cer noros şi acoperit. Neuniformitatea reliefului,<br />
reflectată cu <strong>de</strong>osebire în alternanţa ariilor <strong>de</strong>presionare cu <strong>de</strong>aluri şi culmi muntoase dispuse<br />
pe direcţia nord-sud, creează condiţii favorabile pentru producerea inversiunilor <strong>de</strong><br />
temperatură.<br />
Temperatura medie anuală înregistrată la Odobeşti (în zona glacisului piemontan) este <strong>de</strong><br />
10.3 ºC.<br />
La aceeaşi staţie meteorologică, variaţia lunară a temperaturilor medii din cursul anului<br />
evi<strong>de</strong>nţiază aceeşi creştere valorică din ianuarie (minimul lunar mediu din timpul anului <strong>de</strong> -<br />
0.2°C) până în iulie (maximul lunar multianual <strong>de</strong> 22.4°C). Amplitudinea medie înscrie un<br />
ecart <strong>de</strong> variabilitate în cursul anului <strong>de</strong> 22.6°C.<br />
25<br />
20<br />
15<br />
10<br />
5<br />
0<br />
-5<br />
<strong>Odobesti</strong><br />
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII<br />
<strong>Odobesti</strong> -1.7 -0.2 4.1 10.8 16.4 19.9 21.5 20.7 16.5 10.8 4.7 0.4<br />
Temperatura medie lunară (1961-2000)<br />
Temperaturile extreme absolute s-au produs în anumite perioa<strong>de</strong> sinoptice <strong>de</strong>osebite. Astfel,<br />
temperaturi maxime absolute s-au produs în perioa<strong>de</strong> caracteristice, când circulaţia<br />
atmosferică a antrenat mase <strong>de</strong> aer tropical-continental, cald i uscat din sud i est, în<br />
condiţiile anticiclonice din estul Europei sau nordul Africii, <strong>de</strong> timp senin i stabil.<br />
Producerea unor astfel <strong>de</strong> condiţii, au <strong>de</strong>terminat temperaturi maxime absolute înregistrate la<br />
staţia Lăcăuţi <strong>de</strong> 27,2ºC (în 06.07.1988), 37°C în 25 iulie 1987 la staţia Tulnici, 38,3°C în<br />
data <strong>de</strong> 25 iulie 1987 la <strong>Odobesti</strong> i <strong>de</strong> 38,5ºC la Focsani (06.07.1988).<br />
30
Analiza datelor meteorologice reflectă faptul că distribuţia spaţială a precipitaţiilor este în<br />
strânsă legătură cu altitudinea, sectorul subcarpatic încadrându-se între 600-700 mm/an şi<br />
respectiv 637.4 mm/an la sta ia Odobe ti, situată în imediata apropiere a sitului analizat.<br />
Precipitaţiile prezintă variaţii lunare în funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a sistemelor barice şi<br />
intensitatea proceselor termoconvective locale, evoluţiile fiind diferenţiate atât <strong>de</strong> la o lună la<br />
alta, cât şi <strong>de</strong> la un anotimp la altul. Cele mai bogate precipitaţii se înregistrează în lunile<br />
iunie, iulie şi august, pe fondul pătrun<strong>de</strong>rii în bazin a maselor <strong>de</strong> aer aparţinând ciclonilor<br />
atlantici, regimul pluviometric caracterizându-se, <strong>de</strong> altfel, prin maxime <strong>de</strong> vară şi minime <strong>de</strong><br />
iarnă. Toamna, la sta ia Odobe ti s-au înregistrat 45.3 mm iar iarna 37.9 mm, precipitaţii<br />
bogate înregistrându-se primăvara, cu un maxim secundar în luna mai, minimul secundar<br />
înregistrându-se toamna.<br />
În Subcarpaţii Vrancei maximul pluviometric anual se remarcă în acelaşi interval mai-iunie,<br />
cu valori medii lunare aproape egale (87, respectiv 88mm) şi o perioadă ploioasă mai –august<br />
cu peste 60 mm lunar. Perioa<strong>de</strong>le anuale <strong>de</strong>ficitare pluviometric se înregistrează în ianuariemartie<br />
şi octombrie, iar minimul anual, în februarie, cantitativ sub o medie <strong>de</strong> 35 mm.<br />
Precipitaţiile căzute în cantităţi mai mari <strong>de</strong> 30 mm cumulate în 24 <strong>de</strong> ore sunt foarte<br />
frecvente pe întreg teritoriul ju<strong>de</strong>ţului. Frecvenţă mare o au şi cantităţile maxime diurne<br />
cuprinse între 40 şi 80 mm, indicator al agresivităţii mari a precipitaţiilor şi al rolului activ în<br />
scurgerea superficială în pânze, în eroziunea solurilor etc. în special în regiunea Glacisului<br />
Odobeşti şi a <strong>de</strong>alurilor subcarpatice. Recordul diurn în perioada 1886…2005 a fost <strong>de</strong> 113.0<br />
mm/15.06.1942 la Odobeşti, 112.5 mm/25.10.1944 la Focşani, 100.5 mm /20.08.1949 la<br />
Adjud etc.<br />
100<br />
90<br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
<strong>Odobesti</strong><br />
Precipitatii<br />
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII<br />
Precipitatii 35.2 34.8 36 50.4 86.6 88.4 69.2 62.3 49.3 39.8 46.9 43.6<br />
Cantităţile lunare medii multianuale <strong>de</strong> precipitaţii (mm), (1961-2000), Odobeşti<br />
În ceea ce prive te regimul eolian, pentru Subcarpaţii externi (din care face parte situl<br />
Măgura Odobe ti), predomină circula ia nord-vestică, calmul atmosferic fiind <strong>de</strong> 13.4% la<br />
Odobeşti datorită largii <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri către Câmpia Română, viteza medie lunară şi anuală a<br />
vântului având valori apropiate ce rar <strong>de</strong>păşesc 3.5 m/s (Odobeşti). Caracteristic acestui<br />
spa iu este fenomenul <strong>de</strong> tip foehn ce conferă un caracter mai blând iernilor i care<br />
favorizează cultura vi ei <strong>de</strong> vie.<br />
Climatul mai cald dominat <strong>de</strong> fenomenul <strong>de</strong> foehn al ariilor protejate din zona subcarpatică şi<br />
<strong>de</strong>presionară este relevat şi <strong>de</strong> analiza comparativă a histofenogramelor realizate pentru<br />
staţiile meteorologice Odobeşti şi Focşani. Astfel, se poate observa ca <strong>de</strong>şi altitudinea la care<br />
sunt localizate staţiile este diferită, durata relativa a sezonului <strong>de</strong> vegetaţie este foarte<br />
apropiată, 237 <strong>de</strong> zile la Odobeşti şi 233 <strong>de</strong> zile la Focşani.<br />
31
Staţia<br />
meteo<br />
Altitudine(m) Durata relativă a<br />
sezonului <strong>de</strong> vegetaţie<br />
Durata efectivă a<br />
sezonului <strong>de</strong> vegetaţie<br />
Durata perioa<strong>de</strong>i cu<br />
activitate biologică maximă<br />
Lăcăuţi 1776 20 V- 26 XI 129 12 VII-12 VIII 31 - -<br />
Tulnici 571 28 III-8 XI 225 24 IV - 9 X 168 - -<br />
Odobeşti 150 25 III-18 XI 237 15 IV - 23 X 191 19 VI-21 VIII 63<br />
Focşani 57 22 III -10 XI 233 14 IV- 18 X 187 25 VI-22 VIII 58<br />
Fenomene meteorologice periculoase<br />
Fenomen meteorologic obisnuit în lunile <strong>de</strong> iarnă, dar prezent i în anotimpurile <strong>de</strong> tranziţie,<br />
îngheţul, care constă în coborârea sub 0°C a temperaturii aerului, este un factor important<br />
pentru vegetaţia spontană i pentru cea cultivată, atât în regiunile joase <strong>de</strong> câmpie cât i în<br />
regiunile înalte.<br />
Atât datele primului i ultimului îngheţ, cât i duratele intervalelor fără îngheţ, pun în<br />
evi<strong>de</strong>nţă influenţa inversiunilor termice. De asemenea, îngheţul şi <strong>de</strong>zgheţul influenţează<br />
<strong>de</strong>zagregarea mecanică a rocilor, în special un<strong>de</strong> stratul <strong>de</strong> sol este subţire sau nu s-a format<br />
<strong>de</strong>loc.<br />
La staţia meteorologică Odobeşti data medie a primului îngheţ este 27.X şi a ultimului îngheţ<br />
21.V. Datele extreme <strong>de</strong> producere a acestui fenomen cu influenţă asupra vegetaţiei sunt:<br />
pentru primul îngheţ - cel mai timpuriu s-a produs la 29.IX, cel mai târziu la 17.XI; pentru<br />
ultimul îngheţ - cel mai timpuriu s-a produs la 16.III şi cel mai târziu la 25.IV. Durata medie<br />
a îngheţului este <strong>de</strong> 157 <strong>de</strong> zile pe an.<br />
2.2.5. Solurile<br />
Hartă solurilor<br />
32
Harta nr. 13. Harta pedologică format vectorial, sit Măgura Odobeşti<br />
(realizată după harta solurilor la scara 1:200 000)<br />
Caracterizarea solurilor şi influenţa lor asupra speciilor şi habitatelor<br />
Evoluţia şi formarea solurilor în acest spa iu se explică prin variabilitatea spaţială şi<br />
temporală a factorilor şi proceselor pedogenetice. În condiţiile lito-bio-climatice din<br />
Subcarpa ii Vrancei, procesele <strong>de</strong> solificare sunt complexe, <strong>de</strong>sfăşurarea altitudinală<br />
impunând diferenţierea mai multor tipuri şi subtipuri <strong>de</strong> sol.<br />
Solurile brune luvice au o extin<strong>de</strong>re mare, fiind solurile dominante ce ocupă 70% din<br />
suprafaţa sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Ele se regăsesc aproape exclusiv sub<br />
pădurile iniţiale <strong>de</strong> quercinee cu frasin, arţar şi jugastru, care nu au fost <strong>de</strong>frişate. Din această<br />
cauză s-a putut menţine procesul <strong>de</strong> podzolire, respectiv persistenţa orizontului eluvial (El<br />
sau Ea) îmbogăţit în siliciu, ca urmare a migrării argilei în orizonturile inferioare (Bt).<br />
Luvosolurile ocupă, în principal <strong>de</strong>alurile subcarpatice şi sunt acoperite în cea mai mare<br />
parte <strong>de</strong> păduri <strong>de</strong> foioase cu randamente silvice superioare. Procesul pedogenetic dominant<br />
este argiloiluvierea, prin care argila translocată mecanic se acumulează la nivelul orizontului<br />
B conferindu-i acestuia proprietăţi impermeabile, menţinând o umiditate benefică în<br />
orizonturile superioare<br />
Luvosolurile sunt soluri cu orizont A ocric (Ao), urmat <strong>de</strong> orizont eluvial E (El sau Ea) şi<br />
orizont B argic (Bt) cu grad <strong>de</strong> saturaţie în baze (V) peste 53% cel puţin într-un suborizont<br />
din partea superioara; nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E si Bt pe
litosolurilor, aşa cum se întâlnesc în situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Litosolurile se<br />
<strong>de</strong>finesc prin prezenţa orizontului Ao sau O, se întâlnesc pe suprafeţe mici în regiuni cu roci<br />
consolidate compacte şi sunt influenţate foarte mult <strong>de</strong> climatul umed şi răcoros care<br />
<strong>de</strong>termină <strong>de</strong>zagregarea şi alterarea rocilor magmatice şi metamorfice consolidate. Sunt<br />
soluri sărace sau mijlociu aprovizionate cu humus sau elemente nutritive din cauza volumului<br />
edafic util foarte redus.<br />
Datorită fertilităţii reduse şi a volumul edafic scăzut, sunt utilizate pe suprafeţe mari pentru<br />
pajisti şi fâneţe naturale, precum şi pentru diferiţi arbuşti. Pentru îmbunătăţirea însuşirilor şi a<br />
fertilitaţii acestor soluri, se recomandă în<strong>de</strong>partarea materialului scheletic <strong>de</strong> la suprafaţă,<br />
folosirea îngrăşămintelor organice şi minerale precum şi târlirea.<br />
În ultima perioada, se impune în cazul litosolurilor aflate pe versanţii puternic înclinaţi,<br />
plantarea <strong>de</strong> arbuşti care să stabilizeze acesti versanţi şi să fie stopate procesele <strong>de</strong> eroziune.<br />
Solurile brune eu-mezobazice ocupă areale restrânse în sudul sitului ROSPA0075 Măgura<br />
Odobeşti şi areale mai mari în nord-vest. Gradul <strong>de</strong> fertilitate este mai redus în comparaţie cu<br />
solurile din zonele joase, dar au o bună pretabilitate silvică şi pastorală. Sunt ocupate <strong>de</strong><br />
păduri <strong>de</strong> amestec şi chiar <strong>de</strong> conifere şi <strong>de</strong> pajişti secundare, cu o în<strong>de</strong>lungă valorificare<br />
pastorală. Solurile brune aci<strong>de</strong> reprezintă cambisolurile cu humificare <strong>de</strong> tip acid, se întâlnesc<br />
în vestul şi pe linia centrală a sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Oferă condiţii<br />
<strong>de</strong>zvoltării arboretelor <strong>de</strong> foioase sau <strong>de</strong> amestec cu răşinoase <strong>de</strong> productivitate mijlocie.<br />
Scă<strong>de</strong>rea volumului edafic odată cu creşterea pantei şi procesul slab <strong>de</strong> humificare constituie<br />
factorii care diminuează productivitatea acestor soluri. Acestea se întâlnesc în areale cu relief<br />
reprezentat <strong>de</strong> culmi si versanţi cu diferite înclinari si expoziţii, conuri proluviale, terase şi<br />
lunci înalte fiind raspândite la altitudini <strong>de</strong> pâna la 1200-1300 m în Subcarpaţi<br />
Solurile brune aci<strong>de</strong> s-au format în condiţiile unui climat caracterizat prin temperaturi mai<br />
ridicate, veri mai călduroase, ierni mai puţin reci şi precipitaţii mai scăzute în raport cu<br />
etajele montane înalte; pădurile sunt mai rare, mai aerate şi laminate. Condiţiile climatice şi<br />
microclima favorizează <strong>de</strong>scompunerea activă a materiei organice, astfel că după o litieră<br />
subţire, urmează orizontul A cu mull acid bine amestecat cu partea minerală.<br />
2.2.6. Elemente <strong>de</strong> interes conservativ, <strong>de</strong> tip abiotic<br />
Nu este cazul<br />
2.3. Mediul Biotic<br />
2.3.1. Ecosisteme<br />
În cadrul sitului întâlnim ecosisteme forestiere reprezentate <strong>de</strong> pădurile mezofile <strong>de</strong> foioase<br />
i paji tile mezo-higrofile. De asemenea, în ROSPA0075 Măgura Odobe ti mai întâlnim<br />
i ecosisteme praticole reprezentate <strong>de</strong> paji tile mezofile i paji tile mezo-higrofile.<br />
Totodată, ecosistemele artificializate sunt reprezentate <strong>de</strong> terenurile agricole prezente în<br />
cadrul sitului. Toate aceste tipuri <strong>de</strong> ecosisteme sunt <strong>de</strong>scrise, în <strong>de</strong>taliu, mai jos.<br />
Harta ecosistemelor<br />
34
Harta (nr. 14) habitatelor din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Acestă hartă se poate încărca <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>/administrator având un grad <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>taliere suficient <strong>de</strong> mare în relaţie cu marimea ariei naturale protejate.<br />
Harta parcelelor silvice<br />
Acestă hartă se poate încărca <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>/administrator având un grad <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>taliere suficient <strong>de</strong> mare în relaţie cu marimea ariei naturale protejate.<br />
Descrierea ecosistemelor şi prezentarea speciilor şi tipurilor <strong>de</strong> habitate specifice<br />
Ecosisteme forestiere<br />
Păduri mezofile <strong>de</strong> foioase<br />
La Est <strong>de</strong> localitatea Boloteşti, în limitele sitului, către localitatea Scânteia (coordonate<br />
locale: N 45° 49' 50,6" / E 27° 02' 06,4" / 274 m alt.), există comunităţi vegetale edificate <strong>de</strong><br />
gorun (Quercus dalechampii) în amestec cu carpen (Carpinus betulus), şi cu: Quercus<br />
petraea, Fraxinus ornus, Tilia tomentosa, Tilia platyphylllos, Populus tremula, Acer<br />
campestre, Fagus sylvatica (juv.), Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare,<br />
Euonymus verrucosus, Corylus avellana, He<strong>de</strong>ra helix, Rubus caesius, Asarum europaeum,<br />
Lamium galeobdolon, Euphorbia amygdaloi<strong>de</strong>s, Convallaria majalis, Cynanchum<br />
vincetoxicum etc.<br />
35
În amonte <strong>de</strong> satul Scânteia (coordonate locale: N 45° 49' 42,0" / E 27° 01' 19,3" / 325 m alt.)<br />
către Mânăstirea Tarniţa există păduri <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) cu Cytisus nigricans şi<br />
Genista tinctoria.<br />
În amonte <strong>de</strong> satul Scânteia, către Mânăstirea Tarniţa (coordonate locale: N 45° 49' 43,5" / E<br />
27° 01' 12,3" / 329 m alt.) mai sus <strong>de</strong> gorunetele cu Cytisus nigricans şi Genista tinctoria<br />
încep să apară făgete (Fagus sylvatica) în amestec cu gorun (Quercus petraea), cu: Cerasus<br />
avium, Rubus hirtus, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Lathyrus venetus, Mycelis<br />
muralis, Cephalanthera longifolia, Poa nemoralis, Galium odoratum, Euphorbia<br />
amygdaloi<strong>de</strong>s, Melica uniflora, Carex pilosa etc., mai cu seamă în expoziţii nordice ori<br />
estice.<br />
În expoziţii sudice (coordonate locale: N 45° 50' 43,9" / E 26° 59' 27,6" / 543 m alt.) apar<br />
gorunete (Quercus petraea), cu: Cytisus nigricans, Tilia tomentosa, Corylus avellana, Melica<br />
uniflora, Pteridium aquilinum, Sanicula europaea, Galium odoratum, Galium schultesii,<br />
Carex pilosa etc.<br />
Ecosisteme praticole<br />
Pajişti mezo-higrofile<br />
Pe alocuri, pe marginile drumurilor din sit şi în locurile <strong>de</strong>presionare şi ume<strong>de</strong> apar<br />
comunităţi vegetale <strong>de</strong> coada calului (Equisetum maximum). ex. pe drumul către Mânăstrirea<br />
Tarniţa (coordonate locale: N 45° 51' 18,4" / E 26° 58' 40,1" / 644 m alt.).<br />
Malurile pârâului „Arva Seacă” sunt acoperite pe alocuri (coordonate locale: N 45° 46' 51,5"<br />
/ E 26° 58' 33,1" / 221 m alt.) <strong>de</strong> comunităţi vegetale <strong>de</strong> coada calului (Equisetum maximum).<br />
Pajişti mezofile<br />
În jurul releului <strong>de</strong> pe vârful Măgurii Odobeşti (coordonate locale: N 45° 51' 22,3" / E 26° 57'<br />
00,0" / 988 m alt.) există pajişti mezofile edificate <strong>de</strong> Festuca rubra şi Agrostis tenuis, în<br />
amestec cu diverse alte specii precum: Festuca rupicola, Arrhenatherum elatius, Carlina<br />
acaulis, Seseli annuum, Trifolium montanum, Senecio erucifolius, Briza media, Peucedanum<br />
oreoselinum, Dactylis glomerata, Galium rubioi<strong>de</strong>s, Dianthus carthusianorum, Galium<br />
verum, Stachys officinalis, Campanula glomerata, Centaurea phrygia etc.<br />
Limita altitudinală între distribuţia făgetelor şi a gorunetelor pe versantul estic al Măgurii<br />
Odobeşti este pe la cca 600 m. A fost efectuat şi un relevu la această zonă <strong>de</strong> ecoton, la<br />
coborârea <strong>de</strong> la releu către Mânăstirea Tarniţa (coordonate locale: N 45° 51' 17,4" / E 26° 58'<br />
52,1" / 612 m alt.), un<strong>de</strong> se remarcă speciile: Fagus sylvatica, Quercus petraea, Quercus<br />
dalechampii, Fraxinus ornus, Cotinus coggygria, Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum<br />
vulgare etc.<br />
Versanţii estici şi nord-estici ai Măgurii Odobeşti, între localităţile Boloteşti şi Vidra (a fost<br />
efectuat un releveu având coordonatele locale: N 45° 53' 31,8" / E 26° 59' 55,5" / 198 m alt.)<br />
sunt acoperiţi <strong>de</strong> făgete (Fagus sylvatica), cu Carpinus betulus, Cardamine bulbifera,<br />
Sanicula europaea, Cerasus avium, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Mycelis muralis,<br />
36
Cephalanthera longifolia, Poa nemoralis, Lathyrus vernus, Galium odoratum, Carex pilosa,<br />
Euphorbia amygdaloi<strong>de</strong>s, Melica uniflora etc.<br />
Versanţii nord-vestici şi vestici ai Măgurii Odobeşti, între localităţile Vidra, Scafari, Tichiriş,<br />
Ruget şi Milcovel, sunt acoperiţi <strong>de</strong> comunităţi vegetale edificate <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica), în<br />
amestec cu Carpinus betulus şi cu alte specii, precum: Cardamine bulbifera, Sanicula<br />
europaea, Cerasus avium, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Mycelis muralis,<br />
Cephalanthera longifolia, Poa nemoralis, Lathyrus vernus, Galium odoratum, Carex pilosa,<br />
Euphorbia amygdaloi<strong>de</strong>s, Melica uniflora etc.<br />
Pe latura sudică a Măgurii Odobeşti, din dreptul localităţii Pituluşa (coordonate locale: N 45°<br />
46' 21,8" / E 27° 00' 16,4" / 260 m alt.) către Arva, Roşioara, Livada şi Milcovel, versanţii<br />
sitului SPA Măgura Odobeşti sunt acoperiţi <strong>de</strong> păduri <strong>de</strong> amestec, fag (Fagus sylvatica), în<br />
amestec cu gorun (Quercus petraea), tei arginitu (Tilia tomentosa), şi cu alte specii, precum:<br />
Carpinus betulus, Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Euonymus verrucosus,<br />
Corylus avellana, He<strong>de</strong>ra helix, Rubus caesius, Asarum europaeum etc.<br />
Versanţii adiacenţi ai pârâului „Arva Seacă” (coordonate locale: N 45° 47' 04,4" / E 26° 58'<br />
49,3" / 271 m alt.) sunt acoperiţi <strong>de</strong> păduri dominate <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica), în amestec cu<br />
gorun (Quercus petraea) şi tei arginitu (Tilia tomentosa), pe lângă care mai contribuie şi alte<br />
specii, precum: Quercus dalechampii, Acer campestre, Populus tremula, Tilia cordata,<br />
Cerasus avium, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Viburnum<br />
lantana, Viburnum opulus, Cytisus nigricans, Sanicula europaea, He<strong>de</strong>ra helix, Galium<br />
schultesii, Tamus communis, Primula veris ssp. columnae etc.<br />
Prin HG 1284/2007 Măgura Odobe ti <strong>de</strong>vine Arie <strong>de</strong> Protec ie Specială Avifaunistică<br />
ROSPA0075, cu o suprafa ă <strong>de</strong> 13164 ha, <strong>de</strong>clarată pentru protejarea a 12 specii <strong>de</strong> păsări<br />
enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECN (Dendrocopus syriacus, Lullula<br />
arborea, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Pernis apivorus, Hieraaetus pennatus, Bonasia<br />
bonasia, Caprimulgus europaeus, Picus canus, Dendrocopus medius, Dendrocopus leucotos<br />
i Falco columbarius). Chiar dacă situl Natura 2000 Măgura Odobe ti nu a fost <strong>de</strong>semnat<br />
pentru habitate <strong>de</strong> interes comunitar, prezentăm pe scurt principalele habitate Natura 2000<br />
existente în acest sit.<br />
40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice<br />
Distribu ia generală: Sud-estul Europei<br />
Distribu ia în România: în zona <strong>de</strong> silvostepa si în mod secundar în cea nemorala, în<br />
Podisul Dobrogei <strong>de</strong> Nord, Podisul Dobrogei <strong>de</strong> Sud, Podisul Central Moldovenesc (Vaslui-<br />
Mânjesti, Tanacu, Crasna), Câmpia Moldovei (Iasi, Valea Lunga, Holboca), Subcarpatii<br />
Moldovei – Humulesti, Podisul Sucevei – Câmpulung Moldovenesc, Depresiunea Radauti.<br />
Distribu ia în sit: la poalele Măgurii Odobeşti, pe alocuri prin poienile <strong>de</strong> pe Măgura<br />
Odobeşti, chiar în poienile din jurul releului <strong>de</strong> pe vârful Măgurii Odobeşti<br />
Biologie: sunt tufărişurile caducifoliate ale zonei <strong>de</strong> stepă ori silvostepă, cu arbuşti din<br />
regiunile pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei <strong>de</strong><br />
limita estică a pădurilor <strong>de</strong> stejari. Asociaţia caracteristică acestui tip <strong>de</strong> habitat este as Pruno<br />
spinosae-Crataegetum monogynae Soó (1927) 1931.<br />
37
Starea <strong>de</strong> conservare: bună<br />
Factori <strong>de</strong> risc: <strong>de</strong>frişările, incendiile.<br />
Măsuri <strong>de</strong> protec ie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei<br />
Măsuri <strong>de</strong> management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor<br />
6520 Fâneţe montane<br />
Distribu ia generală: în tot lanţul carpatic<br />
Distribu ia în România: Muntii Maramuresului, Muntii Rodnei, Muntii Ignis, Muntele<br />
Gutâi, Muntii Lapusului, Muntii Tiblesului, Muntii Rarau, Bazinul Sucevei, Bazinul Bistritei<br />
Aurii, Bazinul Susitei, Bazinul Milcovului, Muntii Bistritei, Muntii Calimani, Mt. Ceahlau,<br />
Muntii Hasmas, Bazinul Râmnicului Sarat, Mt. G漷bova, Mt. Siriu, Mt. Penteleu, Mt. Piatra<br />
Mare, Muntii Bucegi, Muntii Piatra Craiului, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras, Muntii<br />
Sureanu, Muntii Capaţânii, Muntii Cindrel, Parâng, Retezat - Go<strong>de</strong>anu, Muntii Cernei,<br />
Muntii Tarcu, Muntii Poiana Rusca, Muntii Semenic, Muntii Apuseni<br />
Distribu ia în sit: în jurul releului <strong>de</strong> pe vârful Măgurii Odobeşti<br />
Biologie: habitatul este reprezentat <strong>de</strong> pajişti (fâneţe şi păşuni) mezofile din etajul montan<br />
până în cel subalpin al Carpaţilor (majoritatea la peste 600 metri altitudine), bogate în specii,<br />
dominate <strong>de</strong> obicei <strong>de</strong> Festuca rubra şi Agrostis tenuis, şi cu Trisetum flavescens, Carum<br />
carvi, Salvia pratensis, Anthoxanthum odoratum, Trollius europaeus, Pimpinella major,<br />
Cynosurus cristatus etc. Asociaţia caracteristică acestui tip <strong>de</strong> habitat este as. Festuco rubrae-<br />
Agrostietum capillaris Horvat 1951.<br />
Starea <strong>de</strong> conservare: bună<br />
Factori <strong>de</strong> risc: <strong>de</strong>sţelenirea terenurilor, regimul hidric <strong>de</strong>ficitar, uneori volum edafic extrem<br />
<strong>de</strong> mic, alteori retenţia apei în sol extrem <strong>de</strong> puternică etc.<br />
Măsuri <strong>de</strong> protec ie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei<br />
Măsuri <strong>de</strong> management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor<br />
91I0* Păduri stepice euro-siberiene <strong>de</strong> Quercus spp.<br />
Distribu ia generală: Euopa până în Siberia<br />
Distribu ia în România: “Dealul Cetatii Lempes - Mlastina Harman, jud. Brasov; Padurea<br />
<strong>de</strong> gorun si stejar <strong>de</strong> la Dosul Fanatului, jud. Brasov; Padurea <strong>de</strong> gorun si stejar <strong>de</strong> pe Dealul<br />
Purcaretului, jud. Brasov; situl Sighisoara - Târnava Mare; Suatu-Ghiris, jud. Cluj; situl<br />
“Lacul Stiucilor, Sic, Puini, Valea Legiilor”, jud. Cluj; Padurea Bejan-Deva, Jud. Hunedoara;<br />
Coridorul Jiului; Padurea Calugareasca, jud. Olt; Padurea Vladila, jud. Olt; Branistea<br />
Catârilor, jud. Olt; Padurea Comana, jud. Giurgiu; Padurea Irmolea-Homita, jud. Iasi;<br />
Padurea si pajistile <strong>de</strong> la Mârzesti – Iasi; Padurea Uricani, jud. Iasi; Padurea Roscani, jud.<br />
Iasi; Padurea Seaca – Movileni, jud. Vaslui; Padurea Gârboavele, jud. Galati; situl Padurea si<br />
Valea Canaraua Fetii – Iortmac, jud. Constanta; situl “Dumbraveni, Valea Urluia, Lacul<br />
38
Ve<strong>de</strong>roasa”, jud. Constanta; Canaralele Dunarii; Podisul Nord Dobrogean; Muntii Macinului;<br />
Câmpia Careiului.<br />
Distribu ia în sit: la Est <strong>de</strong> localitatea Boloteşti, în limitele sitului, către localitatea<br />
Scânteia; în amonte <strong>de</strong> satul Scânteia; în amonte <strong>de</strong> satul Scânteia, către Mânăstrirea Tarniţa;<br />
în toate expoziţiile sudice ale Măgurii Odobeşti şi peste tot un<strong>de</strong> altitudinea este sub 600 m în<br />
cadrul sitului.<br />
Biologie: reprezintă pădurile xero-termofile <strong>de</strong> stejar din câmpiile din sud-estul Europei.<br />
Clima este foarte continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din<br />
loess (soluri <strong>de</strong> tip cernoziom). Speciile <strong>de</strong> plante caracteristice sunt: Quercus robur şi Q.<br />
pedunculiflora care domină stratul arborescent al acestor păduri, bogate în elemente stepice<br />
continentale şi geofite din alianţa Aceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957. Acest tip <strong>de</strong> habitat,<br />
care forma odată vegetaţia naturală a Europei <strong>de</strong> sud-est, este foarte fragmentat în prezent. Pe<br />
alocuri este întrerupt <strong>de</strong> plantaţii <strong>de</strong> salcâm (Robinia pseudacacia).<br />
Starea <strong>de</strong> conservare: bună<br />
Factori <strong>de</strong> risc: <strong>de</strong>frişările, incendiile.<br />
Măsuri <strong>de</strong> protec ie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei<br />
Măsuri <strong>de</strong> management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor<br />
91V0 Păduri dacice <strong>de</strong> fag (Symphyto-Fagion)<br />
Distribu ia generală: Sud-estul Europei (Carpaţii româneşti, ucraineni şi din estul Serbiei)<br />
Distribu ia în România: în etajul nemoral din întreg lantul M-tilor Carpati.<br />
I. Carpatii Meridionali: M-tii Bucegi, M-tii Leaota, M-tii Piatra Craiului, M-tii Capatânii, Mtii<br />
Cindrel , M-tii Latoritei, M-tii Lotrului, M-tii Parâng, M-tii Sureanu, M-tii Cernei, M-tii<br />
Go<strong>de</strong>anu, M-tii Mehedinti, M-tele Mic, M-tii Retezat, M-tii Tarcu, M-tii Vâlcan , Masivul<br />
Cozia, M-tii Fagaras, M-tii Iezer-Papusa, M-tii Ţaga.<br />
II. Carpatii Occi<strong>de</strong>ntali: M-tii Apuseni, M-tii Bihorului, M-tii Codru-Moma, M-tele Gaina,<br />
M-tii Gilaului, M-tele Mare, M-tii Mesesului, M-tii Metaliferi, M-tii Padurea Craiului, M-tii<br />
Plopis, M-tii Simleu, M-tii Trascaului, Masivul Vla<strong>de</strong>asa, M-tii Zarandului, M-tii Poiana<br />
Rusca, M-tii Almajului, M-tii Aninei, M-tii Dognecei, M-tii Locvei, M-tii Semenic.<br />
III. Carpatii Orientali: M-tii Gârbova, M-tii Baraolt, M-tii Bodoc, M-tii Bretcului, Masivul<br />
Ciomatu, Masivul Ciucas, M-tii Grohotis, M-tii Întorsurii, Masivul Penteleu, M-tii Persani,<br />
Masivul Piatra Mare, Masivul Postavarul, M-tii Siriu, M-tii Tataru, Mtii Vrancei, M-tii<br />
Bârgau, M-tii Gutâi, M-tii Ignis, M-tii Lapusului, M-tii Maramuresului, M-tii Oas, Obcina<br />
Brodinei, Obcina Fere<strong>de</strong>u, Obcina Mare, Obcina Mestecanis, M-tii Rodnei, M-tii Suhard, Mtii<br />
Tibles, M-tii Calimani, Masivul Ceahlau, M-tii Ciucului, M-tii Giumalau, M-tii Giurgeu,<br />
M-tii Gosmanu, M-tii Gurghiu, M-tii Harghita, M-tii Hasmas, M-tii Nemira, M-tii Rarau, Mtii<br />
Stânisoarei, M-tii Tarcau.<br />
Distribu ia în sit: în toate expoziţiile nordice, estice sau vestice ale Măgurii Odobeşti şi<br />
peste tot un<strong>de</strong> altitudinea este <strong>de</strong> peste 600 m în cadrul sitului<br />
Biologie: sunt pădurile <strong>de</strong> Fagus sylvatica şi Fagus sylvatica-Carpinus betulus din Carpaţii<br />
româneşti, ucraineni şi din estul Serbiei, şi din <strong>de</strong>alurile subcarpatice, din alianţa Symphyto<br />
cordati-Fagion, cu specii tipice <strong>de</strong> Fagetalia, <strong>de</strong>zvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori<br />
39
aci<strong>de</strong>. Asociaţia caracteristică acestui tip <strong>de</strong> habitat este as. Symphyto cordati-Fagetum Vida<br />
1959. Altitudine: (500-) 600-1400 (-1450) m; clima: T=8,0-3,0°C, P=750-1200 mm; relief:<br />
versanti slab până la puternic înclinati, în expozitii diferite, platouri, culmi, vâlcele ume<strong>de</strong>,<br />
coame, funduri <strong>de</strong> văi; roci: variate, în special fliş, conglomerate, sisturi cristaline, gresii<br />
calcaroase, roci eruptive si metamorfice, bazice, intermediare, rar aci<strong>de</strong>; soluri <strong>de</strong> tip:<br />
eutricambosol, luvosol, stagnosol, litosol, rendzine, districambosol, superficiale-până la<br />
profun<strong>de</strong>, mai mult sau mai putin gleizate, oligo-mezobazice, mezo-eubazice, eubazice,<br />
mezotrofice, eutrofice, slab-scheletice până la scheletice, slab aci<strong>de</strong>-aci<strong>de</strong>, jilave până la<br />
ume<strong>de</strong>.<br />
Starea <strong>de</strong> conservare: bună<br />
Factori <strong>de</strong> risc: <strong>de</strong>frişările, incendiile.<br />
Măsuri <strong>de</strong> protec ie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei<br />
Măsuri <strong>de</strong> management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor<br />
2.3.2. Habitate în baza cărora a fost <strong>de</strong>clarată aria naturala protejată<br />
2.3.2.1. Habitate Natura 2000<br />
2.3.2.3. Hărţile <strong>de</strong> distribuţie a tipurilor <strong>de</strong> habitate<br />
2.3.3. Specii <strong>de</strong> floră şi faună pentru care a fost <strong>de</strong>clarată aria naturală<br />
protejată<br />
2.3.3.1. Plante inferioare<br />
Nu este cazul<br />
2.3.3.2. Plante superioare<br />
Nu este cazul<br />
2.3.3.3 Nevertebrate<br />
Nu este cazul<br />
2.3.3.4. Ihtiofaună<br />
Nu este cazul.<br />
2.3.3.5. Herpetofaună<br />
40
Nu este cazul<br />
2.3.4.6. Avifaună<br />
Păsările reprezintă un segment faunistic cu importanţă <strong>de</strong>osebită în cadrul sitului,<br />
reprezentând motivul <strong>de</strong>clarării ariei protejate. Dintre aceste specii, următoarele sunt protejate<br />
prin anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:<br />
Lista speciilor <strong>de</strong> interes comunitar din ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
COD<br />
SPECIE<br />
A429 Dendrocopos syriacus<br />
A246 Lullula arborea<br />
A320 Ficedula parva<br />
A321 Ficedula albicollis<br />
A071 Pernis apivorus<br />
A092 Hieraaetus pennatus<br />
A104 Bonasa bonasia<br />
A244 Caprimulgus europaeus<br />
A234 Picus canus<br />
A238 Dendrocopos medius<br />
A239 Dendrocopos leucotos<br />
A098 Falco columbarius<br />
DENUMIRE SPECIE<br />
A429 Dendrocopos syriacys<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod<br />
EUNIS<br />
Specie - A429<br />
2 Denumirea Dendrocopos syriacus<br />
ştiin ifică<br />
3 Denumirea<br />
populară<br />
Ciocănitoare <strong>de</strong> grădini<br />
4 Statutul <strong>de</strong> Preocupare minimă<br />
conservare<br />
România<br />
în<br />
5 Descrierea speciei Descriere: asemănătoare cu ciocănnitoarea pestri ă mare. Se<br />
difern iază <strong>de</strong> aceasta prin lipsa dungii negre <strong>de</strong> pe laturile gâtului<br />
până la ceafă, mai pu in alb pe rectricele exterioare, subcodalele <strong>de</strong><br />
un ro u pal. Flancuri u or striate.<br />
Habitat: în regiuni <strong>de</strong>schise: parcuri, livezi, grădini, vii<br />
Reproducere: <strong>de</strong>pun ponta la sfâr itul lunii aprilie, într-o scorbură<br />
excavată în copaci <strong>de</strong> diferite tipuri. Depun 4-7 ouă.<br />
41
6 Perioa<strong>de</strong> critice Aprilie-Iunie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu insecte, semin e, fructe.<br />
8 Arealul speciei Specie larg răspândită în Europa. Efective mari în: Azerbaijan,<br />
Bulgaria, Grecia, Ungaria, Macedonia, Rusia, Serbia, Turcia<br />
Ucraina.<br />
i<br />
9 Distribuţia<br />
România<br />
în Specie răspândită în toată ara.<br />
10 Populaţia naţională 24.000 – 32.000 <strong>de</strong> perechi<br />
11 Calitatea datelor<br />
privind populaţia<br />
naţională<br />
Medie<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A429 Dendrocopos syriacus–Ciocănitoare <strong>de</strong> grădină, Anexa I a<br />
Directivei Păsări 2009/147/EC<br />
2. Informaţii specifice Această specie este rezi<strong>de</strong>ntă în cadrul sitului, putând fi întâlnită în<br />
speciei<br />
toate cele 12 luni ale anului.<br />
3. Distribuţia speciei Vezi figura X<br />
4. Distribuţia speciei Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru această<br />
specie, în special în zonele cu livezi, vii i în apropierea<br />
a ezărilor umane.<br />
5. Statutul <strong>de</strong> prezenţă rezi<strong>de</strong>ntă<br />
6. Statutul <strong>de</strong> prezenţă marginală<br />
7. Statutul <strong>de</strong> prezenţă nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen<br />
comună<br />
ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong> Anul 2012, lunile aprilie-mai<br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
42
10. Alte informaţii<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population<br />
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK:<br />
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii<br />
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările<br />
comune din România: din habitate agricole, localită i i păduri,<br />
Cluj-Napoca: Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western<br />
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird<br />
Gui<strong>de</strong> 2nd Edition, HarperCollins<br />
A246 Lullula arborea<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod Specie - EUNIS A246<br />
2 Denumirea ştiin ifică Lullula arborea<br />
3 Denumirea populară Ciocârlie <strong>de</strong> pădure<br />
4 Statutul <strong>de</strong> conservare Preocupare minimă<br />
în România<br />
5 Descrierea speciei Descriere: pasăre <strong>de</strong> talie medie, ce prezintă un colorit maro,<br />
uniform. Se aseamănă foarte mult cu ciocârlia <strong>de</strong> câmp, <strong>de</strong> care se<br />
diferen iază prin coada mai scurtă, sprânceana evi<strong>de</strong>ntă – <strong>de</strong>schisă<br />
la culoare, creasta scurtă ce <strong>de</strong> obicei nu este ridicată i o pată<br />
închisă mărginită <strong>de</strong> un alb-crem.<br />
Habitat: preferă marginea pădurilor <strong>de</strong> foioase, lizierele i zonele<br />
cu stufări uri. Foarte importante sunt prezen a ierbii mai scurtă<br />
<strong>de</strong> 5 cm i a petelor goale <strong>de</strong> sol.<br />
Reproducere: specie teritorială. Baza cuibului este reprezentată <strong>de</strong> o<br />
adâncitură, ascunsă sub un smoc <strong>de</strong> iarbă, căptu ită cu fire fine.<br />
Sunt <strong>de</strong>puse 3-5 ouă începând cu jumătatea lunii aprilie.<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Aprilie-Mai<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat În perioada <strong>de</strong> cuibărit consumă, insecte. În restul anului dieta e<br />
suplimentată cu semin e.<br />
43
8 Arealul speciei Larg răspândită în Europa. Poate fi observată în următoarele state:<br />
Albania; Austria; Armenia, Azerbaijan; Belarus; Belgium; Bosnia<br />
& HG; Bulgaria; Croa ia; Cipru; Cehia, Danemarca; Estonia;<br />
Finlanda; Fran a; Germania; Grecia; Ungaria; Italia; Latvia,<br />
Lituania; Luxembourg; Macedonia, Moldova; Olanda; Norvegia;<br />
Polonia; Portugalia; Rusia; Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia;<br />
Elve ia; Turcia; Ucraina; U. K.<br />
9 Distribuţia în O putem întâlni în SPA-urile din Transilvania dar i în Dobrogea<br />
România<br />
i Moldova.<br />
10 Populaţia naţională 65.000 – 87.000 perechi<br />
11 Calitatea datelor<br />
privind populaţia<br />
naţională<br />
Medie<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A246 Lullula arborea–Ciocârlie <strong>de</strong> pădure, Anexa I a Directivei Păsări<br />
2009/147/EC<br />
2. Informaţii Specie cuibăritoare în cadrul sitului. Poate fi observată începând cu<br />
specifice speciei luna aprilie.<br />
3. Distribuţia speciei Vezi figura X<br />
4. Distribuţia speciei Specie localizată la nivelul lizierii, în apropierea terenurilor <strong>de</strong>schise<br />
5. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> cuibăritoare<br />
6. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> marginală<br />
7. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen<br />
comună<br />
ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong> Anul 2012, lunile martie-aprilie<br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
44
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
10. Alte informaţii<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,<br />
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.<br />
(BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice<br />
Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune<br />
din România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:<br />
Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Gui<strong>de</strong><br />
2nd Edition, HarperCollins<br />
A 320 Ficedula parva<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod<br />
EUNIS<br />
Specie - A320<br />
2 Denumirea Ficedula parva<br />
ştiin ifică<br />
3 Denumirea<br />
populară<br />
Muscar mic<br />
4 Statutul <strong>de</strong> Preocupare minimă<br />
conservare<br />
România<br />
în<br />
5 Descrierea speciei Descriere: masculul prezintă pieptul portocaliu-ruginiu <strong>de</strong> intensitate<br />
variabilă. Femela – u or crem pe bărbie i piept. Ambii prezintă două<br />
pete albe pe coadă. in coada ca un pietrar.<br />
Habitat: în pădurile umbroase <strong>de</strong> fag, dar<br />
i în livezi.<br />
i în pădurile <strong>de</strong> stejar, molid<br />
Reproducere: cuibul este amplasat în scorburi naturale sau artificiale, în<br />
crăpături mai mari sau bifurca ii <strong>de</strong> ramuri.<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Mai-Iunie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu insecte.<br />
45
8 Arealul speciei Albania; Austria; Azerbaijan; Belarus; Belgium; Bulgaria; Croatia;<br />
Cipru; Cehia, Danemarca; Finlanda; Fran a; Germania; Grecia;<br />
Ungaria; Italia; Latvia; Lituania; Luxembourg; Macedonia, Olanda;<br />
Norvegia; Polonia Portugalia; Rusia, Slovacia; Slovenia; Spania;<br />
9 Distribuţia în<br />
România<br />
10 Populaţia naţională N/A<br />
11 Calitatea datelor<br />
privind populaţia<br />
naţională<br />
Suedia; Elve ia, Turcia, U. K<br />
Specie prezentă în efective mari în SPA-urile din Transilvania, mai<br />
poate fi întâlnită în efective mai mici i în celelalte regiuni ale ării,<br />
atunci când găse te condi ii prielnice pentru cuibărit i hrănire. Mai<br />
pu in întâlnită în Muntenia.<br />
Medie<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A320 Ficedula parva–Muscar mic, Anexa I a Directivei Păsări<br />
2009/147/EC<br />
2. Informaţii<br />
specifice speciei<br />
N/A<br />
3. Distribuţia speciei Vezi figura X<br />
4. Distribuţia speciei Specie localizată în sit în regiunea NV, centrală i SV<br />
5. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> cuibăritoare<br />
6. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> larg răspândită<br />
7. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen<br />
comună<br />
ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong> Anul 2012, perioada mai-iunie<br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
46
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
10. Alte informaţii<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,<br />
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.<br />
(BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă Avifaunistică<br />
din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice Române şi a<br />
Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune din<br />
România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:<br />
Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Gui<strong>de</strong> 2nd<br />
Edition, HarperCollins<br />
A321 Ficedula albicollis<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod<br />
EUNIS<br />
Specie - A321<br />
2 Denumirea Ficedula albicollis<br />
ştiin ifică<br />
3 Denumirea<br />
populară<br />
Muscar gulerat<br />
4 Statutul <strong>de</strong> Preocupare minimă<br />
conservare<br />
România<br />
în<br />
5 Descrierea speciei Descriere: păsări <strong>de</strong> dimensiuni mici, ce prezintă un colorit caracteristic<br />
<strong>de</strong> alb cu negru. Masculul are un guler alb i o pată albă întinsă pe frunte.<br />
La femelă, dunga albă <strong>de</strong> pe aripi se întin<strong>de</strong> până la baza remigelor<br />
primare.<br />
Habitat: păduri bătrâne cu strat arbustiv bogat, grădinile cu vegeta ie<br />
<strong>de</strong>asă i parcuri.<br />
Reproducere: î i construie te cuibul în scorburi, efectivele dintr-o zonă<br />
putând fi mărite semnificativ prin instalarea <strong>de</strong> cuiburi artificiale. Depun<br />
4-7 ouă la sfâr itul lunii aprilie.<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Aprilie-Iunie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu insecte prinse în zbor.<br />
47
8 Arealul speciei Foarte răspândită în Europa. Poate fi întâlnită în: Austria, Azerbaijan,<br />
Belarus, Cehia, Fran a, Germania, Macedonia, Polonia, Rusia, Serbia,<br />
Slovacia, i Ucraina – efective mari. Poate fi observate i în alte ări<br />
9 Distribuţia în<br />
România<br />
din Europa, dar în efective mai mici.<br />
Specie prezentă în efective mari în SPA-urile din Transilvania, mai poate<br />
fi întâlnită în efective mai mici i în celelalte regiuni ale ării, atunci<br />
când găse te condi ii prielnice pentru cuibărit i hrănire.<br />
10 Populaţia naţională 460.000-712.000 perechi<br />
11 Calitatea datelor Medie<br />
privind<br />
naţională<br />
populaţia<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A321 Ficedula albicollis–Muscar gulerat, Anexa I a Directivei Păsări<br />
2009/147/EC<br />
2. Informaţii Specie cuibăritoare în cadrul sitului. Poate fi observată începând cu luna<br />
specifice speciei aprilie.<br />
3. Distribuţia speciei Vezi figura X<br />
4. Distribuţia speciei Specie localizată în centrul sitului<br />
i SV a sitului.<br />
i în parcelele situate în partea <strong>de</strong> NV<br />
5. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> reproducere<br />
6. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> larg răspândită<br />
7. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen<br />
comună<br />
ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong> Anul 2012, luna mai<br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
48
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
10. Alte informaţii<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod<br />
EUNIS<br />
Specie - A072<br />
2 Denumirea Pernis apivorus<br />
ştiin ifică<br />
3 Denumirea<br />
populară<br />
Viespar<br />
4 Statutul <strong>de</strong> Preocupare minimă<br />
conservare<br />
România<br />
în<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială Avifaunistică<br />
ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,<br />
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.<br />
(BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă Avifaunistică<br />
din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice Române şi a<br />
Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune din<br />
România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca: Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Gui<strong>de</strong> 2nd<br />
Edition, HarperCollins<br />
A071 Pernis apivorus<br />
49
5 Descrierea speciei Descriere: se diferen iază <strong>de</strong> orecar prin capul mai mic i gâtul mai<br />
sub ire. Când planează, aripile sunt inute aproape orizontal.<br />
Masculul prezintă capul cenu iu i ochii galbeni. Deasupra este marocenu<br />
iu, iar <strong>de</strong><strong>de</strong>subt prezintă dungi pronun ate maro. Femela mai<br />
maro pe cap <strong>de</strong>cât masculul, prezintă mai mult negru pe vârful aripii.<br />
Coada brăzdată <strong>de</strong> dungi <strong>de</strong> culoare închisă, una la vârf<br />
bază.<br />
i două la<br />
Habitat: păduri <strong>de</strong> foiase i <strong>de</strong> conifere, dar pot fi prezen i i în alte<br />
tipuri <strong>de</strong> pădure (ex. molidi uri), cu condi ia să existe o intercalare a<br />
paji tilor cu arboretele. Prezen a api<strong>de</strong>lor i a altor insecte <strong>de</strong> sol<br />
este obligatorie.<br />
Reproducere: cuibul este construit în arbori la aproximativ 10-20 metrii<br />
înăl ime. Pot să î i construiască singuri cuibul, dar pot folosi i<br />
cuiburi <strong>de</strong>ja folosite <strong>de</strong> orecari. Cuibul este continuu împrospătat cu<br />
noi frunze i plante verzi, pentru a-l face mai pu in vizibil. Depun o<br />
singură pontă (1-3 ouă), în mai.<br />
Sosesc în România în aprilie/mai<br />
începând cu luna septembrie.<br />
i părăsesc teritoriul <strong>de</strong> cuibărit<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Mai-Iulie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu larvele i ouăle insectelor cu aripi membranoase: albine,<br />
viespii, bondari. Atunci când nu găsesc himenoptere, se pot hrăni i cu<br />
opârle, alte insecte, mamifere mici i chiar puii altor păsări.<br />
8 Arealul speciei Larg răspândit în Europa. Prezent cu efective mari în: Austria, Belarus,<br />
Croa ia, Cehia, Finalanda, Fran a, Germania, Grecia, Latvia,<br />
Norvegia, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Elve ia, Ucraina. Efective<br />
mai pu in importante sunt înregistrate i în alte ări din Europa.<br />
9 Distribuţia în Prezent în pădurile din regiunile <strong>de</strong> es i <strong>de</strong> <strong>de</strong>al, până în zona<br />
România<br />
montană.<br />
10 Populaţia naţională 2000-2600 perechi<br />
11 Calitatea datelor<br />
privind populaţia<br />
naţională<br />
Slabă<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A072 Pernis apivorus–Viespar, Anexa I a Directivei Păsări<br />
2009/147/EC<br />
2. Informaţii specifice Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului (10-15<br />
speciei<br />
perechi conform formularului standard 2011). Sosesc începând cu<br />
lunile aprilie/mai i părăsesc situl începând cu luna septembrie.<br />
3. Distribuţia speciei N/A<br />
4. Distribuţia speciei Cuibăresc în pădurile din cadrul sitului<br />
apropierea locurilor <strong>de</strong> cuibărit.<br />
i se hrănesc în paji tile din<br />
50
5. Statutul <strong>de</strong> prezenţă reproducere<br />
6. Statutul <strong>de</strong> prezenţă N/A<br />
7. Statutul <strong>de</strong> prezenţă nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong><br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
10. Alte informaţii<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
N/A<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod<br />
EUNIS<br />
Specie - A092<br />
2 Denumirea Hieraaetus pennatus<br />
ştiin ifică<br />
3 Denumirea<br />
populară<br />
Acvilă mică<br />
4 Statutul <strong>de</strong> Preocupare minimă<br />
conservare<br />
România<br />
în<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,<br />
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.<br />
(BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii<br />
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune<br />
din România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:<br />
Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Gui<strong>de</strong><br />
2nd Edition, HarperCollins<br />
A092 Hieraaetus pennatus<br />
51
5 Descrierea speciei Descriere:<br />
Habitat: în păduri cu copacii cu frunze căzătoare, cu lumini<br />
poeni, în regiuni montane mai joase, mai rar la câmpie.<br />
uri i<br />
Reproducere: <strong>de</strong>pun ouălele la începutul lunii mai, într-un cuib pe care<br />
îl construiesc în copacii, la 6-16 metrii înăl ime. Depun 2 ouă, rar 3.<br />
Sosesc în România în aprilie<br />
cu luna septembrie.<br />
i părăsesc teritoriul <strong>de</strong> cuibărit începând<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Mai-Iulie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu păsări i mamifere mici, opârle.<br />
8 Arealul speciei Prezent cu efective mari în: Azerbaijan, Fran<br />
Rusia, Spania, Turcia.<br />
a, Grecia, Portugalia,<br />
9 Distribuţia<br />
România<br />
în Prezent în SPA-urile din regiunile montane, în special în Transilvania.<br />
10 Populaţia naţională 80-120 perechi<br />
11 Calitatea datelor<br />
privind populaţia<br />
naţională<br />
Medie<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A092 Hieraaetus pennatus–Acvilă mică, Anexa I a Directivei Păsări<br />
2009/147/EC<br />
2. Informaţii specifice Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului (1 -2<br />
speciei<br />
pereche conform datelor colectate în anul 2012). Sosesc începând cu<br />
lunile aprilie i părăsesc situl începând cu luna septembrie.<br />
3. Distribuţia speciei N/A<br />
4. Distribuţia speciei Cuibăresc în pădurile din cadrul sitului<br />
apropierea locurilor <strong>de</strong> cuibărit.<br />
i se hrănesc în paji tile din<br />
5. Statutul <strong>de</strong> prezenţă reproducere<br />
6. Statutul <strong>de</strong> prezenţă N/A<br />
7. Statutul <strong>de</strong> prezenţă nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong><br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
N/A<br />
52
10. Alte informaţii<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,<br />
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife<br />
International. (BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii<br />
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune<br />
din România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-<br />
Napoca: Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Gui<strong>de</strong><br />
2nd Edition, HarperCollins<br />
A104 Bonasa bonasia<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod Specie - EUNIS A104<br />
2 Denumirea ştiin ifică Bonasa bonasia<br />
3 Denumirea populară Ieruncă<br />
4 Statutul <strong>de</strong> conservare în Preocupare minimă<br />
România<br />
5 Descrierea speciei Descriere: cele două sexe sunt similare, <strong>de</strong> culoare maro.<br />
Masculul se <strong>de</strong>osebe te <strong>de</strong> femelă printr-un mo pe<br />
cre tet. Prezintă coada <strong>de</strong> un gri-albastru uniform, vizibil<br />
când se ridică.<br />
Habitat: păduri <strong>de</strong> conifere, preferabil ume<strong>de</strong> i <strong>de</strong>se, în<br />
amestec cu fag, ar ar, arin negru, mesteacăn.<br />
Reproducere: <strong>de</strong>pun ponta începând cu sfâr itul lunii<br />
martie, până în luna mai. Cuibul este construit pe sol, la<br />
adăpostul unui copac sau tufi . De obicei este bine ascuns<br />
i căptu it cu materiale vegetale.<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Martie-Iunie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu semin e, insecte, plante i rădăcini.<br />
8 Arealul speciei Efective mari înregistrate în Belarus, Cehia, Rusia, Suedia,<br />
Elve ia – dar i în alte ări din Europa, prezentând<br />
efective mai reduse.<br />
9 Distribuţia în România Specie întâlnită în SPA-urile din Transilvania. Efective<br />
scăzute apar i în Moldova.<br />
10 Populaţia naţională 10.000 – 13.000 perechi<br />
53
11 Calitatea datelor privind Insuficientă<br />
12<br />
populaţia naţională<br />
Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei<br />
fotografii şi informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A104 Bonasa bonasia–Ieruncă, Anexa I a Directivei Păsări<br />
2009/147/EC<br />
2. Informaţii specifice speciei Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului<br />
(8-12 perechi conform formularului standard 2011). Specie<br />
rezi<strong>de</strong>ntă în cadrul sitului.<br />
3. Distribuţia speciei N/A<br />
4. Distribuţia speciei N/A<br />
5. Statutul <strong>de</strong> prezenţă reproducere<br />
6. Statutul <strong>de</strong> prezenţă N/A<br />
7. Statutul <strong>de</strong> prezenţă nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă N/A<br />
9. Perioada <strong>de</strong> colectare a<br />
datelor din teren<br />
10. Alte informaţii privind<br />
sursele <strong>de</strong> informaţii<br />
A. Date generale ale speciei<br />
N/A<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie<br />
Specială Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population<br />
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK:<br />
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series<br />
No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii<br />
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010,<br />
Păsările comune din România: din habitate agricole,<br />
localită i i păduri, Cluj-Napoca: Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western<br />
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press, New<br />
York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins<br />
Bird Gui<strong>de</strong> 2nd Edition, HarperCollins<br />
A244 Caprimulgus europaeus<br />
54
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod Specie - EUNIS A224<br />
2 Denumirea ştiin ifică Caprimulgus europaeus<br />
3 Denumirea populară Caprimulg<br />
4 Statutul <strong>de</strong> conservare în Preocupare minimă<br />
România<br />
5 Descrierea speciei Descriere: specie nocturnă, greu <strong>de</strong> observat. Penaj gri-maro.<br />
Masculul prezintă pete albe pe gât, pe aripi i pe coadă.<br />
Habitat: preferă zonele uscate i <strong>de</strong>schise. Pădurile trebuie să<br />
prezinte poieni i rari ti.<br />
Reproducere: cuibul este construit pe sol. Ponta (2 ouă) e<br />
<strong>de</strong>pusă târziu, în mai.<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Mai-Iunie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu insecte.<br />
8 Arealul speciei Prezent cu efective mari în: Belarus, Fran a, Grecia, Latvia,<br />
Lituania, Spania, Turcia, Portugalia. Specia mai poate fi<br />
întâlnită i în alte ări din Europa, dar înregistrând efective<br />
mai scăzute.<br />
9 Distribuţia în România Specie întâlnită în toate regiunile ării, prepon<strong>de</strong>rent în SPAurile<br />
din Transilvania.<br />
10 Populaţia naţională 12.000-15.000 perechi<br />
11 Calitatea datelor privind Insuficientă<br />
populaţia naţională<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii<br />
şi informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A224 Caprimulgus europaeus–Caprimulg, Anexa I a Directivei<br />
Păsări 2009/147/EC<br />
2. Informaţii specifice Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului (20-40<br />
speciei<br />
perechi conform formularului standard 2011).<br />
3. Distribuţia speciei N/A<br />
4. Distribuţia speciei N/A<br />
5. Statutul <strong>de</strong> prezenţă reproducere<br />
6. Statutul <strong>de</strong> prezenţă N/A<br />
7. Statutul <strong>de</strong> prezenţă nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong> N/A<br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
55
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
10. Alte informaţii<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population<br />
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife<br />
International. (BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii<br />
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările<br />
comune din România: din habitate agricole, localită i i păduri,<br />
Cluj-Napoca: Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird<br />
Gui<strong>de</strong> 2nd Edition, HarperCollins<br />
A234 Picus canus<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod<br />
EUNIS<br />
Specie - A234<br />
2 Denumirea Picus canus<br />
ştiin ifică<br />
3 Denumirea<br />
populară<br />
Ghionoaie sură<br />
4 Statutul <strong>de</strong> Preocupare minimă<br />
conservare<br />
România<br />
în<br />
5 Descrierea speciei Descriere: mai mică <strong>de</strong>cât ghionoaia ver<strong>de</strong>, cu mai pu in gri i ro u<br />
pe frunte. Masculul prezintă ro<br />
iar femela <strong>de</strong>loc.<br />
Habitat: preferă pădurile ume<strong>de</strong>.<br />
u doar pe partea frontală a capului,<br />
Reproducere: <strong>de</strong>pun ponta la sfâr itul lunii aprilie, într-o scorbură<br />
excavată <strong>de</strong> ambii părin i.<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Aprilie-Iunie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu insecte <strong>de</strong> pe scoar a copacilor.<br />
8 Arealul speciei Specie larg răspândită în Europa. Efective mari în: Belarus, Bulgaria,<br />
Cehia, Croa ia, Estonia, Finlanda, Fran a, Germania, Ungaria,<br />
9 Distribuţia în<br />
Italia, Lituania, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Ucraina.<br />
Specie întâlnită prepon<strong>de</strong>rent în SPA-urile din Transilvania i mult<br />
România<br />
mai pu in în Dobrogea, Moldova sau Muntenia.<br />
56
10 Populaţia naţională 28.000 – 36.000 <strong>de</strong> perechi<br />
11 Calitatea datelor<br />
privind populaţia<br />
naţională<br />
Medie<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atri<br />
but<br />
Observaţie<br />
1. Specia A234 Picus canus–Ghionoaie sură, Anexa I a Directivei Păsări<br />
2009/147/EC<br />
2. Informaţii Această specie este rezi<strong>de</strong>ntă în cadrul sitului, putând fi întâlnită în toate<br />
specifice<br />
speciei<br />
cele 12 luni ale anului.<br />
3. Distribuţia<br />
speciei<br />
N/A<br />
4. Distribuţia<br />
speciei<br />
N/A<br />
5. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>ntă<br />
6. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> N/A<br />
7. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong><br />
colectare a<br />
datelor din<br />
teren<br />
10. Alte informaţii<br />
privind sursele<br />
<strong>de</strong> informaţii<br />
Anul 2012, lunile aprilie-mai<br />
Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,<br />
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.<br />
(BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă Avifaunistică<br />
din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice Române şi a<br />
Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune din<br />
România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:<br />
Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Gui<strong>de</strong> 2nd<br />
57
A. Date generale ale speciei<br />
Edition, HarperCollins<br />
A238 Dendrocopos medius<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod<br />
EUNIS<br />
Specie - A238<br />
2 Denumirea Dendrocopos medius<br />
ştiin ifică<br />
3 Denumirea<br />
populară<br />
Ciocănitoare <strong>de</strong> stejar<br />
4 Statutul <strong>de</strong> Preocupare minimă<br />
conservare<br />
România<br />
în<br />
5 Descrierea speciei Descriere: scapulare albe i cre tet ro u, atât la femelă, cât i la<br />
mascul. Prezintă flancuri striate<br />
abdomenul cafeniu-gălbui.<br />
i tectrice subcodale roz <strong>de</strong>schis, iar<br />
Habitat: în pădurile mature cu frunze căzătoare, în special <strong>de</strong> fag<br />
carpen<br />
i<br />
Reproducere: <strong>de</strong>pun ponta la sfâr itul lunii aprilie, într-o scorbură<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice<br />
excavată în crengi mai groase, înclinate sau aproape orizontale. Cuibul<br />
este construit în lemn putred. Depun 5-6 ouă.<br />
Aprilie-Iunie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu insecte culese din crăpăturile scoar elor i a<br />
trunchiurilor. Hrana este suplimentată cu fructe, semin<br />
copacilor<br />
e i seva<br />
8 Arealul speciei Foarte răspândită în Europa. Poate fi întâlnită în: Armenia, Austria,<br />
Azerbaijan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Croa ia, Cehia, Fran a,<br />
Germania, Grecia, Olanda, Latvia, Lituania, Macedonia, Polonia,<br />
Rusia, Serbia, Slovacia, Spania, Turcia i Ucraina.<br />
9 Distribuţia în Specie prezentă în efective mari în SPA-urile din Transilvania, mai<br />
România<br />
poate fi întâlnită în efective mai mici i în celelalte regiuni ale ării,<br />
atunci când găse te condi ii prielnice pentru cuibărit i hrănire<br />
10 Populaţia naţională 20.000 – 24.000 perechi<br />
11 Calitatea datelor Medie<br />
privind<br />
naţională<br />
populaţia<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A238 Dendrocopos medius–Ciocănitoare <strong>de</strong> stejar, Anexa I a Directivei<br />
Păsări 2009/147/EC<br />
58
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
2. Informaţii Această specie este rezi<strong>de</strong>ntă în cadrul sitului, putând fi întâlnită în<br />
specifice speciei toate cele 12 luni ale anului.<br />
3. Distribuţia speciei Vezi figura X<br />
4. Distribuţia speciei Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru această<br />
specie. Poate fi observată în pădurile sitului localizate în NV, centru<br />
SV.<br />
i<br />
5. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>ntă<br />
6. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> larg răspândită<br />
7. Statutul<br />
prezenţă<br />
<strong>de</strong> nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong><br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
10. Alte informaţii<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
A. Date generale ale speciei<br />
comună<br />
Anul 2012, lunile aprilie-mai<br />
Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,<br />
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.<br />
(BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice<br />
Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune<br />
din România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:<br />
Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Gui<strong>de</strong><br />
2nd Edition, HarperCollins<br />
A239 Dendrocopos leucotos<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod<br />
EUNIS<br />
Specie - A239<br />
2 Denumirea Dendrocopos leucotos<br />
ştiin ifică<br />
59
3 Denumirea<br />
populară<br />
Ciocănitoare cu spate alb<br />
4 Statutul <strong>de</strong> Preocupare minimă<br />
conservare<br />
România<br />
în<br />
5 Descrierea speciei Descriere: cea mai mare dintre ciocănitorile pestri e, cu târti a i<br />
partea inferioară a spatelui albe. Peste aripi prezintă benzi albe i<br />
negre. Dunga neagră <strong>de</strong> sub obraz nu ajunge până la ceafă i este<br />
separată <strong>de</strong> negrul aripii printr-o bandă neagră. Subcodalele sunt <strong>de</strong><br />
un ro u <strong>de</strong>schis care <strong>de</strong>vine ters spre abdomen. Masculul prezintă<br />
cre tetul ro u, iar femela complet negru.<br />
Habitat: în păduri cu frunze căzătoare i <strong>de</strong> amestec, cu arbori<br />
putrezi (fag, plop <strong>de</strong> pădure, arin negru, mesteacăn, stejar)<br />
Reproducere: <strong>de</strong>pun ponta la sfâr itul lunii aprilie, într-o scorbură<br />
excavată în copacii bolnavi i bătrâni. Depun 3-5 ouă.<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice Aprilie-Iunie<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu larve <strong>de</strong> insecte pe care le caută la nivelul solului, pe<br />
arborii căzu i i în bu tenii bătrâni<br />
8 Arealul speciei Specie larg răspândită în Europa. Efective mari în: Belarus, Bulgaria,<br />
Grecia, Latvia, Lituania, Norvegia, Rusia, Slovacia, Ucraina<br />
Turcia.<br />
i<br />
9 Distribuţia în Specie întâlnită prepon<strong>de</strong>rent în SPA-urile din Transilvania i mult<br />
România<br />
mai pu in în Dobrogea, Moldova sau Muntenia.<br />
10 Populaţia naţională 16.000 – 24.000 <strong>de</strong> perechi<br />
11 Calitatea datelor<br />
privind populaţia<br />
naţională<br />
Medie<br />
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei fotografii şi<br />
informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A239 Dendrocopos leucotos–Ciocănitoare cu spatele alb, Anexa I a<br />
Directivei Păsări 2009/147/EC<br />
2. Informaţii specifice Această specie este rezi<strong>de</strong>ntă în cadrul sitului, putând fi întâlnită în<br />
speciei<br />
toate cele 12 luni ale anului. Specie foarte sensibilă la lucrările<br />
forestiere <strong>de</strong> în<strong>de</strong>părtare a copacilor bătrâni.<br />
3. Distribuţia speciei Vezi figura X<br />
4. Distribuţia speciei Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru această<br />
specie. Poate fi observată în pădurile localizate în partea <strong>de</strong> NV a<br />
sitului, precum i în cele localizate în SV i centru.<br />
5. Statutul <strong>de</strong> prezenţă rezi<strong>de</strong>ntă<br />
6. Statutul <strong>de</strong> prezenţă larg răspândită<br />
7. Statutul <strong>de</strong> prezenţă nativă<br />
60
8. Abun<strong>de</strong>nţă prezen<br />
comună<br />
ă certă<br />
9. Perioada <strong>de</strong> Anul 2012, lunile aprilie-mai<br />
colectare a datelor<br />
din teren<br />
10. Alte informaţii Datele sunt stocate în baza <strong>de</strong> date SOR.<br />
privind sursele <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie Specială<br />
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population<br />
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife<br />
International. (BirdLife Conservation Series No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii<br />
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările<br />
comune din România: din habitate agricole, localită<br />
Cluj-Napoca: Gloria<br />
i i păduri,<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,<br />
Concise Edition, Oxford University Press, New York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird<br />
Gui<strong>de</strong> 2nd Edition, HarperCollins<br />
A. Date generale ale speciei<br />
Nr Informaţie/Atribut Descriere<br />
1 Cod Specie - EUNIS A098<br />
A098 Falco columbarius<br />
2 Denumirea ştiin ifică Falco columbarius<br />
3 Denumirea populară oim <strong>de</strong> iarnă<br />
4 Statutul <strong>de</strong> conservare în Preocupare minimă<br />
România<br />
5 Descrierea speciei Descriere: masculul gri-albastru <strong>de</strong>asupra, crem-ruginiu<br />
<strong>de</strong><strong>de</strong>subt. Femela este maronie <strong>de</strong>asupra. În toate penajele,<br />
masculul prezintă fa a u or marcată <strong>de</strong> o dungă neagră.<br />
Habitat: în apropierea clădirilor localizate lângă terenurile<br />
agricole cu copaci solitari.<br />
Reproducere: cuibăresc în regiuni <strong>de</strong>luroase, montane sau<br />
mlă tinoase, în cuiburi vechi, în copaci, pe stânci, uneori<br />
chiar pe sol. Depun 3-5 ouă. Oaspete <strong>de</strong> iarnă pentru<br />
România, sose te începând cu luna<br />
6 Perioa<strong>de</strong> critice N/A<br />
7 Cerinţe <strong>de</strong> habitat Se hrănesc cu păsări mici prinse în zbor.<br />
61
8 Arealul speciei Pentru teritoriul <strong>de</strong> cuibărit, efective mari sunt înregistrate în<br />
Finalanda, Islanda, Norvegia, Rusia – dar<br />
Europa, prezentând efective mai mici.<br />
i în alte ări din<br />
Pentru teritoriul <strong>de</strong> iernare, efective mari sunt înregistrate în<br />
Armenia, Finalnda, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Polonia<br />
Olanda<br />
i<br />
9 Distribuţia în România Specie întâlnită în SPA-urile din Transilvania. Efective<br />
scăzute apar i în Moldova.<br />
10 Populaţia naţională 400-1500 indivizi<br />
11 Calitatea datelor privind Insuficientă<br />
12<br />
populaţia naţională<br />
Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o <strong>de</strong>scriere a fiecărei<br />
fotografii şi informaţiile privind drepturile <strong>de</strong> autor.<br />
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Specia A098 Falco columbarius– oim <strong>de</strong> iarnă, Anexa I a<br />
Directivei Păsări 2009/147/EC<br />
2. Informaţii specifice speciei Această specie poate fi observată în sezonul rece, în cadrul<br />
sitului (1-3 indivizi conform formularului standard 2011).<br />
Oaspete <strong>de</strong> iarnă<br />
3. Distribuţia speciei N/A<br />
4. Distribuţia speciei N/A<br />
5. Statutul <strong>de</strong> prezenţă Odihnă i hrănire<br />
6. Statutul <strong>de</strong> prezenţă N/A<br />
7. Statutul <strong>de</strong> prezenţă nativă<br />
8. Abun<strong>de</strong>nţă N/A<br />
9. Perioada <strong>de</strong> colectare a<br />
datelor din teren<br />
N/A<br />
62
10. Alte informaţii privind<br />
sursele <strong>de</strong> informaţii<br />
2.3.4.7. Mamifere<br />
Nu este cazul<br />
Formularul Standard Natura 2000<br />
Surse bibliografice<br />
Formularul standard 2011 pentru Aria <strong>de</strong> Protec ie<br />
Specială Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;<br />
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population<br />
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK:<br />
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series<br />
No.12)<br />
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile <strong>de</strong> Importanţă<br />
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii<br />
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”<br />
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010,<br />
Păsările comune din România: din habitate agricole,<br />
localită i i păduri, Cluj-Napoca: Gloria<br />
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western<br />
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press, New<br />
York<br />
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins<br />
Bird Gui<strong>de</strong> 2nd Edition, HarperCollins<br />
2.3.3.3 Hărţile <strong>de</strong> distribuţie ale speciilor<br />
Hărţile distribuţiei speciilor sunt reprezentate pentru toate speciile pentru care s-a realizat<br />
evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a biodiversităţii.<br />
2.3.3.3.1 Hărţile <strong>de</strong> distribuţie ale speciilor ca poligon<br />
A429 Dendrocopos syriacus<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A429 Dendrocopos syriacus–Ciocănitoare <strong>de</strong> grădină, Anexa I a<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Directivei Păsări 2009/147/EC<br />
Populaţie permanentă (rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
63
A.2 Localizarea<br />
speciei<br />
A.3 Localizarea<br />
speciei<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.5. Calitatea datelor<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa <strong>de</strong>nsităţii<br />
speciei<br />
Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru<br />
această specie, în special în zonele cu livezi, vii i în apropierea<br />
a ezărilor umane.<br />
3-8 perechi<br />
Medie<br />
Scăzută<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii Punctul A4 prezintă datele din cadrul formularuli standard<br />
pentru situl ROSPA0075<br />
A246 Lullula arborea<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A246 Lullula arborea–Ciocârlie <strong>de</strong> pădure, Anexa I a Directivei<br />
Păsări 2009/147/EC<br />
64
Cod Parametru Descriere<br />
A.2 Tipul populaţiei Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare<br />
speciei în aria<br />
A.2<br />
naturală protejată<br />
Localizarea<br />
speciei<br />
A.3 Localizarea Specie localizată la nivelul lizierii, în apropierea terenurilor<br />
speciei<br />
<strong>de</strong>schise<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
30 - 60 perechi<br />
A.5. Calitatea datelor Medie<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa<br />
speciei<br />
<strong>de</strong>nsităţii Medie<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii Date ob inute prin extrapolare<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A320 Ficedula parva<br />
65
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A320 Ficedula parva–Muscar mic, Anexa I a Directivei Păsări<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
A.2 Localizarea<br />
speciei<br />
2009/147/EC<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibărtioare<br />
A.3 Localizarea<br />
speciei<br />
Specie localizată în sit în regiunea NV, centrală i SV<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
2200 - 3400 perechi<br />
A.5. Calitatea datelor Medie<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa<br />
speciei<br />
<strong>de</strong>nsităţii Ridicată<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii Date ob inute prin extrapolare<br />
A321 Ficedula albicollis<br />
66
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A321 Ficedula albicollis–Muscar gulerat, Anexa I a Directivei<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
A.2 Localizarea<br />
speciei<br />
Păsări 2009/147/EC<br />
Populaţie cuibăritoare<br />
A.3 Localizarea Specie localizată în centrul sitului i în parcelele situate în<br />
speciei<br />
partea <strong>de</strong> NV i SV a sitului.<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
4167 – 4882 perechi<br />
A.5. Calitatea datelor Medie<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa<br />
speciei<br />
<strong>de</strong>nsităţii Ridicată<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii Date ob inute prin Analiza în Distance<br />
67
A071 Pernis apivorus<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A071 Pernis apivorus – viespar, Anexa I a Directivei Păsări<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
A.2 Localizarea<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
2009/147/EC<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează aria<br />
naturală protejată pentru reproducere);<br />
A.3 Localizarea Teritorii posibile <strong>de</strong> cuibărit (perechi i<strong>de</strong>ntificate) au fost<br />
speciei [<strong>de</strong>scriere] localizate în NV i SV ariei protejate<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
2 perechi<br />
A.5. Calitatea datelor<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
slabă<br />
A.6. Clasa <strong>de</strong>nsităţii<br />
speciei<br />
Scăzută.<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice;<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii Date <strong>de</strong> la punctul A 4 se referă strict la datele colectate din<br />
teren în anul 2012.<br />
68
A092 Hieraaetus pennatus<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A092 Hieraaetus pennatus – acvila mică, Anexa I a Directivei<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
A.2 Localizarea<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
Păsări 2009/147/EC<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează aria<br />
naturală protejată pentru reproducere);<br />
A.3 Localizarea Teritorii posibile <strong>de</strong> cuibărit (perechi i<strong>de</strong>ntificate) au fost<br />
speciei [<strong>de</strong>scriere] localizate în SV ariei protejate<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
1-2 perechi<br />
A.5. Calitatea datelor<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
slabă<br />
A.6. Clasa <strong>de</strong>nsităţii<br />
speciei<br />
Scăzută.<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice;<br />
69
A.8. Alte <strong>de</strong>talii n/a<br />
A104 Bonasa bonasia<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă Anexa I a Directivei Păsări<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
A.2<br />
naturală protejată<br />
Localizarea<br />
speciei<br />
A.3 Localizarea<br />
speciei<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.5. Calitatea datelor<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa <strong>de</strong>nsităţii<br />
speciei<br />
2009/147/EC<br />
Populaţie permanentă (rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
n/a<br />
n/a<br />
8 - 12 perechi<br />
Medie<br />
n/a<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii n/a<br />
A234 Picus canus<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A234 Picus canus–Ghionoaie sură, Anexa I a Directivei Păsări<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
A.2<br />
naturală protejată<br />
Localizarea<br />
speciei<br />
A.3 Localizarea<br />
speciei<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
2009/147/EC<br />
Populaţie permanentă (rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
n/a<br />
n/a<br />
63 - 176 perechi<br />
70
A.5. Calitatea datelor<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa <strong>de</strong>nsităţii<br />
speciei<br />
Medie<br />
n/a<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii n/a<br />
A238 Dendrocopos medius<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A238 Dendrocopos medius–Ciocănitoare <strong>de</strong> stejar, Anexa I a<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
A.2 Localizarea<br />
speciei<br />
A.3 Localizarea<br />
speciei<br />
Directivei Păsări 2009/147/EC<br />
Populaţie permanentă (rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru<br />
această specie. Poate fi observată în pădurile sitului localizate în<br />
NV, centru i SV.<br />
71
Cod Parametru Descriere<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
413 - 493 perechi<br />
A.5. Calitatea datelor Medie<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa<br />
speciei<br />
<strong>de</strong>nsităţii Medie<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii Date ob inute prin metoda extrapolării diferen iate<br />
A239 Dendrocopos leucotos<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A239 Dendrocopos leucotos–Ciocănitoare cu spatele alb, Anexa<br />
A.2 Tipul populaţiei<br />
speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
I a Directivei Păsări 2009/147/EC<br />
Populaţie permanentă (rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
72
A.2 Localizarea<br />
speciei<br />
A.3 Localizarea<br />
speciei<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.5. Calitatea datelor Medie<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa<br />
speciei<br />
<strong>de</strong>nsităţii Scăzută<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru<br />
această specie. Poate fi observată în pădurile localizate în partea<br />
<strong>de</strong> NV a sitului, precum<br />
58 - 71 perechi<br />
i în cele localizate în SV i centru.<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii Date ob inute prin metoda extrapolării diferen iate<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A098 Falco columbarius<br />
73
A.1 Specia A098 Falco columbarius –<br />
Păsări 2009/147/EC<br />
oim <strong>de</strong> iarnă, Anexa I a Directivei<br />
A.2 Tipul populaţiei Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată<br />
speciei în aria<br />
A.2<br />
naturală protejată<br />
Localizarea<br />
speciei<br />
n/a<br />
A.3 Localizarea<br />
speciei<br />
n/a<br />
A.4 Mărimea<br />
populaţiei speciei<br />
în locul respectiv<br />
1-3 indivizi<br />
A.5. Calitatea datelor Slabă<br />
referitoare la<br />
populaţia speciei<br />
în locul respectiv<br />
A.6. Clasa<br />
speciei<br />
<strong>de</strong>nsităţii n/a<br />
A.7. Confi<strong>de</strong>nţialitate Informaţii publice<br />
A.8. Alte <strong>de</strong>talii n/a<br />
2.3.3.3.2 Hărţile <strong>de</strong> distribuţie ale speciilor ca punct<br />
Nu este cazul<br />
2.3.4. Alte specii <strong>de</strong> floră şi faună relevante pentru aria naturală<br />
protejată<br />
Alte specii <strong>de</strong> floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi <strong>de</strong>scrise din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re a existentei acestora în aria naturala protejată şi a caracteristicilor<br />
pe care acestea le au în general. Descrierea va fi realizată conform tabelului următor:<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
1. Codul speciei Ulterior căutării şi selectării <strong>de</strong>numirii ştiinţifice a speciei, se va<br />
înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS<br />
al Agenţiei Europene <strong>de</strong> Mediu).<br />
2. Denumirea ştiinţifică Reprezintă <strong>de</strong>numirea ştiiinţifică a speciei aşa cum este ea<br />
prevăzută în nomenclatorul <strong>de</strong> specii EUNIS<br />
3. Denumirea populară Reprezintă <strong>de</strong>numirea populară (vernacular name) a speciei aşa<br />
cum este ea prevăzută în nomenclatorul <strong>de</strong> specii EUNIS<br />
4. Observaţii Observaţii privind specia în cadrul ariei naturale protejate<br />
În formatul tipărit al planului <strong>de</strong> management, informaţia introdusă în acestă<br />
secţiune va fi organizată în urmatoarele secţiuni în funcţie <strong>de</strong> specie:<br />
2.3.4.1 Plante inferioare<br />
Nu este cazul<br />
2.3.4.2. Plante superioare<br />
74
Campanula serrata (Kit.) Hendrych<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
5. Codul speciei 4070<br />
6. Denumirea ştiinţifică Campanula serrata (Kit.) Hendrych<br />
7. Denumirea populară n/a<br />
8. Observaţii Arealul speciei: en<strong>de</strong>mit carpatic (Cehia, Slovacia, Polonia,<br />
România, vestul Rusiei)<br />
Distribu ia în România: M-tii Gutâi, M-tii Maramuresului,<br />
Rodnei, M-tii Suhard, Obcinele Bucovinei, Campulung<br />
Moldovenesc, M-tii Giumalau - Rarau, M-tii Stanisoarei, Podisul<br />
Sucevei, M-tii Ceahlau, Cheile Bicazului, M-tii Hasmasu Mare,<br />
V. Sabasei (Piatra Neamt), M-tii Calimani, M-tii Gurghiului, Mtii<br />
Harghitei, M-tii Ciucului, M-tii Nemira, M-tii Vrancei,<br />
Penteleu, Siriu, M-tii Ciucas, Postavaru, Piatra Mare, V.<br />
Prahovei, V. Ialomitei, M-tii Piatra Craiului, M-tii Bucegi, M-tii<br />
Fagaras, Sibiu, V. Sadului, V. Dambovitei, Mt. Cozia, Baile<br />
Olanesti, M-tii Capatanii, V. Luncavatului, Parang, M-tii<br />
Sureanu, M-tii Valcan, Retezat, M-tii Tarcu – Petreanu, M-tii<br />
Go<strong>de</strong>anu, Muntele Mic, Poiana Marului, Domogled – Valea<br />
Cernei, V. Tesnei, M-tii Semenic, Vf. Rusca, M-tii Apuseni, Mt.<br />
Gaina, M-tii Trascaului, Mt. Mare, M-tii Bihor, Vla<strong>de</strong>asa, M-tii<br />
Padurea Craiului, M-tii Plopiş<br />
Distribu ia în sit: prezentă în poiana <strong>de</strong> sub releul <strong>de</strong> pe<br />
Măgura Odobeşti (ROSPA0075 Măgura Odobeşti), în expoziţie<br />
nord-vestică am i<strong>de</strong>ntificat specia, specie aflată pe anexa II a<br />
Directivei Habitate 92/43/EEC.<br />
Biologie: specie perenă, hemicriptofită, înfloreste între iulie si<br />
septembrie. Fata <strong>de</strong> factorii <strong>de</strong> mediu este mezofita, oligo –<br />
mezotrofa, slab – mo<strong>de</strong>rat acidofila.<br />
Starea <strong>de</strong> conservare: neameninţată<br />
Factori <strong>de</strong> risc: schimbarea <strong>de</strong>stinaţiei terenurilor un<strong>de</strong> creşte<br />
Măsuri <strong>de</strong> protec ie: menţinerea pajiştilor<br />
Măsuri <strong>de</strong> management: cosirea pajiştilor după maturizarea<br />
fructelor şi seminţelor<br />
2.3.4.3 Nevertebrate<br />
Nu este cazul<br />
2.3.4.4. Ihtiofaună<br />
Nu este cazul<br />
75
2.3.4.5. Herpetofaună<br />
Nu este cazul<br />
2.3.4.6. Avifaună<br />
Nu este cazul<br />
De<br />
2.3.4.7. Mamifere<br />
i Aria Specială <strong>de</strong> Protec ie Avifaunistică (ROSPA0075) Măgura Odobe ti a fost<br />
<strong>de</strong>semnată pentru protec ia speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu, în cadrul sitului au fost i<strong>de</strong>ntificate<br />
i specii <strong>de</strong> mamifere care merită men ionate. Astfel în cadrul sitului au fost observate<br />
următoarele specii: Canis lupus, Vulpes vulpes, Ursus arctos, Martes foina, Meles meles,<br />
Lutra lutra, Felis silvestris, Lynx lynx, Sus scrofa, Cervus elaphus, Capreolus capreolus,<br />
Lepus europaeus.<br />
( <strong>de</strong> introdus sau nu în structura tabelară ???)<br />
Canis lupus (Linnaeus, 1758) – Lupul<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
9. Codul speciei 1367<br />
10. Denumirea ştiinţifică Canis lupus (Linnaeus, 1758)<br />
11. Denumirea populară Lupul<br />
76
12. Observaţii În suprafa a ocupată <strong>de</strong> aria protejată Măgura Odobe ti,<br />
prezen a lupului este certă, fapt confirmat atât <strong>de</strong> localnici,<br />
vânători dar i <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificarea urmelor pe zăpadă. Pe parcursul<br />
etapelor <strong>de</strong> teren, urme pe zăpadă ale unei haite <strong>de</strong> lupi a fost<br />
înregistrată pe Pârâul Arva, în apropierea confluen ei cu Pârâul<br />
Arva Seacă.<br />
Figura X. Loca ii cu semne ale prezen ei lupilor în cadrul<br />
sitului Măgura Odobe ti<br />
Zone <strong>de</strong> favorabilitate (hrănire, adăpost)<br />
Situl Măgura Odobe ti este o zonă favorabilă prezenţei<br />
permanente a lupului, datorită resurselor trofice existente. Gradul<br />
redus <strong>de</strong> fragmentare a habitatelor oferă condiţii optime speciilor<br />
<strong>de</strong> pradă i contribuie la prezenţa lupilor pe areale extinse. Lupul<br />
acoperă teritorii vaste în căutarea speciilor <strong>de</strong> pradă. Datorită<br />
suprafeţelor vaste din sit acoperite <strong>de</strong> pădure, lupul găseşte<br />
suficiente zone <strong>de</strong> linişte pentru fătare şi creşterea puilor.<br />
O zonă importantă pentru reproducere i cre tere a puilor în<br />
masivul Măgura Odobe ti o reprezintă versantul sud-vestic,<br />
areal care prezintă numeroase surse <strong>de</strong> apă. În restul ariei<br />
protejate (mai ales pe versantul estic), dispunerea stratelor<br />
77
geologice, nu permite formarea unor cursuri <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafa ă<br />
cu curgere permanentă, fapt ce generează un factor <strong>de</strong><br />
restrictivitate în alegearea unor zone pentru fătare i cre tere a<br />
puilor.<br />
Figura x. Urme <strong>de</strong> lup lângă pârâul Arva, situl Măgura<br />
Odobe ti<br />
Vulpes vulpes (Linnaeus, 1758) – Vulpea<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
13. Codul speciei n/a<br />
14. Denumirea ştiinţifică Vulpes vulpes (Linnaeus, 1758)<br />
15. Denumirea populară Vulpea<br />
16. Observaţii Au fost i<strong>de</strong>ntificate 22 <strong>de</strong> locaţii cu semne ale prezenţei speciei<br />
în cadrul ariei protejate, fiind observate în principal urme şi<br />
excremente. Astfel, tinând cont şi <strong>de</strong> datele bibliografice,<br />
numărul estimat pentru suprafaţa studiata este <strong>de</strong> 50 exemplare<br />
<strong>de</strong> vulpe, incluzând exemplare juvenile.<br />
78
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Figura x. Locaţii cu semne ale prezenţei speciei în cadrul sitului<br />
Măgura Odobe ti<br />
Zone <strong>de</strong> favorabilitate (hrănire, adăpost)<br />
Distribuţia spaţială a utilizării terenurilor, tipurile <strong>de</strong> habitate,<br />
localizarea altitudinală şi geografică a ariei naturale protejate<br />
indică existenţa unor condiţii <strong>de</strong> optim ecologic pentru vulpe.<br />
Astfel zonele <strong>de</strong> hrănire acoperă integral suprafaţa sitului în timp<br />
ce zonele <strong>de</strong> adăpost sunt reprezentate <strong>de</strong> zonele <strong>de</strong> tranziţie cu<br />
arbuşti existente în vecinătatea versanţilor abrupţi, cu <strong>de</strong>pozite<br />
argiloase în care specia î i poate săpa vizuini.<br />
Figura x. Vulpe la vânătoare <strong>de</strong> rozătoare în zona <strong>de</strong> pă une din<br />
apropierea pârâului Arva<br />
79
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu câinii<br />
hoinari;<br />
- transmiterea <strong>de</strong> boli <strong>de</strong> la alte specii inclusiv <strong>de</strong> la câinii<br />
hoinari sau câinii <strong>de</strong> la stâne.<br />
Ursus arctos (Linnaeus, 1758) – Ursul brun<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
17. Codul speciei 1354<br />
18. Denumirea ştiinţifică Ursus arctos (Linnaeus, 1758)<br />
19. Denumirea populară Ursul brun<br />
80
20. Observaţii Situl este utilizat <strong>de</strong> urs mai mult pe timpul toamnei, cand se<br />
înregistrează prezen a a cca. 20-24 indivizi, concentra i în<br />
zonele cu fructifica ie abun<strong>de</strong>ntă.<br />
Figura X. Localizarea ursului brun în cadrul sitului ROSPA<br />
0075 Măgura Odobe ti<br />
Zone <strong>de</strong> favorabilitate (hrănire, adăpost)<br />
În cadrul sitului, zonele <strong>de</strong> favorabilitate pentru bârloguri i<br />
pentru hrănire sunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> relief, prezen a unor surse <strong>de</strong><br />
apă, inaccesibilitate pentru activită i antropice sau <strong>de</strong> prezen a<br />
unor suprafe e <strong>de</strong> habitat dominate <strong>de</strong> specii care intră în dieta<br />
ursului brun.<br />
În cadrul sitului, bazinul pârâului Milcovelu, datorită expozi iei<br />
sudice i prezen ei unor cursuri <strong>de</strong> apă permanentă, este zona<br />
cu cea mai mare <strong>de</strong>nsitate <strong>de</strong> bârloguri <strong>de</strong> urs. Un barlog activ în<br />
iarna anului 2011, s-a i<strong>de</strong>ntificat i pe pârâul Arva, un<strong>de</strong> a fost<br />
localizată o femelă cu doi pui <strong>de</strong> 2-3 luni.<br />
81
Figura X. Pui <strong>de</strong> urs în imediata vecinătate a bârlogului <strong>de</strong> pe<br />
pârâul Arva. Foto: Despinel Dragomir<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu câinii<br />
hoinari;<br />
- transmiterea <strong>de</strong> boli <strong>de</strong> la alte specii inclusiv <strong>de</strong> la câinii<br />
hoinari sau câinii <strong>de</strong> la stâne;<br />
- <strong>de</strong>ranjul provocat <strong>de</strong> exploatările forestiere executate în<br />
perioada <strong>de</strong> iernat;<br />
- vânătoarea la goană şi selectarea indiviziilor <strong>de</strong> talie mare ce<br />
contribuie la <strong>de</strong>structurarea populaţiei.<br />
Martes foina (Erxleben, 1777) – J<strong>de</strong>r <strong>de</strong> piatră<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
21. Codul speciei n/a<br />
22. Denumirea ştiinţifică Martes foina (Erxleben, 1777)<br />
23. Denumirea populară J<strong>de</strong>r <strong>de</strong> piatră<br />
24. Observaţii La nivelul sitului a fost evi<strong>de</strong>n iată o distribu ie neuniformă a<br />
celor 30 <strong>de</strong> exemplare <strong>de</strong> j<strong>de</strong>r, i<strong>de</strong>ntificate. Astfel, a a cum<br />
rezultă din analiza favorabilită ii habitatelor pentru existen a<br />
speciilor <strong>de</strong> mamifere, versantul sud-vestic prezintă condi ii<br />
mult mai bune pentru majoritatea speciilor, comparativ cu<br />
versantul estic, lipsit <strong>de</strong> apă i mult mai antropizat.<br />
82
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei j<strong>de</strong>rului<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu alte specii<br />
inclusiv câinii hoinari;<br />
- transmiterea <strong>de</strong> boli <strong>de</strong> la alte specii inclusiv <strong>de</strong> la câinii<br />
hoinari sau câinii <strong>de</strong> la stâne;<br />
- distrugerea vizuinilor datorită incendiilor;<br />
- braconajul.<br />
Meles meles (Linnaeus, 1758) – Viezure/Bursuc<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
25. Codul speciei n/a<br />
26. Denumirea Meles meles (Linnaeus, 1758)<br />
ştiinţifică<br />
27. Denumirea populară Viezure/Bursuc<br />
28. Observaţii Habitatul favorit al viezurelului este reprezentat <strong>de</strong> zona <strong>de</strong><br />
contact dintre pădure şi terenuri agricole, enclave forestiere etc.<br />
Din această perspectivă bursucul ocupă aceleaşi tipuri <strong>de</strong> habitate<br />
ca şi vulpea. Zonele cele mai importante din acest punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re sunt cele situate la limita sitului in imediata vecinătate a<br />
83
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
satelor Milcovelul, Arva i Mera, acolo un<strong>de</strong> localnicii cultiva<br />
porumb la limita cu ecosistemele forestiere.<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu alte specii<br />
inclusiv câinii hoinari;<br />
- transmiterea <strong>de</strong> boli <strong>de</strong> la alte specii inclusiv <strong>de</strong> la câinii hoinari<br />
sau câinii <strong>de</strong> la stâne;<br />
- distrugerea vizuinilor datorită incendiilor;<br />
- braconajul;<br />
- <strong>de</strong>ranjul în habitatul natural provocat culegătorii <strong>de</strong> fructe şi<br />
ciuperci.<br />
Figura X. Bursuc în habitat natural<br />
Lutra lutra (Linnaeus, 1758) – Vidra<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
29. Codul speciei n/a<br />
30. Denumirea ştiinţifică Lutra lutra (Linnaeus, 1758)<br />
31. Denumirea populară Vidra<br />
32. Observaţii Prezenţa vidrei a fost i<strong>de</strong>ntificată pe pârâul Milcovelul i pe<br />
pârâul Lupului. Având în ve<strong>de</strong>re faptul că vidra nu a mai fost<br />
semnalata pana in prezent in acesta zona, nu exista date istorice<br />
care sa evi<strong>de</strong>ntieze dimanica speciei.<br />
84
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei vidrei în cadrul sitului<br />
Măgura Odobe ti<br />
Zone <strong>de</strong> favorabilitate (hrănire, adăpost)<br />
Amble pâraie pe care a fost i<strong>de</strong>ntificată prezenţa vidrei sunt<br />
pâraie cu scurgere permanentă tot timpul anului. Pâraiele sunt<br />
caracterizate <strong>de</strong> prezenţa unor zone cu anin, zone mlăştinoase ce<br />
se constituie ca zone favorabile pentru amfibieni.<br />
Figura X. Urme <strong>de</strong> vidră imprimate pe zăpadă în bazinul<br />
pârâului Milcovelul<br />
85
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- lucrările hidrotehnice şi <strong>de</strong> amenajare a malurilor;<br />
- exploatarea forestieră ce cauzează tulburarea pe perioa<strong>de</strong> lungi<br />
<strong>de</strong> timp a apelor şi reducerea populaţiilor <strong>de</strong> peşti;<br />
- braconajul direct - specia fiind consi<strong>de</strong>rată dăunătoare <strong>de</strong> către<br />
pescari.<br />
Felis silvestris (Shcreber, 1777) – Pisică sălbatică<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
33. Codul speciei n/a<br />
34. Denumirea ştiinţifică Felis silvestris (Shcreber, 1777)<br />
35. Denumirea populară Pisică sălbatică<br />
36. Observaţii Întreaga suprafaţă a sitului poate fi încadrată ca fiind o zonă <strong>de</strong><br />
optim ecologic pentru pisica sălbatică.<br />
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei pisicii sălbatice în<br />
cadrul sitului Măgura Odobe ti<br />
Zone <strong>de</strong> favorabilitate (hrănire, adăpost)<br />
Zonele preferate <strong>de</strong> pisica sălbatică sunt aceleaşi zone <strong>de</strong> tranziţie<br />
dintre păşuni şi habitate cu arbori şi arbuşti.<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
86
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu alte specii<br />
inclusiv câinii hoinari;<br />
- distrugerea vizuinilor datorită incendiilor;<br />
apariţia <strong>de</strong> indivizi hibrizi între pisica sălbatică şi pisica<br />
domestică.<br />
Sus scrofa (Linnaues, 1758) – Porc mistreţ<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
37. Codul speciei n/a<br />
38. Denumirea ştiinţifică Sus scrofa (Linnaues, 1758)<br />
39. Denumirea populară Porc mistre<br />
40. Observaţii Specie comună în zona sitului Măgura Odobe ti, utilizează<br />
suprafeţe mari <strong>de</strong> teren pentru procurarea hranei, fiind prezent tot<br />
timpul anului în cadrul sitului.<br />
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei mistreţului<br />
Zone <strong>de</strong> favorabilitate (hrănire, adăpost)<br />
Zonele utilizate frecvent <strong>de</strong> către mistreţ sunt zonele împădurite<br />
cu fag i stejar, iar pentru zonele <strong>de</strong> fătare sunt preferate<br />
<strong>de</strong>si urile inaccesibile din suprafe ele un<strong>de</strong> au fost realizate<br />
tăieri rase sau alunecări <strong>de</strong> teren (pârâul Milcovelul, planta iile<br />
<strong>de</strong> sub releul <strong>de</strong> televiziune sau pe versan ii însori i ai pârâului<br />
Arva Seacă).<br />
87
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Figura X. „Scărpinătoare” i porci mistre i în situl Măgura<br />
Odobe ti<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- prezenţa câinilor hoinari;<br />
- în<strong>de</strong>părtarea arborilor maturi care fructifică.<br />
Cervus elaphus - Cerbul<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
41. Codul speciei n/a<br />
42. Denumirea ştiinţifică Cervus elaphus<br />
43. Denumirea populară Cerbul<br />
44. Observaţii Specia este prezentă pe toată suprafaţa sitului, preferând zonele<br />
înalte, situate pe culmea principală a <strong>de</strong>alului Măgura Odobe ti.<br />
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei cerbului<br />
88
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Figura X. Pelete <strong>de</strong> cerb observate în situl Măgura Odobe ti<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- prezenţa câinilor hoinari;<br />
- boli parazitare;<br />
- braconaj.<br />
Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758) – Căprioară<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
45. Codul speciei n/a<br />
46. Denumirea ştiinţifică Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758)<br />
47. Denumirea populară Căprioară<br />
48. Observaţii Specie comună <strong>de</strong> ungulate, se află în zona studiată în optimul<br />
său ecologic.<br />
Zone <strong>de</strong> favorabilitate (hrănire, adăpost)<br />
În cadrul sitului, zonele favorite pentru adăpost sunt zonele<br />
acoperite cu arbori şi arbuşti. De asemenea, s-a constatat o<br />
concentrare a urmelor în jurul zonelor <strong>de</strong> tranziţie <strong>de</strong> la un tip <strong>de</strong><br />
habitat la altul şi în zonele cu terenuri agricole.<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- prezenţa câinilor hoinari;<br />
- braconaj.<br />
89
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei căprioarei în cadrul<br />
sitului Măgura Odobe ti<br />
Lepus europaeus (Pallas, 1778) – Iepurele <strong>de</strong> câmp<br />
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
49. Codul speciei n/a<br />
50. Denumirea ştiinţifică Lepus europaeus (Pallas, 1778)<br />
51. Denumirea populară Iepurele <strong>de</strong> câmp<br />
52. Observaţii Iepurele comun este o specie prezentă permanent în cadrul<br />
sitului, ocupând toate tipurile <strong>de</strong> habitat. S-a observat o<br />
concentrare a urmelor în zonele <strong>de</strong> tranziţie cu arbuşti.<br />
Zone <strong>de</strong> favorabilitate (hrănire, adăpost)<br />
Pentru perioada <strong>de</strong> iarnă, resursele trofice disponibile sunt<br />
concentrate în zonele <strong>de</strong> tranziţie cu arbuşti, observându-se o<br />
concentrare a exemplarelor în aceste zone.<br />
Amenin ări la nivel <strong>de</strong> specie<br />
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate <strong>de</strong>:<br />
- prezenţa câinilor hoinari.<br />
90
Nr Informaţie/Atribut Observaţie<br />
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei iepurelui în cadrul<br />
sitului Măgura Odobe ti<br />
Figura X. Urmă <strong>de</strong> iepure în cadrul sitului Măgura Odobe ti<br />
2.4. Informatii socio-economice şi culturale<br />
91
2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi<br />
A. Comunităţi locale<br />
Harta unităţilor administrativ teritoriale<br />
Acestă hartă este pusă la dispoziţia custo<strong>de</strong>lui şi este provenită din harta unităţilor<br />
administrativ- teritoriale (scara 1: 10.000), la nivel naţional.<br />
Harta unităţilor administrativ-teritoriale, <strong>de</strong>taliată<br />
În ve<strong>de</strong>rea înlocuirii hărţii anterioare, acestă hartă, având un grad <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliere mai<br />
mare <strong>de</strong>cât harta la nivel naţional, se poate încărca <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>/administrator.<br />
Lista unităţilor administrativ-teritoriale<br />
Situl Natura ROSPA 0075 Măgura <strong>Odobesti</strong> este localizat pe raza a 7 unităţi administrativ<br />
teritoriale situate în ju<strong>de</strong>ţul Vrancea. Cele mai importante localitati din perspectiva suprafetei<br />
sitului incluse in acestea sunt Mera (cuprin<strong>de</strong> 35.6% din suprafata sitului), Bolotesti (29.4%),<br />
Vidra (17.2%) si Brosteni (9.1%). Celelalte trei localitati (Jaristea, Valea Sarii si Reghiu)<br />
cumuleaza, impreuna, mai putin <strong>de</strong> 10% din intreaga suprafata.<br />
Popula ia totală aferentă acestor localită i este <strong>de</strong> 27170 locuitori. De i suprafa a sitului<br />
nu se intersectează cu nicio suprafa ă urbană, o mare parte din popula ie se poate<br />
i<strong>de</strong>ntificata în comuna Vidra, respectiv 7448 locuitori reprezentand 27% din populatia totala<br />
din interiorul si proximitatea sitului, urmata apoi <strong>de</strong> Bolotesti (18%), Jaristea (15%) si Mera<br />
(15%).<br />
Distribu ia suprafe elor acoperite <strong>de</strong> sit, pentru cele 7 localită i componente, este una<br />
echilibrată. Suprafa a din localitate acoperită <strong>de</strong> sit variază <strong>de</strong> la 1% (Valea Sării) până la<br />
48% (Mera).<br />
92
Distributia localitatilor functie <strong>de</strong> suprafata acoperita <strong>de</strong> sit<br />
Aceste date prezintă o importan ă aparte inând cont <strong>de</strong> faptul că manifestarea factorilor<br />
antropici este mai puternică pe raza acelor localită i care au o pon<strong>de</strong>re mai mare din<br />
suprafa a încorporată în situl Natura 2000, pe raza acestui sit fiind vorba <strong>de</strong>spre localită ile<br />
Mera i Bro teni.<br />
nr<br />
crt UAT Ju<strong>de</strong>t<br />
% din<br />
UAT<br />
% din<br />
suprafata<br />
sitului pe<br />
localitate<br />
Procent<br />
cumulat<br />
din<br />
suprafata<br />
sitului<br />
1 Boloteşti Vrancea 39% 29.4 29.4<br />
2 Broşteni Vrancea 43% 9.1 38.5<br />
3 Jariştea Vrancea 17% 5.1 43.6<br />
4 Mera Vrancea 48% 35.6 79.3<br />
5 Reghiu Vrancea 6% 3.1 82.4<br />
6 Valea Sării Vrancea 1% 0.4 82.8<br />
7 Vidra Vrancea 18% 17.2<br />
100<br />
100.0<br />
Datele permit conturarea câtorva concluzii privind predispozi ia <strong>de</strong> manifestare a factorilor<br />
<strong>de</strong> impact antropic asupra stării <strong>de</strong> conservare a sitului:<br />
a. Factorii <strong>de</strong> impact antropic au o manifestare mai mare în localită ile cu o suprafa ă<br />
mai mare inclusă în sit<br />
b. Este necesară concentrarea eforturilor <strong>de</strong> informare i reglementare a regimurilor <strong>de</strong><br />
utilizare a terenurilor din sit în special în localită ile care cumulează cea mai mare<br />
parte din suprafa a totală a sitului, aici fiind vorba <strong>de</strong>spre localită ile Mera i<br />
Jari tea.<br />
c. În condi iile adoptarii unui sistem <strong>de</strong> clasificare a localitatilor in trei grupe egale <strong>de</strong><br />
93
clase <strong>de</strong> risc antropic poten ial functie <strong>de</strong> procentul <strong>de</strong> suprafata inclus in sit,<br />
principalele categorii <strong>de</strong> risc antropic poten ial i<strong>de</strong>ntificat sunt:<br />
a. risc mic (între 0 i 33% din suprafa a acoperită <strong>de</strong> sit);<br />
b. risc mediu (între 33 i 66 % din suprafa a acoperită <strong>de</strong> sit);<br />
c. risc ridicat (peste 66 % din suprafa a acoperită <strong>de</strong> sit).<br />
Plecând <strong>de</strong> la această conven ie, comunele componente ale sitului Bodoc Baraolt se împart<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al riscului antropic poten ial astfel: 4 localită i prezintă un nivel scăzut<br />
al riscului antropic potential iar 3 localitati se insciu intr-o clasa <strong>de</strong> risc potential mediu.<br />
.<br />
Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale<br />
Manifestarea poten iala a factorilor antropici asupra stării <strong>de</strong> conservare a speciilor i<br />
habitatelor din interiorul sitului Natura 2000 este condi ionată nu doar <strong>de</strong> suprafa a sitului<br />
ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială, ci i <strong>de</strong> dimensiunea <strong>de</strong>mografică a<br />
comunită ilor locale. Principiul explicativ este simplu: cu cât popula ia din interiorul sau<br />
proximitatea sitului este mai numeroasă, cu atât mai probabil să asistam la o intensificare a<br />
prezen ei umane în interiorul sitului.<br />
Analizând datele la nivel <strong>de</strong> sit, se observă o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong>mografică <strong>de</strong> -0.77, numai în două<br />
dintre cele 7 comune componente ale ariei varia ia popula iei înregistrează valori pozitive<br />
(localită ile Bro teni i Mera). Scă<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>mografică <strong>de</strong> ansamblu a comunelor<br />
componente se men<br />
2008-2011.<br />
ine în trendul <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re sesizat la nivel na ional pentru perioada<br />
Prin raportare la nivelul înregistrat al natalită ii în cei patru ani <strong>de</strong> referin ă, se poate<br />
preconiza pe viitor o u oară cre tere a numărului popula iei la nivelul sitului. Astfel,<br />
cre tere natalită ii <strong>de</strong> la 242 în 2088 la 269 în 2010 este un factor <strong>de</strong>terminant în acest caz.<br />
nr<br />
% din<br />
ctr Localitate Ju<strong>de</strong>t localitate<br />
acoperit<br />
Populatie Natalitate Migratie<br />
<strong>de</strong> sit 2008 2001 Variatie% 2008 2011 2008 2011<br />
1 Boloteşti Vrancea 39% 4874 4868 -0.12 26 47 - 20<br />
2 Broşteni Vrancea 43% 2249 2251 0.09 19 19 - 10<br />
3 Jariştea Vrancea 17% 4130 4076 -1.31 33 37 - 31<br />
4 Mera Vrancea 48% 4003 4005 0.05 38 40 - 8<br />
5 Reghiu Vrancea 6% 2491 2470 -0.84 27 32 - 3<br />
6 Valea Sării Vrancea 1% 2103 2052 -2.43 14 14 - 6<br />
7 Vidra Vrancea 18% 7530 7448 -1.09 85 80 - 25<br />
TOTAL<br />
2717<br />
POPULATIE 172% 27380 0 -0.77 242 269 - 103<br />
Varia ia pozitivă sau negativă a popula iei este în măsură să exprime intensitatea cumulată<br />
a impactului antropic asupra speciilor i habitatelor din interiorul sitului însă aceste date<br />
94
trebuie analizate în rela ie cu <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong>mografică măsurată ca număr <strong>de</strong> locuitori pe<br />
suprafa ă (Ha). Pentru surprin<strong>de</strong>rea impactului antropic poten ial <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> numărul i<br />
<strong>de</strong>nsitatea popula iei locale am utilizat 3 indicatori distinc i:<br />
a. Densitatea <strong>de</strong>mografică la nivelul unită ii administrativ teritoriale<br />
(popula ie/suprafa ă în UAT).<br />
b. Densitatea <strong>de</strong>mografică la nivelul suprafe ei sitului aferent unei unită i<br />
administrativ teritoriale (popula ie/suprafa ă sit în UAT).<br />
c. Varia ie <strong>de</strong>mografica în intervalul măsurat. Acest indicator a fost clasificat în 3<br />
categorii: scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong>mografică (scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> peste 1%), stabilitate <strong>de</strong>mografică<br />
(varia ie între -1 si 1 %) i cre tere <strong>de</strong>mografică (peste 1 %)/<br />
Pornind <strong>de</strong> la ace ti indicatori a fost calculat un indice <strong>de</strong> risc <strong>de</strong>mografic poten ial<br />
măsurat ca media aritmetică între valoarea celor 3 indicatori care îl compun.<br />
Variatia<br />
populației Risc<br />
Densitate Densitate (%) 2008- impact<br />
Nr ctr Localitate Ju<strong>de</strong>t sit comuna 2011 antropic<br />
1 Boloteşti Vrancea 1.3 0.5 -0.1 1<br />
2 Broşteni Vrancea 1.9 0.8 0.1 2<br />
3 Jariştea Vrancea 6.2 1.1 -1.3 2<br />
4 Mera Vrancea 0.9 0.4 0.05 1<br />
5 Reghiu Vrancea 6.2 0.4 -0.8 1<br />
6 Valea Sării Vrancea 38.2 0.4 -2.4 2<br />
7 Vidra Vrancea 3.4 0.6 -1.1 1<br />
Potrivit datelor statistice <strong>de</strong>nsitatea medie pe hectar a popula iei aferente sitului este <strong>de</strong> 8.59<br />
persoane/ha. Distribu ia localită ilor sitului func ie <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitatea popula iei ce revine la<br />
un hectar din sit prezintă anumite varia ii, cea mai mare <strong>de</strong>nsitate fiind înregistrată în<br />
localitatea Valea Sării (38.2). Situatia se explica prin procentul foarte mic din suprafata<br />
localitatii acoperit <strong>de</strong> sit (1%) astfel ca numarul mediu <strong>de</strong> persoane ce revine la un ha din sit<br />
este foarte mare comparativ cu situatia inregistrata in celelalte localitati.<br />
Din perspectiva indicelui <strong>de</strong> risc antropic poten ial se remarcă faptul că 4 localită i sunt în<br />
situa ia <strong>de</strong> risc scăzut (Bolote ti, Mera, Reghiu i Vidra) i numai 3 înregistrează un risc<br />
al impactului antropic mediu (Bro teni, Jari tea i Valea Sării). Niciuna dintre localită i<br />
nu este în situa ie <strong>de</strong> risc antropic accentuat.<br />
Pe ansamblu evolutia indicatorilor <strong>de</strong>mografici indica o tendinta ameliodativa din perspectiva<br />
obiectivelor <strong>de</strong> mediu, cele 7 localitati inregistrand tendinte <strong>de</strong> sca<strong>de</strong>re <strong>de</strong>mografica si, pe<br />
cale <strong>de</strong> consecinta si o sca<strong>de</strong>re a influentei pe care prezenta umana in sit si activitatile<br />
economice locale o au asupra starii <strong>de</strong> conservare a speciilor si habitatelor din sit.<br />
Analizele cu privire la situatia si dinamica <strong>de</strong>mografica din interiorul si proximitatea<br />
sitului ne permit sa apreciem ca potentialul <strong>de</strong> risc <strong>de</strong>mografic este unul scazut la atat la<br />
nivelul intregului sit cat si la nivelul fiecarei localitati.<br />
95
B. Factori interesaţi<br />
Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu<br />
privire la aria naturală protejată.<br />
Nr. Denumire factor interesat Tip Aria <strong>de</strong> interes<br />
1<br />
Ocolul Silvic Experimental Vidra<br />
Custo<strong>de</strong> <strong>Management</strong>ul<br />
sit-ului N2000<br />
2 ARPM Galati Institutie publica Protectia mediului<br />
3 Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea Institutie publica Protectia mediului<br />
4 Consiliul Ju<strong>de</strong>tean Vrancea Autoritate publica Administratie<br />
5 Primaria VIDRA Autoritate publica Administratie<br />
6 Primaria REGHIU Autoritate publica Administratie<br />
7 Primaria BROSTENI Autoritate publica Administratie<br />
8 Primaria BOLOTESTI Autoritate publica Administratie<br />
9 Primaria JARISTEA Autoritate publica Administratie<br />
10 Primaria MERA Autoritate publica Administratie<br />
11<br />
12<br />
13<br />
14<br />
15<br />
Sistemul <strong>de</strong> Gospodarire a Apelor Vrancea<br />
Direcţia Silvică Focşani<br />
Inspectoratul Teritorial <strong>de</strong> Regim Silvic şi <strong>de</strong><br />
Vânătoare Focşani<br />
Regia Nationala a Padurilor – ROMSILVA<br />
Ocolul Silvic Focsani<br />
16 Asociatia Ju<strong>de</strong>teana a Vanatorilor si Pescarilor<br />
Sportivi VRANCEA<br />
Institutie publica <strong>Management</strong>ul<br />
resurselor <strong>de</strong> apa<br />
Regie autonoma Exploatarea<br />
padurilor<br />
Institutie publica <strong>Management</strong><br />
forestier/resurse<br />
cinegetice<br />
Regie autonoma Exploatarea<br />
padurilor<br />
Regie autonoma Exploatarea<br />
padurilor<br />
Societate<br />
comerciala<br />
Vanatoare, pescuit<br />
17 Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Jaristea Institutie publica Invatamant<br />
18 Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală<br />
Vrancea<br />
19 Garda Nationala <strong>de</strong> Mediu - Comisariatul Ju<strong>de</strong>tean<br />
Vrancea<br />
20<br />
Inspectoratul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Jandarmi Vrancea<br />
Institutie publica Agricultura<br />
Institutie publica Protectia mediului<br />
Institutie publica Paza si ordinea<br />
publica<br />
21 ASOCIATIA PENTRU PARTENERIAT ONG Dezvoltare<br />
96
22<br />
23<br />
24<br />
25<br />
26<br />
27<br />
28<br />
29<br />
COMUNITAR FOCSANI comunitara<br />
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Bolotesti<br />
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Vidra<br />
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Reghiu<br />
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Brosteni<br />
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Mera<br />
Liceul Teoretic “Simion Mehedinti” - Vidra<br />
ICAS Bucuresti – Statiunea Focsani<br />
Administratia Parcului Natural “Putna-Vrancea”<br />
Institutie publica Invatamant,<br />
educatie<br />
Institutie publica Invatamant,<br />
educatie<br />
Institutie publica Invatamant,<br />
educatie<br />
Institutie publica Invatamant,<br />
educatie<br />
Institutie publica Invatamant,<br />
educatie<br />
Institutie publica Invatamant,<br />
educatie<br />
Institutie<br />
stiintifica<br />
Cercetare/manage<br />
ment forestier<br />
Administratie <strong>Management</strong> <strong>de</strong><br />
arie naturala<br />
protejata<br />
2.4.2. Utilizarea terenului<br />
Harta utilizării terenului<br />
Acestă hartă este pusă la dispoziţia custo<strong>de</strong>lui şi este provenită din harta utilizării<br />
terenului (scara 1: 100.000), la nivel naţional.<br />
Harta utilizării terenului, <strong>de</strong>taliată<br />
În ve<strong>de</strong>rea înlocuirii hărţii anterioare, acestă hartă, având un grad <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliere mai<br />
mare <strong>de</strong>cât harta la nivel naţional, se poate încărca <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>/administrator.<br />
Lista tipurilor <strong>de</strong> utilizări ale terenului<br />
Nr. Clasă CLC Pon<strong>de</strong>rea<br />
din<br />
suprafaţa<br />
sitului<br />
[%]<br />
1. Construcţii 0.01<br />
2. Cursuri <strong>de</strong> apa 0.57<br />
3. Drumuri 0.52<br />
97
4. Livezi 0.15<br />
5. Păduri <strong>de</strong> foioase 83.00<br />
6. Pajişti naturale 0.05<br />
7. Păşuni secundare<br />
8. Terenuri arabile neirigate 0.21<br />
9. Terenuri predominant agricole in<br />
amestec cu vegetatie naturala<br />
0.19<br />
Lista tipurilor <strong>de</strong> utilizări ale terenului la nivel <strong>de</strong> unitate adminstrativ teritorială<br />
nr ctr UAT<br />
10. Vegetaţie naturală 0.22<br />
11. Vii 0.01<br />
12. Zone <strong>de</strong> culturi complexe 0.15<br />
13. Zone <strong>de</strong> tranziţie cu arbuşti (în<br />
general <strong>de</strong>frişate)<br />
Suprafata<br />
totala<br />
Suprafata<br />
totala<br />
ocupata<br />
in UAT<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
din<br />
suprafata<br />
UAT (%)<br />
Caracterizarea utilizării terenurilor<br />
Datele din această sec iune analizează regimul <strong>de</strong> utilizare a terenurilor la nivelul unită ilor<br />
administrativ teritoriale pe raza cărora este localizat situl.<br />
Sub acest aspect, la nivelul întregului teritoriu analizat suprafa a agricolă ocupă 38.2% din<br />
totalul suprafe ei unită ilor administrativ teritoriale. Din aceasta suprafa ă 33% reprezintă<br />
suprafa a arabilă, 19% suprafa a ocupată <strong>de</strong> pă uni, 15% din totalul suprafe ei agricole<br />
este <strong>de</strong>stinat cultivării viilor i pepinierelor viticole, iar 4% reprezintă suprafa a agricolă<br />
ocupată <strong>de</strong> livezi i pepiniere pomicole. Alte tipuri <strong>de</strong> culturi sunt i<strong>de</strong>ntificate în 29% din<br />
suprafa a agricolă a sitului.<br />
2.05<br />
Supraf<br />
Arabila Pasuni<br />
Vii si<br />
pepiniere<br />
viticole<br />
livezi si<br />
pepiniere<br />
pomicole<br />
1 Boloteşti 9643 4545 47.1 2187 1218 704 210<br />
2 Broşteni 2713 638 23.5 191 180 172 23<br />
3 Jariştea 3874 2597 67.0 680 216 1658 24<br />
4 Mera 9505 1360 14.3 226 314 36 17<br />
5 Reghiu 6637 2282 34.4 267 630 20 29<br />
6 Valea Sării 5378 2105 39.1 344 256 72 75<br />
7 Vidra 12217 5536 45.3 2360 896 134 385<br />
49967 19063 38.2 6255 3710 2796 763<br />
98
Datele din tabelul <strong>de</strong> mai jos reliefează aceste discrepante între localită ile cu mai pu in <strong>de</strong><br />
20% suprafa ă agricolă i localită i cu peste 60% suprafa ă agricolă.<br />
Regimul <strong>de</strong> proprietate al terenurilor este unul mixt fiind reprezentat atat <strong>de</strong> proprietate<br />
publica <strong>de</strong> stat, proprietate publica locala cat si proprietate privata. Nu exista masuratori<br />
clare cu privire la <strong>de</strong>limitarea sitului in interiorul unitatilor administrative astfel ca<br />
interviurile realizate la nivel <strong>de</strong> primarii si consilii locale nu au furnizat date relevante pentru<br />
aproximarea acestui aspect.<br />
Distribu ia culturilor la nivel <strong>de</strong> localitate<br />
Nr.<br />
crt<br />
Ju<strong>de</strong>ţ Localitate<br />
Suprafață<br />
cultivată<br />
cu grâu și<br />
secară<br />
Suprafață<br />
cultivată<br />
cu<br />
porumb<br />
Suprafață<br />
cultivată<br />
cu floarea<br />
sorelui<br />
Suprafață<br />
cultivată<br />
cu cartofi<br />
Suprafață<br />
cultivată<br />
cu legume<br />
1 Boloteşti Vrancea 85 1692 - 20 120<br />
2 Broşteni Vrancea - 112 - 20 35<br />
3 Jariştea Vrancea 4 456 15 25 70<br />
4 Mera Vrancea - 152 - 18 21<br />
5 Reghiu Vrancea - 45 - 30 35<br />
6 Valea Sării Vrancea - 264 - 22 21<br />
7 Vidra Vrancea - 1457 - 250 150<br />
Din perspectiva culturilor, activitatea agricolă este una bazată pe culturi tradi ionale. Pe mai<br />
mult <strong>de</strong> 80% din suprafa a sitului predomină culturile <strong>de</strong> porumb. Suprafe ele cultivate cu<br />
legume sunt în propor ie <strong>de</strong> 8.8%, <strong>de</strong> cartofi în propor ie <strong>de</strong> 7.5%, grâu i secară 1.7%.<br />
Cel mai pu in cultivată plantă la nivel <strong>de</strong> sit este floarea soarelui, numai 0.3% reprezintă<br />
culturile <strong>de</strong> floarea soarelui.<br />
99
Supraf.<br />
cultivată cu<br />
Grâu și<br />
secară<br />
Supraf.<br />
cultivată cu<br />
Porumb<br />
Supraf.<br />
cultivată cu<br />
floarea<br />
soarelui<br />
Supraf.<br />
cultivată cu<br />
cartofi<br />
Supraf.<br />
cultivată cu<br />
legume<br />
89 ha 4178 ha 15 ha 385 ha 452 ha<br />
1.7% 81.6% 0.3% 7.5% 8.8%<br />
2.4.3. Situatia juridica a terenurilor<br />
.<br />
Harta juridica a terenurilor<br />
Acestă hartă poate fi încărcată <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>le/administratorul ariei naturale<br />
protejate prin împărţirea suprafeţei ariei naturale protejate în categoriile <strong>de</strong> proprietate<br />
din tabelul din paragraful următor (DS, DPS, DAT, DPT, DP, PF, PJ, PP, XX).<br />
Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor<br />
Tip <strong>de</strong> proprietate % din suprafata<br />
ANP<br />
Proprietate publica Cca 85%<br />
Proprietate privata Cca 15%<br />
Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor<br />
Cea mai mare parte din suprafata sitului este acoperita <strong>de</strong> paduri <strong>de</strong> foioase (cca 95%) aflate<br />
in proprietate publica. Potrivit aprecierilor reprezentantilor APL proprietatea privata este<br />
limitata (cca 15%) si este localizata mai ales la nivelul terenurilor agricole aflate la marginea<br />
sitului dar si la nivelul fanetelor si a unor portiuni <strong>de</strong> padure. Confi<strong>de</strong>ntialitatea datelor cu<br />
privire la <strong>de</strong>limitarea exacta a corpurilor <strong>de</strong> proprietate (motiv invocat <strong>de</strong> reprezentantii<br />
institutiilor contactate) dar mai ales lipsa unor baze informationale accesibile a facut dificila<br />
<strong>de</strong>limitarea exacta a corpurilor <strong>de</strong> proprietate.<br />
2.4.4. Administratori şi gestionari<br />
Cel mai important administrator este Ocolul Silvic Experimental Vidra (cu sediul in comuna<br />
Vidra, jud Vrancea) care asigura gestionarea celei mai mari parti a fondului forestier aferent<br />
sitului (fondul forestier copera o suprafata <strong>de</strong> cca 95% din sit). Potrivit Registrului National<br />
al Administratorilor <strong>de</strong> Paduri si Ocoalelor Silvice OSE Vidra administreaza in total o<br />
suprafata <strong>de</strong> 8066 ha si este unic administrator (nu sunt alte persoane fizice sau juridice cu<br />
statut <strong>de</strong> membru sau asociat). Acelasi registru nu cuprin<strong>de</strong> nici un alt fel <strong>de</strong> administrator<br />
pentru restul suprafetelor impadurile aflate in interiorul sitului acestea fiind in proprietate<br />
publica locala si, partial, in proprietate privata.<br />
2.4.5. Infrastructură şi construcţii<br />
Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate<br />
100
Acestă hartă este provenită din harta infrastructurii rutiere, drumuri şi căi ferate,<br />
(scara 1: 25.000), la nivel naţional.<br />
Harta infrastructurii, <strong>de</strong>taliată<br />
În ve<strong>de</strong>rea înlocuirii hărţii anterioare (harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate),<br />
acestă hartă, având un grad <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliere mai mare se poate încărca <strong>de</strong> către<br />
custo<strong>de</strong>/administrator şi trebuie să cuprindă toate elementele <strong>de</strong> infrastructură<br />
prezente în interiorul ariei naturale protejate referitoare la drumuri, străzi, cai ferate,<br />
poteci şi transport pe cablu.<br />
Harta privind perimetru construit al localităţilor<br />
Acestă hartă este pusă la dispoziţia custo<strong>de</strong>lui şi este provenită din harta privind<br />
perimetru contruit al localităţilor, (scara 1: 25.000), la nivel naţional.<br />
Harta privind perimetru construit al localităţilor, <strong>de</strong>taliată<br />
În ve<strong>de</strong>rea înlocuirii hărţii anterioare (harta privind perimetru contruit al localităţilor),<br />
acestă hartă, având un grad <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliere mai mare se poate încărca <strong>de</strong> către<br />
custo<strong>de</strong>/administrator.<br />
Harta construcţiilor<br />
Acestă hartă se poate încărca <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>/administrator şi trebuie să cuprindă<br />
construcţiile prezente în interiorul ariei naturale protejate.<br />
Descrierea infrastructurii şi construcţiilor<br />
La nivelul întregului sit, în interiorul i proximitatea acestuia erau luate în evi<strong>de</strong>n ă la<br />
sfâr itul anului 2011, 11343 <strong>de</strong> construcții <strong>de</strong> locuit. Dintre acestea mai mult <strong>de</strong> 3000 <strong>de</strong><br />
construcții erau localizate în comuna Vidra.<br />
Pe ansamblu, numărul construcțiilor s-a mărit, chiar dacă trendul <strong>de</strong> creștere a fost unul foarte<br />
mare.<br />
nr<br />
ctr Localitate Ju<strong>de</strong>t<br />
Locuinte existente<br />
la sfarsitul anului<br />
Autorizatii <strong>de</strong><br />
constructie eliberate<br />
in anul<br />
2008 2011 2008 2011<br />
Variatie<br />
constructii<br />
1 Boloteşti Vrancea 1951 1969 34 18 18<br />
2 Broşteni Vrancea 869 881 9 5 12<br />
3 Jariştea Vrancea 1852 1849 18 16 -3<br />
4 Mera Vrancea 1380 1390 3 7 10<br />
5 Reghiu Vrancea 1046 1057 8 7 11<br />
6 Valea Sării Vrancea 939 944 3 6 5<br />
7 Vidra Vrancea 3221 3253 18 26 32<br />
11258 11343 93 85 85<br />
Datele privind evolu ia mediului construit indică numai în 4 din cele 7 localită i<br />
componente o cre tere a numărului <strong>de</strong> locuin e (Bro teni, Mera, Reghiu, i Vidra).<br />
101
Acestea sunt localită i susceptibile a intensifica riscul antropic prin presiuni <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a<br />
intravilanului, schimbarea regimului <strong>de</strong> utilizare a terenurilor si cre terea gradului <strong>de</strong><br />
utilizare <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> construc ii din interiorul sitului (balastiere, lemn, etc.), dar si prin<br />
cre terea riscului <strong>de</strong> generare <strong>de</strong> <strong>de</strong> euri specifice i cre tere a gradului <strong>de</strong> poluare fonică.<br />
Stadiul utilită ilor<br />
Boloteşti – Stadiul utilităților În<br />
comună<br />
Nr gospodarii 1793<br />
Gospodarii racordate la sistem public <strong>de</strong> canalizare 0%<br />
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea<br />
gunoaielor si resturilor menajere)<br />
100%<br />
Gospodării racordate la rețeaua <strong>de</strong> gaze 0%<br />
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%<br />
Broşteni– Stadiul utilităților În<br />
comună<br />
Gospodarii racordate la sistem public <strong>de</strong> canalizare 0%<br />
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea<br />
gunoaielor si resturilor menajere)<br />
100%<br />
Gospodării racordate la rețeaua <strong>de</strong> gaze 0%<br />
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%<br />
Jariştea– Stadiul utilităților În<br />
comună<br />
Gospodarii racordate la sistem public <strong>de</strong> canalizare 0%<br />
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea<br />
gunoaielor si resturilor menajere)<br />
82%<br />
Gospodării racordate la rețeaua <strong>de</strong> gaze 0%<br />
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%<br />
Mera– Stadiul utilităților În<br />
comună<br />
Gospodarii racordate la sistem public <strong>de</strong> canalizare 0%<br />
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea<br />
gunoaielor si resturilor menajere)<br />
100%<br />
Gospodării racordate la rețeaua <strong>de</strong> gaze 0%<br />
102
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%<br />
Reghiu– Stadiul utilităților În<br />
comună<br />
Gospodarii racordate la sistem public <strong>de</strong> canalizare 0%<br />
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea<br />
gunoaielor si resturilor menajere)<br />
0%<br />
Gospodării racordate la rețeaua <strong>de</strong> gaze 0%<br />
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%<br />
Valea Sării– Stadiul utilităților În<br />
comună<br />
Gospodarii racordate la sistem public <strong>de</strong> canalizare 0%<br />
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea<br />
gunoaielor si resturilor menajere)<br />
0%<br />
Gospodării racordate la rețeaua <strong>de</strong> gaze 0%<br />
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%<br />
Vidra– Stadiul utilităților În<br />
comună<br />
Gospodarii racordate la sistem public <strong>de</strong> canalizare 19%<br />
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea<br />
gunoaielor si resturilor menajere)<br />
100%<br />
Gospodării racordate la rețeaua <strong>de</strong> gaze 0%<br />
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%<br />
Investiții publice<br />
planificate<br />
Boloteşti Broşteni Jariştea Mera Reghiu<br />
Valea<br />
Sării Vidra<br />
Alimentare cu apa nu da nu da da da da<br />
Canalizare da da da da nu da da<br />
Introducere gaze da nu da nu nu nu nu<br />
Dezvoltarea unui sistem<br />
<strong>de</strong> colectare a <strong>de</strong>seurilor<br />
(servicii salubritate)<br />
nu da nu da da da nu<br />
Gropi <strong>de</strong> gunoi ecologice nu nu nu nu nu nu nu<br />
103
2.4.6. Patrimoniu cultural<br />
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional<br />
Acestă hartă se poate încărca <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>/administrator având un grad <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>taliere suficient <strong>de</strong> mare pentru evi<strong>de</strong>nţierea acestor bunuri culturale clasate în<br />
patrimoniul cultural naţional.<br />
Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural<br />
Patrimoniul cultural si istoric al zonei inclu<strong>de</strong> monumente si locuri legate <strong>de</strong> trecutul istoric al<br />
Moldovei si Tarii Romanesti si este reflectat in literatura, istorie si arta. Milcovul si Valea<br />
Milcovului reprezinta elemente ale patrimoniului national prezente in metafora din poezia lui<br />
Alecsandri „Hora Unirei”: „Vin’ la Milcov cu grabire, sa-l secam dintr-o sorbire, ca sa<br />
treaca drumul mare peste-a noastre vechi hotare” si se refera la eliminarea granitei,<br />
reprezentate <strong>de</strong> Raul Milcov, dintre Muntenia si Moldova. Granita <strong>de</strong> la Valea Milcovului a<br />
functionat pana in anul 1859, cand Tara Romanească si Moldova s-au unit sub domnitorul<br />
Alexandru Ioan Cuza, formand Principatele Unite. Poezia lui Alecsandri “Hora Unirei” a fost<br />
publicata in gazeta Steaua Dunării, la data <strong>de</strong> 9 iunie 1856.<br />
Casa memoriala Ion Roata din localitatea Câmpuri, evoca povestea batrânului taran Ion<br />
Roata, direct implicat în evenimentele premergatoare Unirii Principatelor Romane. Ion Roata<br />
a fost un simplu taran român, <strong>de</strong>putat în Divanul Ad-hoc si totodata un înflacarat sustinator al<br />
Unirii Principatelor Moldovei si Munteniei.<br />
Zona sitului Natura 2000 <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong> a fost locuita inca din Paleoliticul timpuriu.<br />
Aşezarea paleolitică <strong>de</strong> la Vităneştii <strong>de</strong> sub Măgură-La Coasta Lacului reprezinta o locuire<br />
civila, o asezare paleolitica. Situl arheologic se află la cca. 600 m Sud-Sud Est <strong>de</strong> biserica din<br />
localitate, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", pe terasa mijlocie, <strong>de</strong> pe partea dreaptă a<br />
râului Putna, la o altitudine medie <strong>de</strong> 20-22m. Nivelul <strong>de</strong> locuire Gravettiană are o grosime<br />
cuprinsă între cca. 20 - 30 cm şi se situează stratigrafic, la limita inferioară a loessului gălbuicenuşiu,<br />
şi în partea superioară a solului brun-roşcat închis. Un număr <strong>de</strong> câteva piese<br />
arheologice au fost <strong>de</strong>scoperite şi în <strong>de</strong>punerea III <strong>de</strong> culoare brun-roşcat <strong>de</strong>schis. Sub<br />
adâncimea <strong>de</strong> 0,50 m nu a mai apărut nici o piesă.<br />
Vrânceanul işi <strong>de</strong>fineşte trecutul prin motto-ul: “ Noi durăm pe aceste locuri <strong>de</strong><br />
când lumea şi pamântul (…) înaintea noastră fosta numai soarele şi vântul “ . Vrancea arhaică,<br />
teritoriu închis şi apărat din toate parţile <strong>de</strong> munţi şi <strong>de</strong>aluri, a oferit condiţii unice si<br />
propice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ş i conservare a populaţ iei dacice ş i daco-romane si<br />
<strong>de</strong> formare a poporului roman.<br />
Un alt obiectiv <strong>de</strong> patrimoniu din zona sitului <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong> il reprezinta fosta mănăstire<br />
Mera, cu hramul "Sfinţii Împăraţi". Aceasta se află situata în satul Podul Mănăstirii, comuna<br />
Mera, ju<strong>de</strong>tul Vrancea, fiind amplasata pe un platou aflat pe malul stâng al văii Milcovului.<br />
In prezent este compusă dintr-o biserică aflată în planul central al unei incinte fortificate cu<br />
turnuri <strong>de</strong> colţ şi cu alte turnuri pe laturile <strong>de</strong> Est şi Vest, cel <strong>de</strong> pe latura vestică având rolul<br />
<strong>de</strong> turn <strong>de</strong> poartă şi clopotniţă. În literatura <strong>de</strong> specialitate este consi<strong>de</strong>rată a fi singura ctitorie<br />
a familiei Cantemir. Anterior incintei actuale a funcţionat o altă mănăstire, la Est <strong>de</strong> cea<br />
cunoscută, ctitorită <strong>de</strong> către boierul Moţoc şi episcopul Ioan al Romanului, soţia lui Moţoc<br />
închinând-o domnitorului Constantin Cantemir. Biserica actuală a fost ctitorită <strong>de</strong> Antioh<br />
Cantemir, între anii 1706 - 1707. Staţiunea a mai fost cercetată arheologic <strong>de</strong> către Luminiţa<br />
104
Munteanu şi Gheorghe Cantacuzino în anul 1974, Ion Motzoi - Chici<strong>de</strong>anu în 1977 şi Aurel<br />
Nico<strong>de</strong>i în 1998.<br />
În „Tara Vrancei” se mai pastreaza si astazi mestesuguri traditionale cum ar fi: prelucrarea<br />
artistica a lemnului, în<strong>de</strong>letnicire întâlnita în special în zonele <strong>de</strong> munte, se remarca prin<br />
celebrele „papusi <strong>de</strong> cas”, folosite <strong>de</strong> localnici la producerea casului si a cascavalului, dar si<br />
ca obiecte <strong>de</strong> <strong>de</strong>cor. Aceste tipare mai pot fi întâlnite si astazi în zonele montane, in zona<br />
localitatilor Negrilesti si Nereju.<br />
Alte mestesuguri traditionale sunt reprezentate <strong>de</strong> tesutul a diferite obiecte artizanale utilizate<br />
pentru împodobirea interiorului caselor; olaritul, reprezentat foarte bine în localitatea Iresti;<br />
confectionarea portului popular si mai ales a ineditelor masti populare. Portul popular<br />
ilustreaza continuitatea si unitatea etnografica a poporului român iar „Parada mastilor” se<br />
bucura <strong>de</strong> un interes <strong>de</strong>osebit chiar si astazi, pastrând vechile obiceiuri traditionale nealterate<br />
<strong>de</strong> trecerea timpului.<br />
În fiecare an, în ultima <strong>de</strong>cada a lunii Octombrie, vrâncenii sarbatoresc Festivalul<br />
International al Viei si Vinului, manifestare în care sunt slavite vinul, portul popular,<br />
obiceiurile si mestesugurile traditionale <strong>de</strong> pe aceste meleaguri. În Vrancea exista si un asanumit<br />
„Drum al vinului” (marcat corespunzator pe multe drumuri nationale si ju<strong>de</strong>tene) care<br />
traverseaza podgoriile din Cotesti, Vârtescoiu, <strong>Odobesti</strong> si Panciu.<br />
In registrul patrimoniului national cultural in localitatile din interiorul si proximitatea sitului<br />
figureaza urmatoarele obiective:<br />
Descriere obiectiv patrimoniu Tip Ju<strong>de</strong>t Localitate Perioada<br />
Aşezarea paleolitică <strong>de</strong> la Vităneştii <strong>de</strong> sub<br />
Măgură-La Coasta Lacului. Situl arheologic<br />
se află la cca. 600 m sud <strong>de</strong> biserica din<br />
localitate, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi<br />
Gavril", pe terasa mijlocie, <strong>de</strong> pe partea<br />
dreaptă a râului Putna<br />
Situl arheologic <strong>de</strong> la Boloteşti. <strong>de</strong> o parte şi<br />
<strong>de</strong> alta a şoselei Focşani-Vidra, pe terasa<br />
superioară a râului Putna<br />
Aşezarea Cucuteni <strong>de</strong> la Pietroasa - "Dealul<br />
Înalt". la SV <strong>de</strong> sat<br />
Biserica fostului schit Căpătanu din Arva -<br />
Vrancea<br />
Situl arheologic <strong>de</strong> la Pădureni - "Piţigoi". în<br />
vatra satului, spre NV<br />
aşezare Vrancea<br />
necropolă<br />
tumulară<br />
Vrancea<br />
aşezare Vrancea<br />
biserică şi<br />
cimitir<br />
Vrancea<br />
aşezare Vrancea<br />
Vităneştii <strong>de</strong><br />
sub Măgură,<br />
com.<br />
BOLOTESTI<br />
Boloteşti,<br />
com.<br />
BOLOTESTI<br />
Pietroasa,<br />
com.<br />
BOLOTESTI<br />
Arva, com.<br />
BROSTENI<br />
Pădureni,<br />
com.<br />
JARISTEA<br />
Paleolitic<br />
Epoca<br />
bronzului,<br />
Neolitic<br />
Eneolitic<br />
Epoca<br />
medievală / sec.<br />
XVIII<br />
Latène,<br />
Hallstatt, Epoca<br />
bronzului / sec.<br />
I a. Chr. - sec. I<br />
d. Chr.<br />
105
Fosta mănăstire Mera cu hramul "Sfinţii<br />
Împăraţi". pe Dealul Merei, la 1 km <strong>de</strong> DJ<br />
Focşani - Andreiaşu, pe partea stângă a<br />
Milcovului<br />
Aşezarea paleolitică <strong>de</strong> la Tichiriş. în vatra<br />
satului, pe terasa râului Putna<br />
2.4.7. Peisajul<br />
mănăstire Vrancea<br />
aşezare Vrancea<br />
Mera, com.<br />
MERA<br />
Tichiriş,<br />
com. VIDRA<br />
Epoca<br />
medievală /<br />
1685<br />
Paleolitic<br />
Denumirea <strong>de</strong> “Vrancea“ are mai multe origini. Una dintre acestea provine <strong>de</strong> la<br />
caracteristicile peisajului, cuvântul “Vrană“ semnificand “<strong>de</strong>schizatură” <strong>de</strong>oarece aproape<br />
întreg teritoriul Vrancei este o <strong>de</strong>presiune intramontană protejată din toate părţile <strong>de</strong> culmi<br />
înalte şi masive păduroase, cu ieşire spre câmpie pe Valea Putnei, mai jos <strong>de</strong> localitatea<br />
Vidra. Aproape total <strong>de</strong>spadurit in perioada 1890-1937, tinutul Vrancei a fost reimpadurit<br />
treptat incepand cu anii 1950 (aceasta activitate fiind din pacate mult incetinita dupa 1990)<br />
astfel incat astazi putem admira mandre paduri <strong>de</strong> rasinoase in amestec cu foioase, populate<br />
<strong>de</strong> o bogata fauna carpatina (urs, lup, caprior, cerbul carpatin, ras si pisica salbatica etc).<br />
În toate satele din zona sitului Natura 2000 <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong> putem observa case traditionale,<br />
alături <strong>de</strong> case noi, dar construite în stil arhitectonic propriu vrâncean. Casele<br />
mai vechi au acoperişul din ş iţa (ş indrilă) sau scândură <strong>de</strong> brad prinsa<br />
în cuie, cele mai vechi fiind fixate în cuie <strong>de</strong> lemn. Locuinţ ele<br />
construite recent au faţa<strong>de</strong> şi stâlpi încrustaţi, materialul prepon<strong>de</strong>rent utilizat ramane<br />
lemnul prelucrat in diferite moduri traditionale.<br />
Urmand drumul ju<strong>de</strong>tean DJ 205 putem parasi orasul Focsani urmand drumul mo<strong>de</strong>rnizat<br />
spre obiectivele turistice Cimpineanca - <strong>Odobesti</strong> - Virtescoiu - Brosteni - Mera – Andreiasu.<br />
Peisajul <strong>de</strong> <strong>de</strong>al este completat <strong>de</strong> renumitele podgorii viticole <strong>Odobesti</strong> si Beciul Domnesc.<br />
Masivul <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong> este unul <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> pitoresc si accesibil unei mari categorii <strong>de</strong><br />
iubitori <strong>de</strong> frumos - fiind cel mai inalt <strong>de</strong>al subcarpatic din toata Moldova iar Manastirea<br />
Mera dateaza din secolul al XVII-lea si se afla intr-o stare relativ buna <strong>de</strong> conservare. La<br />
limita dintre localitatile Andreiasu <strong>de</strong> Jos si Andreiasu <strong>de</strong> Sus, pe un promontoriu situat pe<br />
partea dreapta a Milcovului, la aproximativ 350 metri <strong>de</strong> la soseaua asfaltata, se afla "Focul<br />
Viu" sau "Focul Nestins", monument al naturii.<br />
Frumusetea peisajelor Tarii Vrancei <strong>de</strong>riva, in primul rand, din faptul ca aici se intrepatrund<br />
Carpatii <strong>de</strong> Curbura (Muntii Vrancei) cu Subcarpatii, dand nastere unui relief <strong>de</strong>luros, uneori<br />
presarat cu abrupturi spectaculoase, care alterneaza cu vai adanci. Clima in aceasta regiune<br />
este <strong>de</strong> regula calda si uscata - mai ales pe timpul verii cand ploua rar- fiind perfecta pentru<br />
drumetii pe jos sau cu bicicleta cat si pentru pentru vizitarea obiectivelor turistice. Cele mai<br />
importante orase din regiune sunt Focsani, Marasesti, <strong>Odobesti</strong> si Panciu (vestite pentru<br />
cramele <strong>de</strong> vin), obiectivele naturale spectaculoase din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re peisagistiv fiind<br />
casca<strong>de</strong>le, vulcanii noroiosi, focul viu, rezervatiile naturale sau monumentele istorice<br />
(majoritatea acestora fiind lacase <strong>de</strong> cult) din mediul rural, prea putin antropizat inca.<br />
106
2.4.8. Obiective turistice<br />
Harta obiectivelor turistice şi punctelor <strong>de</strong> belve<strong>de</strong>re<br />
Acestă hartă se poate încărca <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>/administrator având un grad <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>taliere suficient <strong>de</strong> mare pentru evi<strong>de</strong>nţierea obiectivelor turistice şi puncte <strong>de</strong><br />
belve<strong>de</strong>re în cadrul hărţii reprezentând aria naturală protejată.<br />
Descrierea obiectivelor turistice<br />
Infrastructura turistica (zone <strong>de</strong> cazare, campare) este slab <strong>de</strong>zvoltata insa se remarca o<br />
activitate turistica sustinuta mai ales sub forma drumetiilor (utilizarea cortului) si a<br />
„excursiilor” cu autovehicule. Intreaga zona este brazdata <strong>de</strong> o retea <strong>de</strong> drumuri forestiere<br />
care urca pana in cel mai inalt punct al <strong>de</strong>alului <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong> lucru ce atrage turistii ce<br />
utilizeaza autovehiculele pentru astfel <strong>de</strong> excursii. Un punct aparte <strong>de</strong> atractie il reprezinta<br />
schitul Buluc (sat Padureni, comuna Jaristea) accesibil pe drumul ce il leaga direct <strong>de</strong> satul<br />
Padureni. Infrastructura <strong>de</strong> ghidare si informare a turistilor este slab <strong>de</strong>zvoltata.<br />
Alte zone <strong>de</strong> interes sunt reprezentate <strong>de</strong> cursurile <strong>de</strong> apa accesibile din proximitatea<br />
asezarilor si a drumurilor forestiere dar mai ales varful <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong> cel mai inalt varf al<br />
subcarpatilor Orientali care se recomanda ca un veritabil punct <strong>de</strong> belve<strong>de</strong>re prin privelistea<br />
larga pe care o ofera asupra intregului tinut.<br />
Tinutul si ju<strong>de</strong>tul Vrancea dispun <strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong> un potential balneo – turistic variat si<br />
atragator, atat prin peisajele sale cal<strong>de</strong> si frumusetile naturii, cat si prin pozitionarea lor<br />
geografica favorabila si usor accesibila. Pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel<br />
cultural sau istoric favorizeaza <strong>de</strong>zvoltarea a diferite forme <strong>de</strong> turism: turism <strong>de</strong> circulatie si<br />
<strong>de</strong> sejur, turism cultural, rural, turism <strong>de</strong> vânatoare si pescuit, agromontan, ecoturism,<br />
agroturism, precum si turismul <strong>de</strong> week-end.<br />
Un punct <strong>de</strong> atractie <strong>de</strong>osebit îl constituie si „Hrubele lui Stefan cel Mare” situate in orasul<br />
Panciu. Aceste hrube pot fi vizitate in cursul intregii saptamani, turistii având prilejul <strong>de</strong> a<br />
observa cum se produce vinul spumant si <strong>de</strong> a <strong>de</strong>gusta produsele traditionale.<br />
Turismul <strong>de</strong> sejur este favorizat <strong>de</strong> peisajele pitoresti, nepoluate <strong>de</strong> activitati industriale si<br />
particularitatile microclimatice <strong>de</strong>osebite – spre exemplu Soveja reprezinta unul dintre<br />
locurile cu cel mai ozonat aer din tara sau Vizantea, cu apele sale minerale din ce in ce mai<br />
cunoscute la nivel national si international. Vititurismul se practica atat toamna în timpul<br />
culesului strugurilor pentru producerea mustului (turistii fiind invitati sa participe la zdrobirea<br />
strugurilor in cadrul unor seri campenesti si sarbatori populare) cat si permanent, pentru<br />
<strong>de</strong>gustari <strong>de</strong> vinuri (in cadrul podgoriilor Panciu, <strong>Odobesti</strong>, Cotesti si împrejurimile lor).<br />
Turismul rural, ecologic si cultural se afla într-o continua <strong>de</strong>zvoltare si expansiune teritoriala<br />
si se <strong>de</strong>sfasoara în pensiuni satesti omologate, cuprinse în circuitul ANTREC, precum si în<br />
cele peste 950 <strong>de</strong> case <strong>de</strong> vacanta din zona.<br />
Foarte interesanta si spectaculoasa este rezervatia geologica „Focul Viu” <strong>de</strong> la Andreiasu <strong>de</strong><br />
Jos, in apropiere <strong>de</strong> satul Terca. Aici putem observa cum au loc emanatiile <strong>de</strong> gaze din<br />
subteran, care tasnesc brusc si se aprind la contact cu aerul, dand nastere unor flacari care pot<br />
ajunge si pana la jumatate <strong>de</strong> metru inaltime. Pentru a va bucura pe <strong>de</strong>plin <strong>de</strong> acest rar<br />
fenomen , este recomandat sa vizitam rezervatia seara, cand “Focul Viu” este mai vizibil.<br />
107
2.5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări)<br />
I<strong>de</strong>ntificarea activităţilor cu potenţial impact (presiune sau ameninţare) asupra ariei naturale<br />
protejate este o etapă importantă în cadrul procesului <strong>de</strong> elaborare a unui plan <strong>de</strong> management<br />
pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmăreşte eliminarea efectelor negative ale<br />
acestor activităţi cu potenţial impact, în ve<strong>de</strong>rea micşorării, eliminării sau compensării<br />
acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile <strong>de</strong> a afecta<br />
semnificativ aria naturală protejată.<br />
Ca răspuns la un impact măsurile specifice/măsurile <strong>de</strong> management vor fi adaptate funcţie<br />
<strong>de</strong> intensitatea efectului activităţilor cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, în<br />
sensul în care pentru o aceeaşi activitate, măsurile specifice/măsurile <strong>de</strong> management pot să<br />
difere în funcţie <strong>de</strong> intensitatea impactului (ridicată sau scazută).<br />
Metodologia <strong>de</strong> evaluare a activităţilor cu potenţial impact a fost <strong>de</strong>zvoltată iniţial pentru<br />
raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană şi aprobată prin Decizia<br />
Comisiei 97/266/EC modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/EU privind<br />
formularul standard pentru siturile Natura 2000. În baza acestei metodologii, evaluarea<br />
activităţilor cu potenţial impact se face la nivel <strong>de</strong> sit Natura 2000. Această metodologie a<br />
fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul fiecărei specii şi tip <strong>de</strong> habitat dintr-o arie<br />
naturală protejată. Totodată metodologia <strong>de</strong> evaluare a activităţilor cu potenţial impact, care a<br />
fost <strong>de</strong>zvoltată pentru raportarea formularelor standard Natura 2000, preve<strong>de</strong> raportarea atât a<br />
activităţilor cu impact negativ, cât şi a celor cu impact pozitiv. Această metodologie a fost<br />
adaptată pentru elaborarea planului <strong>de</strong> management în sensul evaluării doar a activităţilor cu<br />
impact negativ. Activităţile cu impact pozitiv nu au fost incluse în evaluare, fiind luate în<br />
consi<strong>de</strong>rare ca măsuri <strong>de</strong> management.<br />
Pentru siturile Natura 2000, informaţiile cuprinse în formularul standard Natura 2000 asigură<br />
o bază <strong>de</strong> pornire pentru evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate, însă acestea<br />
trebuie confirmate, îmbunătăţite şi aduse la zi. De asemenea în ve<strong>de</strong>rea stabilirii măsurilor<br />
specifice/măsurilor <strong>de</strong> management, trebuie furnizate informaţii suplimentare privind<br />
indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor şi tipurilor <strong>de</strong> habitate impactate,<br />
inclusiv a intensităţii impactului funcţie <strong>de</strong> localizare.<br />
În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informaţiile necesare pentru:<br />
Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general<br />
Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciilor <strong>de</strong> interes conservativ<br />
Evaluarea activităţilor cu impact asupra tipurilor <strong>de</strong> habitate <strong>de</strong> interes<br />
conservativ<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact acestea trebuie<br />
clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Definiţiile acestor<br />
doua categorii sunt următoarele:<br />
Presiune actuală (P) – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării<br />
<strong>de</strong> conservare a speciilor sau tipurilor <strong>de</strong> habitate <strong>de</strong> interes conservativ, care<br />
se <strong>de</strong>sfăşoară în prezent, sau care s-a <strong>de</strong>rulat în trecut, dar ale cărui efectele<br />
negative încă persistă<br />
Ameninţare viitoare (A) – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra<br />
stării <strong>de</strong> conservare a speciilor sau tipurilor <strong>de</strong> habitate <strong>de</strong> interes conservativ,<br />
care este preconizată să se <strong>de</strong>ruleze în viitor. Nu poate fi consi<strong>de</strong>rată<br />
108
ameninţare viitoare o presiune actuală <strong>de</strong>cât dacă se preconizează o creştere<br />
semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.<br />
2.5.1 Lista activităţilor cu potenţial impact<br />
Se vor <strong>de</strong>scrie pe scurt activităţile cu potenţial impact asupra ariei naturale<br />
protejate, a speciilor şi a habitatelor <strong>de</strong> interes conservativ din acesta, precum<br />
şi concluzii.<br />
2.5.1.1 Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate<br />
Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate se va<br />
realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la activităţile cu<br />
impact negativ asupra ariei naturale protejate<br />
Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Presiune actuală A 0.1 Agricultura<br />
A.2 Detalii Suprafata agricola ocupa o pon<strong>de</strong>re redusa in cadrul sitului<br />
fiind localizata mai ales la nivelul comunelor Bolotesti,<br />
Jaristea, Brosteni, Mera si Reghiu. Agricultura este<br />
traditionala fiind realizata ca activitate economica <strong>de</strong><br />
subzistenta. Gradul <strong>de</strong> utilizare a substantelor chimice este<br />
redus astfel ca impactul asupra mediului este unul scazut.<br />
A.3 Presiune actuala A0602 Culturi perene altele <strong>de</strong>cat padurile<br />
A.4 Detalii Plantatii pomicole (livezi) si culturi <strong>de</strong> vita <strong>de</strong> vie<br />
A.5 Presiune actuala A040205 Pă unatul neintensiv mixt<br />
A.6 Detalii Cresterea animalelor este o activitate economica <strong>de</strong> baza la<br />
nivelul comuntatilor din proximitatea sitului fiind realizata<br />
prepon<strong>de</strong>rent ca activitate <strong>de</strong> subzistenta (la nivel <strong>de</strong><br />
gospodarie). La nivelul sitului suprafata acoperita <strong>de</strong> pasuni<br />
este relativ mica (5%) zonele <strong>de</strong> pasunat fiind localizate in<br />
proximitatea sitului. Densitatea animalelor/ha pasune este<br />
redusa si nu implica efecte antropice substantiale.<br />
A.7 Presiune actuala B02 Gestionarea i utilizarea pădurii i planta iei<br />
A.8 Detalii Aproximativ 95% din suprafata sitului este acoperita <strong>de</strong> paduri<br />
iar activitatea <strong>de</strong> exploatare a lemnului este una intensa.<br />
Exploatarea si prelucrarea lemnului reprezinta una din<br />
activitatile economice dominante. Dat fiind ca toate<br />
gospodariile din localitatile aferente sitului utilizeaza lemnul<br />
pentru incalzire (nu exista sistem <strong>de</strong> alimentare cu gaz)<br />
presiunea asupra exploatarii lemnului este ridicata.<br />
A.9 Presiune actuala B03 Exploatare forestiera fara replantare sau regenerare<br />
naturala<br />
109
A.10 Detalii Presiunea generata <strong>de</strong> aceasta activitate are o intensitate medie<br />
la nivelul sit-ului. Taierea necontrolata si ilegala a lemnului<br />
este apreciata ca intensa. Exploatarea lemnului nu se face<br />
tinand cont <strong>de</strong> regulile <strong>de</strong> exploatare care favorizeaza<br />
conservarea speciilor protejate pentru care a fost institutit situl.<br />
A.11 Presiune actuala D0102 Drumuri, drumuri auto<br />
A.12 Detalii Infrastructura <strong>de</strong> transport din proximitatea sitului este relativ<br />
bine <strong>de</strong>zvoltata. In interiorul sitului este <strong>de</strong>zvoltata reteaua <strong>de</strong><br />
drumuri forestiere care impanzeste intreg situl si face zona,<br />
relativ usor accesibila. Se poate ajunge cu autovehicule pana<br />
pe coama <strong>de</strong>alului <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong>.<br />
A.13 Presiune actuala D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism<br />
A.14 Detalii Turismul este slab <strong>de</strong>zvoltat in ciuda potentialului turistic<br />
ridicat. Zone mai intens utilizate <strong>de</strong> turisti sunt zonele<br />
limitrofe raurilor Milcov si Putna. Infrastructura <strong>de</strong> ghidare si<br />
informare a turistilor este slab <strong>de</strong>zvoltata. Toate acestea<br />
conduc la o intensitate scazuta a presiunii generate <strong>de</strong> aceasta<br />
activitate.<br />
A.15 Presiune actuala E0103 Constructii dispersate<br />
A.16 Detalii Activitate cu impact scazut.<br />
A.17 Presiune actuala F0301 Vanatoare<br />
A.18 Detalii Vanatoarea este o activitate puternic <strong>de</strong>zvoltata la nivelul<br />
intregului ju<strong>de</strong>t dar si la nivelul asezarilor din proximitatea<br />
sitului. Datele curente privind fondurile <strong>de</strong> vanatoare<br />
existente si regimul <strong>de</strong> utilizare al acestora nu permit insa o<br />
apreciere cu privire la intensitatea fenomenului. Activitatea <strong>de</strong><br />
vanatoare nu este reglementata astfel incat sa tina seama <strong>de</strong><br />
perioa<strong>de</strong>le si zonele <strong>de</strong> cuibarit.<br />
A.19 Presiune actuala G0102 Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate<br />
A.20 Detalii Acest factor antropic este adiacent profilului turistic al zonei.<br />
Dezvoltarea turismului a atras si o diversificare a ofertei<br />
turistice prin stimularea drumetiilor calare sau cu bicicleta. Nu<br />
sunt trasee speciale pentru biciclete insa se folosesc drumurile<br />
forestiere in acest sens.<br />
A.21 Presiune actuala F0402 colectarea (ciuperci, licheni, fructe <strong>de</strong> pădure etc)<br />
A.22 Detalii Colectarea <strong>de</strong> fructe <strong>de</strong> padure si ciuperci reprezinta una din<br />
principalele activitati ce <strong>de</strong>termina o prezenta umana sporita in<br />
interiorul sitului.<br />
A.23 Presiune actuala C0101 Extragere <strong>de</strong> nisip si pietris<br />
A.24 Detalii Este o activitate localizata pe malurile raurilor Putna si<br />
Milcov, in afara sitului insa in relativa apropiere. Impactul<br />
este indirect si limitat la proximitatea zonelor <strong>de</strong> exploatare.<br />
Se apreciaza insa ca aceste activitati sunt asociate cu<br />
accentuarea fenomenelor <strong>de</strong> eroziune.<br />
A.25 Presiune actuala D0203 Piloni telecomunicatie<br />
110
A.26 Detalii In perioada 2008-2009 s-a inceput construirea unui turn <strong>de</strong><br />
radiorelee si o statie <strong>de</strong> baza GSM (cca 40 m inaltime) <strong>de</strong> catre<br />
un important operator <strong>de</strong> telefonie mobila(COSMOTE) chiar<br />
pe culmea <strong>de</strong>alului <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong>. Lucrarile au fost<br />
stopate si s-a dispus readucerea zonei in starea initiala.<br />
Retelele electrice si <strong>de</strong> telefonie raman insa un factor <strong>de</strong><br />
impact antropic.<br />
A.27 Presiune actuala E0301 Depozitarea <strong>de</strong> eurilor menajere<br />
A.28 Detalii Aruncatul gunoaielor <strong>de</strong> catre turisti, mai ales in zonele<br />
limitrofe celor doua rauri care <strong>de</strong>limiteaza situl dar si in<br />
interiorul sitului este o practica <strong>de</strong>s intalnita si recunoascuta <strong>de</strong><br />
catre reprezentantii APL.<br />
A.29 Presiune actuala G0103 Vehicule motorizate<br />
A.30 Detalii Parcurgerea <strong>de</strong> trasee cu masini <strong>de</strong> teren. A fost o activitate<br />
realizata in anii anteriori. In ultimii 3 ani nu s-au mai raportat<br />
astfel <strong>de</strong> activitati insa lipsa capacitatilor <strong>de</strong> supraveghere a<br />
teritoriului acoperit <strong>de</strong> sit face dificila clarificarea acestui<br />
aspect. In prezent se organizeaza, ocazional, „excursii” in<br />
interiorul sitului utilizand drumurile forestiere existente insa<br />
aceste excursii nu fac parte dintr-un calendar clar prestabilit <strong>de</strong><br />
evenimente <strong>de</strong> tip „enduro”. Sunt, mai <strong>de</strong>graba excursii<br />
organizate in plan individual sau in grupuri mici. Nu exista o<br />
frecventa clara a acestor activitati insa exista tendinta <strong>de</strong><br />
intensificare pe timp <strong>de</strong> vara. Dat fiind ca asociatiile care<br />
organizeaza astfel <strong>de</strong> evenimente sunt, <strong>de</strong> regula, ONG-uri cu<br />
implicare activa in domeniul mediului, este putin probabil ca<br />
acest factor sa se manifeste pregnant in viitor.<br />
A.31 Presiune actuala F03.02.03 Braconaj cinegetic<br />
A.32 Detalii Se observa o intensificare a acestei activitati in ultimii ani cu<br />
un impact crescut asupra sit-ului.<br />
A.33 Presiune actuala K03.06 Antagonism cu animale salbatice<br />
A.34 Detalii Prezenta cainilor vagabonti in apropierea zonelor locuite <strong>de</strong><br />
oameni<br />
A.35 Presiune actuala<br />
D02.01.01 Linii electrice și <strong>de</strong> telefonie<br />
A.36 Detalii linie electrica aeriana 20kv<br />
2.5.1.2 Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei<br />
naturale protejate<br />
Tabelul B: lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei<br />
naturale protejate<br />
Cod Parametru Descriere<br />
111
B.1 Ameninţare<br />
viitoare<br />
G0208 Locuri <strong>de</strong> campare si zone <strong>de</strong> parcare pentru rulote<br />
B.2 Detalii Se intentioneaza amenajarea unui spatiu <strong>de</strong> campare <strong>de</strong> catre<br />
primaria Valea Sarii.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
B.3 Ameninţare<br />
viitoare<br />
G02.10 Baza sportiva<br />
B.4 Detalii Exista un proiect <strong>de</strong> construire a unei baze sportive in<br />
localitatea Mera<br />
2.5.2 Hărţile activităţilor cu potenţial impact<br />
2.5.2.1 Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul<br />
ariei naturale protejate<br />
Tabelul C: lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1. Presiune actuală A 0.1 Agricultura/cultivare<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
112
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
In interiorul sit-ului, localizata mai ales la nivelul comunelor<br />
Bolotesti, Jaristea, Brosteni, Mera si Reghiu<br />
Scazută (S)<br />
C.4 Detalii Agricultura este traditionala fiind realizata ca activitate<br />
economica <strong>de</strong> subzistenta. Gradul <strong>de</strong> utilizare a substantelor<br />
chimice este redus astfel ca impactul asupra mediului este unul<br />
scazut.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.3. Presiune actuală A0602 Culturi perene altele <strong>de</strong>cat padurile<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
In zona extremitatii Nord-Vest a sit-ului<br />
Scazută (S)<br />
C.4 Detalii O zona traditionala pentru plantatii pomicole (livezi) si culturi<br />
<strong>de</strong> vita <strong>de</strong> vie<br />
113
Cod Parametru Descriere<br />
A.3. Presiune actuală A040205 Păsunatul neintensiv mixt<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
zonele <strong>de</strong> pasunat localizate in proximitatea sitului<br />
Scazută (S)<br />
C.4 Detalii La nivelul sitului suprafata acoperita <strong>de</strong> pasuni este relativ<br />
mica (5%). Densitatea animalelor/ha pasune este redusa si nu<br />
implica efecte antropice substantiale.<br />
114
Cod Parametru Descriere<br />
A.5. Presiune actuală B02 Gestionarea i utilizarea pădurii i planta iei<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
In Aproximativ 95% din suprafata sitului care este acoperita<br />
<strong>de</strong> paduri<br />
Ridicata (R)<br />
C.4 Detalii Taierea necontrolata si ilegala a lemnului este apreciata ca<br />
intensa. Exploatarea lemnului nu se face tinand cont <strong>de</strong><br />
regulile <strong>de</strong> exploatare care favorizeaza conservarea speciilor<br />
protejate pentru care a fost institutit situl<br />
115
Cod Parametru Descriere<br />
A.7. Presiune actuală B03 Exploatare forestiera fara replantare sau regenerare<br />
naturala<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
In zone din sit adiacente localitatilor.<br />
Medie (M)<br />
C.4 Detalii Taierea necontrolata si ilegala a lemnului este apreciata ca<br />
intensa. Exploatarea lemnului nu se face tinand cont <strong>de</strong><br />
regulile <strong>de</strong> exploatare care favorizeaza conservarea speciilor<br />
protejate pentru care a fost institutit situl.<br />
116
Cod Parametru Descriere<br />
A.7. Presiune actuală D0102 Drumuri, drumuri auto<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
Infrastructura <strong>de</strong> transport in proximitatea sitului este relativ<br />
bine <strong>de</strong>zvoltata.<br />
In interiorul sitului este <strong>de</strong>zvoltata reteaua <strong>de</strong> drumuri<br />
forestiere care impanzeste intreg situl<br />
Medie (M)<br />
C.4 Detalii In interiorul sitului este <strong>de</strong>zvoltata reteaua <strong>de</strong> drumuri<br />
forestiere care impanzeste intreg situl si face zona, relativ usor<br />
accesibila. Se poate ajunge cu autovehicule pana pe coama<br />
<strong>de</strong>alului <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong><br />
117
Cod Parametru Descriere<br />
A.9. Presiune actuală D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
zonele limitrofe raurilor Milcov si Putna.<br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Turismul este slab <strong>de</strong>zvoltat in ciuda potentialului turistic<br />
ridicat. Infrastructura <strong>de</strong> ghidare si informare a turistilor este<br />
slab <strong>de</strong>zvoltata.<br />
118
Cod Parametru Descriere<br />
A.11 Presiune actuală E0103 Constructii dispersate<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
In interiorul sit-ului<br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Presiunea generata <strong>de</strong> prezenta acestor constructii este scazuta<br />
asupra sit-ului.<br />
119
Cod Parametru Descriere<br />
A.15 Presiune actuală F0301 Vânătoare<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
La nivelul asezarilor din proximitatea sitului.<br />
Medie (M)<br />
C.4 Detalii Datele curente privind fondurile <strong>de</strong> vanatoare existente si<br />
regimul <strong>de</strong> utilizare al acestora nu permit o apreciere exacta<br />
cu privire la intensitatea fenomenului. Estimat 60% din<br />
suprafata sit-ului.<br />
120
Cod Parametru Descriere<br />
A.17 Presiune actuală G0102 Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
Drumurile forestiere din interiorul sit-ului<br />
Medie (M)<br />
C.4 Detalii Dezvoltarea turismului a atras si o diversificare a ofertei<br />
turistice prin stimularea drumetiilor calare sau cu bicicleta. Nu<br />
sunt trasee speciale pentru biciclete insa se folosesc drumurile<br />
forestiere in acest sens.<br />
121
Cod Parametru Descriere<br />
A.19 Presiune actuală F0402 colectarea (ciuperci, licheni, fructe <strong>de</strong> pădure etc)<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
in interiorul sit-ului<br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Stagnare cu tendinta <strong>de</strong> crestere prin <strong>de</strong>zvoltarea turismului.<br />
122
Cod Parametru Descriere<br />
A.23 Presiune actuală C0101 Extragere <strong>de</strong> nisip si pietris<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
activitate localizata pe malurile raurilor Putna si Milcov, in<br />
afara sitului insa in relativa apropiere.<br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Impactul este indirect si limitat la proximitatea zonelor <strong>de</strong><br />
exploatare. Se apreciaza insa ca aceste activitati sunt asociate<br />
cu accentuarea fenomenelor <strong>de</strong> eroziune.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.25 Presiune actuală D0203 Piloni telecomunicatie<br />
123
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
culmea <strong>de</strong>alului <strong>Magura</strong> <strong>Odobesti</strong><br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Lucrarile <strong>de</strong> constructie releu au fost stopate si s-a<br />
dispus readucerea zonei in starea initiala. Retelele<br />
electrice si <strong>de</strong> telefonie raman insa un factor <strong>de</strong> impact<br />
antropic.<br />
124
Cod Parametru Descriere<br />
A.27 Presiune actuală E0301 Depozitarea <strong>de</strong>seurilor menajere<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
in zonele limitrofe celor doua rauri care <strong>de</strong>limiteaza situl dar si<br />
in interiorul sitului<br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Aruncatul gunoaielor <strong>de</strong> catre turisti este o practica <strong>de</strong>s<br />
intalnita si recunoascuta <strong>de</strong> catre reprezentantii APL.<br />
125
Cod Parametru Descriere<br />
A.29 Presiune actuală G0103 Vehicule motorizate<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
pe drumurile forestiere care duc catre varful <strong>de</strong>alului <strong>Magura</strong><br />
<strong>Odobesti</strong><br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Nu exista o frecventa clara a acestor activitati insa exista<br />
tendinta <strong>de</strong> intensificare pe timp <strong>de</strong> vara. Dat fiind ca<br />
asociatiile care organizeaza astfel <strong>de</strong> evenimente sunt, <strong>de</strong><br />
regula, ONG-uri cu implicare activa in domeniul mediului,<br />
este putin probabil ca acest factor sa se manifeste pregnant in<br />
viitor.<br />
126
Cod Parametru Descriere<br />
A.31 Presiune actuală F03.02.03 Braconaj cinegetic<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
In interiorul sit-ului<br />
Medie (M)<br />
C.4 Detalii Se observa o intensificare a acestei activitati in ultimii ani cu<br />
un impact crescut asupra sit-ului.<br />
127
Cod Parametru Descriere<br />
A.33 Presiune actuală K03.06 Antagonism cu animale salbatice<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
In apropierea zonelor locuite<br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Prezenta cainilor vagabonti in apropierea zonelor locuite <strong>de</strong><br />
oameni<br />
128
Cod Parametru Descriere<br />
A.33 Presiune actuală<br />
C.1. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[geometrie]<br />
C.2. Localizarea<br />
presiunii actuale<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
C.3. Intensitatea<br />
presiunii actuale<br />
D02.01.01 linii electrice și <strong>de</strong> telefonie<br />
Tarnziteaza o parte din suprafata <strong>de</strong> est a sit-ului.<br />
Scazuta (S)<br />
C.4 Detalii Existenta unei liniii electrice aeriane <strong>de</strong> 20kv<br />
129
2.5.2.2 Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei<br />
naturale protejate<br />
Tabelul D: lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora<br />
Cod Parametru Descriere<br />
B.1 Ameninţare<br />
viitoare<br />
G0208 Locuri <strong>de</strong> campare si zone <strong>de</strong> parcare pentru rulote<br />
D.1. Localizarea<br />
ameninţării<br />
viitoare<br />
[geometrie]<br />
D.2. Localizarea<br />
ameninţării<br />
viitoare<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
D.3. Intensitatea<br />
ameninţării<br />
viitoare<br />
Localitatea Ciolacu, comuna Valea Sarii<br />
Scazută (S)<br />
D.4 Detalii Se intentioneaza amenajarea unui spatiu <strong>de</strong> campare<br />
pentru turisti.<br />
130
Cod Parametru Descriere<br />
B.3 Ameninţare<br />
viitoare<br />
G02.10 Baza sportiva<br />
D.1. Localizarea<br />
ameninţării<br />
viitoare<br />
[geometrie]<br />
D.2. Localizarea<br />
ameninţării<br />
viitoare<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
D.3. Intensitatea<br />
ameninţării<br />
viitoare<br />
Localitatea Mera<br />
Scazută (S)<br />
D.4 Detalii Constructie baza sportiva in zona adiacenta sit-ului poate<br />
fi consi<strong>de</strong>rata o posibila amenintare dar cu o intensitate<br />
scazuta.<br />
131
2.5.3 Evaluarea impacturilor asupra speciilor<br />
2.5.3.1 Evaluarea impacturilor cauzate <strong>de</strong> presiunile actuale<br />
asupra speciilor<br />
Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate <strong>de</strong> presiunile actuale asupra speciei<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.1 Presiune actuală A 0.1 Agricultura/Cultivare<br />
E.1 Specia A098 Falco columbarius<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Scazută (S)<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.3 Presiune actuală A0602 Culturi perene altele <strong>de</strong>cat padurile<br />
E.1 Specia A429 Dendrocopos syriacus<br />
132
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Medie (M)<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.5 Presiune actuală<br />
A040205 Pășunatul neintensiv mixt<br />
E.1 Specia A092 Hieraaetus pennatus<br />
A098 Falco columbarius<br />
133
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Medie (M) - A092 Hieraaetus pennatus<br />
Scazuta (S) - A098 Falco columbarius<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.7 Presiune actuală<br />
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației<br />
134
E.1 Specia A072 Pernis apivorus<br />
A092 Hieraaetus pennatus<br />
A104 Bonasa bonasia<br />
A234 Picus canus<br />
A238 Dendrocopos medius<br />
A239 Dendrocopos leucotos<br />
A320 Ficedula parva<br />
A321 Ficedula albicollis<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Medie (M) - A072 Pernis apivorus, A092 Hieraaetus<br />
pennatus, A234 Picus canus, A238 Dendrocopos medius<br />
A239 Dendrocopos leucotos, A320 Ficedula parva<br />
A321 Ficedula albicollis<br />
Scazuta (S) - A104 Bonasa bonasia<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
135
A.9 Presiune actuală B03 Exploatare forestiera fara replantare sau regenerare<br />
naturala<br />
E.1 Specia A234 Picus canus<br />
A238 Dendrocopos medius<br />
A239 Dendrocopos leucotos<br />
A320 Ficedula parva<br />
A321 Ficedula albicollis<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Medie (M) - A234 Picus canus, A238 Dendrocopos<br />
medius, A239 Dendrocopos leucotos, A320 Ficedula<br />
parva, A321 Ficedula albicollis<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.11 Presiune actuală D0102 Drumuri, drumuri auto<br />
E.1 Specia A072 Pernis apivorus<br />
A092 Hieraaetus pennatus<br />
136
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Scazuta (S) - A072 Pernis apivorus, A092 Hieraaetus<br />
pennatus<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.13 Presiune actuală D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism<br />
E.1 Specia A072 Pernis apivorus<br />
A092 Hieraaetus pennatus<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
137
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Scazuta (S) - A072 Pernis apivorus, A092 Hieraaetus<br />
pennatus<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.15 Presiune actuală E0103 Constructii dispersate<br />
E.1 Specia -<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
138
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
-<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.17 Presiune actuală F0301 Vanatoare<br />
E.1 Specia A104 Bonasa bonasia<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Medie (M)<br />
139
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.21 Presiune actuală F0402 colectarea (ciuperci, licheni, fructe <strong>de</strong> pădure etc)<br />
E.1 Specia A072 Pernis apivorus<br />
A092 Hieraaetus pennatus<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Scazut (S)<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
140
Cod Parametru Descriere<br />
A.21 Presiune actuală<br />
D.02.01.01 linii electrice și <strong>de</strong> telefonie<br />
E.1 Specia A072 Pernis apivorus<br />
A092 Hieraaetus pennatus<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Scazut (S) - A072 Pernis apivorus<br />
Mediu (M) - A092 Hieraaetus pennatus<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
141
A.21 Presiune actuală G0103 Vehicule motorizate<br />
E.1 Specia A072 Pernis apivorus<br />
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Scazut (S) - A072 Pernis apivorus<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
Cod Parametru Descriere<br />
A.21 Presiune actuală F03.02.03 Braconaj cinegetic<br />
E.1 Specia A072 Pernis apivorus<br />
A092 Hieraaetus pennatus<br />
142
E.2 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[geometrie]<br />
E.3 Localizarea<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
[<strong>de</strong>scriere]<br />
E.4 Intensitatea<br />
localizată a<br />
impacturilor<br />
cauzate <strong>de</strong><br />
presiunile<br />
actuale asupra<br />
speciei<br />
Descrierea <strong>de</strong>taliată a localizării impactului cauzat <strong>de</strong><br />
presiunii actuale care afectează specia pentru care se<br />
face evaluarea.<br />
Mediu (M) - A092 Hieraaetus pennatus, A072 Pernis<br />
apivorus<br />
E.5 Confi<strong>de</strong>nţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se<br />
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:<br />
Informaţii confi<strong>de</strong>nţiale<br />
Informaţii publice<br />
E.6 Detalii Se vor putea preciza <strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante pentru<br />
<strong>de</strong>scrierea impactului cauzat <strong>de</strong> presiuniile actuale<br />
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.<br />
2.5.1.1 Evaluarea impacturilor cauzate <strong>de</strong> ameninţările viitoare asupra<br />
speciilor<br />
In urma evaluarii impacturilor cauzate <strong>de</strong> ameninţările viitoare asupra speciilor i<strong>de</strong>ntificate la<br />
nivelul sitului - G0208 Locuri <strong>de</strong> campare si zone <strong>de</strong> parcare pentru rulote si G02.10 Baze<br />
sportive nu s-a i<strong>de</strong>ntificat o valoare semnificativa a acestor impacturi.<br />
143
3. Evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a speciilor şi tipurilor <strong>de</strong><br />
habitate<br />
Aspecte legislative referitoare la starea <strong>de</strong> conservare<br />
Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC, măsurile prevăzute în Directivă<br />
sunt <strong>de</strong>stinate să menţină sau să readucă într-o stare <strong>de</strong> conservare favorabilă tipurile <strong>de</strong><br />
habitate naturale şi speciile <strong>de</strong> floră şi faună sălbatică <strong>de</strong> importanţă comunitară.<br />
Prin urmare atingerea și/sau menţinerea „stării <strong>de</strong> conservare favorabilă” (SCF) reprezintă<br />
obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele şi speciile <strong>de</strong> importanţă comunitară.<br />
Starea <strong>de</strong> conservare, inclusiv starea <strong>de</strong> conservare favorabilă sunt <strong>de</strong>finite în Directivă în<br />
cadrul articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel:<br />
” (e) Starea <strong>de</strong> conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează<br />
asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale specifice și care ar putea afecta negativ<br />
pe termen arealul său natural <strong>de</strong> distribuţie, structura și funcţiile sale, precum și<br />
supravieţuirea pe termen lung a speciilor sale specifice.<br />
Starea conservare a unui habitat natural este consi<strong>de</strong>rată favorabilă dacă:<br />
- arealul natural al habitatului și aria suprafeţelelor ocupate <strong>de</strong> către habitat sunt<br />
stabile sau în creștere; şi<br />
144
- structura și funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen<br />
lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe şi în<br />
viitorul predictibil; și<br />
- starea <strong>de</strong> conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.”<br />
”(i) Starea <strong>de</strong> conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra<br />
unei specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia și abun<strong>de</strong>nţa populaţiei<br />
acesteia.<br />
Starea <strong>de</strong> conservare a unei specii este consi<strong>de</strong>rată favorabilă dacă:<br />
- datele <strong>de</strong> dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se<br />
menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi<br />
- arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în<br />
viitorul predictibil; și<br />
- specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună <strong>de</strong> un habitat<br />
suficient <strong>de</strong> extins pentru a-și menţine populaţia pe termen lung;”<br />
145
3.1. Evaluarea starii <strong>de</strong> conservare a fiecarei specii <strong>de</strong><br />
interes conservativ<br />
Evaluarea stării globale <strong>de</strong> conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării <strong>de</strong><br />
conservare a speciei din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al:<br />
populaţiei speciei;<br />
habitatului speciei;<br />
perspectivelor speciei în viitor.<br />
3.1.1 Evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a speciei din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
TABELUL A) Parametri pentru evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A429 – Dendrocopos syriacus – ciocănitoare <strong>de</strong> grădini<br />
(Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie rezi<strong>de</strong>ntă în aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată<br />
A.3. Mărimea populaţiei speciei<br />
în aria naturală protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a<br />
mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei actuale<br />
3-8 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului 2006,<br />
îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
D<br />
n/a<br />
3- 8 perechi<br />
A.10. Tendinţa actuală a mărimii ”x” – necunoscută<br />
În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei speciei<br />
în zonă consi<strong>de</strong>răm ca valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru<br />
specie în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la data<br />
<strong>de</strong>clarării sitului respectiv 3 – 8 perechi<br />
”x” – necunoscut.<br />
146
populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
n/a<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
A.14. Structura populaţiei speciei nu există date privind structura populaţiei.<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei speciei<br />
n/a<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare ”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> că starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
populaţiei speciei nu este în nici într-un caz<br />
favorabilă.<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A246 Lullula arborea – ciocârlie <strong>de</strong> pădure (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
20 – 50 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului<br />
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
D – popula ie nesemnificativă<br />
30 – 60 perechi (estimarea la nivelul anului 2012)<br />
30 - 60 perechi<br />
147
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
Metoda extrapolării pe suprafa a <strong>de</strong> habitat. În lipsa unor<br />
date istorice privind mărimea populaţiei speciei în zonă<br />
consi<strong>de</strong>răm ca valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru specie<br />
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la estimarea din<br />
2012, respectiv 30 - 60 <strong>de</strong> perechi. S-a ales această estimare<br />
<strong>de</strong>oarece a rezultat în urma unei metodologii mai robuste<br />
<strong>de</strong>cât estimarea din 2006.<br />
”≈” – aproximativ egal<br />
”x” – necunoscută<br />
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu<br />
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor<br />
metodologii diferite.<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
120 - 140 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului<br />
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
148
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
2-15 %<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
2200 – 3400 perechi (estimarea la nivelul anului 2012)<br />
2200 – 3400 perechi<br />
Metoda extrapolării pe suprafa a <strong>de</strong> habitat. În lipsa unor<br />
date istorice privind mărimea populaţiei speciei în zonă<br />
consi<strong>de</strong>răm ca valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru specie<br />
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la estimarea din<br />
2012, respectiv 2200 - 3400 perechi. S-a ales această<br />
estimare <strong>de</strong>oarece a rezultat în urma unei metodologii mai<br />
robuste <strong>de</strong>cât estimarea din 2006.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
”x” – necunoscută<br />
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu<br />
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor<br />
metodologii diferite.<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
n/a<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”FV” – favorabilă,<br />
149
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
120 - 140 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului<br />
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
2-15 %<br />
2200 – 3400 perechi (estimarea la nivelul anului 2012)<br />
2200 – 3400 perechi<br />
Metoda extrapolării pe suprafa a <strong>de</strong> habitat. În lipsa unor<br />
date istorice privind mărimea populaţiei speciei în zonă<br />
consi<strong>de</strong>răm ca valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru specie<br />
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la estimarea din<br />
2012, respectiv 2200 - 3400 perechi. S-a ales această<br />
estimare <strong>de</strong>oarece a rezultat în urma unei metodologii mai<br />
robuste <strong>de</strong>cât estimarea din 2006.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
n/a<br />
n/a<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat (Anexa I, DP)<br />
150
A.2. Tipul populaţiei speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
300 – 500 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului<br />
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
2 – 15 %<br />
4157 – 4882 perechi (estimarea <strong>de</strong> la nivelul anului 2012)<br />
4157 - 4882 perechi<br />
Analiza în Distance. În lipsa unor date istorice privind<br />
mărimea populaţiei speciei în zonă consi<strong>de</strong>răm ca valoarea<br />
<strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru specie în sit să fie egală cu<br />
mărimea populaţiei la estimarea din 2012, respectiv 30 - 60<br />
<strong>de</strong> perechi. S-a ales această estimare <strong>de</strong>oarece a rezultat în<br />
urma unei metodologii mai robuste <strong>de</strong>cât estimarea din 2006.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
”x” – necunoscută<br />
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu<br />
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor<br />
metodologii diferite.<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
n/a<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
151
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
n/a<br />
n/a<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A072 Pernis apivorus – viespar (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
10 – 15 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului<br />
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
D<br />
n/a<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
10 – 15 perechi<br />
În lipsa unor date istorice privind mărimea popula iei<br />
speciei în zona protejată, consi<strong>de</strong>răm că valoarea <strong>de</strong><br />
referin ă favorabilă pentru specie în sit să fie egală cu<br />
mărimea popula iei la data <strong>de</strong>clarării sitului, respectiv 10 -<br />
15 perechi.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
152
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”x” – necunoscută<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A092 Hieraaetus pennatus - acvila mică (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
1 pereche (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului 2006,<br />
îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
0-2 %,<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
153
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
1-2 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului 2012)<br />
1-2 perechi<br />
Recensământul speciei în sit.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
”x” – necunoscută<br />
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu<br />
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor<br />
metodologii diferite.<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă (Anexa I, DP)<br />
154
A.2. Tipul populaţiei speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
8 – 12 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului<br />
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
n/a<br />
n/a<br />
8 -12 perechi<br />
În lipsa unor date istorice privind mărimea popula iei<br />
speciei în zona protejată, consi<strong>de</strong>răm că valoarea <strong>de</strong><br />
referin ă favorabilă pentru specie în sit să fie egală cu<br />
mărimea popula iei la data <strong>de</strong>clarării sitului, respectiv 8 –<br />
12 perechi<br />
”x” – necunoscut.<br />
n/a<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”x” – necunoscută<br />
155
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
n/a<br />
n/a<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A224 Caprimulgus europaeus – caprimulgul (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
20 – 40 perechi (conform estimărilor <strong>de</strong> la nivelul anului<br />
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
0-2 %<br />
n/a<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
20 – 40 perechi<br />
În lipsa unor date privind mărimea populaţiei speciei în zonă<br />
consi<strong>de</strong>răm ca valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru specie<br />
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la data <strong>de</strong>clarării<br />
sitului, respectiv 20 – 40 perechi.<br />
”x” – necunoscut.<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
156
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”x” – necunoscută<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A234 Picus canus – ghionoaie sură (Anexa 1, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
A.3. Mărimea populaţiei 40 – 60 perechi (estimarea <strong>de</strong> la nivelul anului 2006,<br />
speciei în aria naturală înregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
protejată<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
mo<strong>de</strong>lării datelor obţinute prin măsurători parţiale;<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
0-2 %<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
63 – 176 perechi (estimare la nivelul anului 2012)<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
63 – 176 perechi<br />
157
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
Metoda extrapolării la suprafa a totală <strong>de</strong> habitat. În lipsa<br />
unor date istorice privind mărimea populaţiei speciei în zonă<br />
consi<strong>de</strong>răm ca valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru specie<br />
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la estimarea din<br />
2012 respectiv 63 – 176 <strong>de</strong> perechi. S-a ales această estimare<br />
<strong>de</strong>oarece a rezultat în urma unei metodologii mai robuste<br />
<strong>de</strong>cât estimarea din 2006.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
”x” – necunoscută<br />
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu<br />
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor<br />
metodologii diferite.<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A238 Dendrocopos medius – ciocănitoare <strong>de</strong> stejar (Anexa I,<br />
DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
aria naturală protejată<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
280 – 320 perechi (estimarea <strong>de</strong> la nivelul anului 2006,<br />
înregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
158
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau<br />
mo<strong>de</strong>lării datelor obţinute prin măsurători parţiale;<br />
2 – 15 %<br />
413 – 493 perechi (estimare la nivelul anului 2012)<br />
413 – 493 perechi<br />
Metoda extrapolării diferen iate. În lipsa unor date istorice<br />
privind mărimea populaţiei speciei în zonă consi<strong>de</strong>răm ca<br />
valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru specie în sit să fie<br />
egală cu mărimea populaţiei la estimarea din 2012 respectiv<br />
413 - 493 <strong>de</strong> perechi. S-a ales această estimare <strong>de</strong>oarece a<br />
rezultat în urma unei metodologii mai robuste <strong>de</strong>cât<br />
estimarea din 2006.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
”x” – necunoscută<br />
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu<br />
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor<br />
metodologii diferite.<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
n/a<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”FV” – favorabilă,<br />
159
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
n/a<br />
n/a<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A239 Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spate alb<br />
(Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
aria naturală protejată<br />
A.3. Mărimea populaţiei<br />
speciei în aria naturală<br />
protejată<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
16 – 20 perechi (estimarea <strong>de</strong> la nivelul anului 2006,<br />
înregistrată în Formularul Standard al sitului din HG<br />
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)<br />
0-2 %<br />
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau<br />
mo<strong>de</strong>lării datelor obţinute prin măsurători parţiale;<br />
58 – 71 perechi (estimare la nivelul anului 2012)<br />
58 – 71 perechi<br />
Metoda extrapolării diferen iate. În lipsa unor date istorice<br />
privind mărimea populaţiei speciei în zonă consi<strong>de</strong>răm ca<br />
valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru specie în sit să fie egală<br />
cu mărimea populaţiei la estimarea din 2012 respectiv 58 - 71<br />
<strong>de</strong> perechi. S-a ales această estimare <strong>de</strong>oarece a rezultat în<br />
urma unei metodologii mai robuste <strong>de</strong>cât estimarea din 2006.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
160
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
”x” – necunoscută<br />
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu<br />
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor<br />
metodologii diferite.<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A098 Falco columbarius – oim <strong>de</strong> iarnă (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;<br />
A.3. Mărimea populaţiei 1-3 indivizi (estimarea <strong>de</strong> la nivelul anului 2006, înregistrată în<br />
speciei în aria naturală Formularul Standard al sitului din HG 1284/2007 cu<br />
protejată<br />
modificările i completările ulterioare)<br />
A.4. Calitatea datelor<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau<br />
referitoare la populaţia<br />
speciei din aria naturală<br />
protejată<br />
fără măsurători prin eşantionare;<br />
A.5. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată şi<br />
mărimea populaţiei<br />
naţionale<br />
0-2 %<br />
A.6. Mărimea reevaluată a<br />
populaţiei estimate în<br />
planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
n/a<br />
161
A.7. Mărimea populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă în aria naturală<br />
protejată<br />
A.8. Metodologia <strong>de</strong> apreciere<br />
a mărimii populaţiei <strong>de</strong><br />
referinţă pentru starea<br />
favorabilă<br />
A.9. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă<br />
pentru starea favorabilă şi<br />
mărimea populaţiei<br />
actuale<br />
A.10. Tendinţa actuală a<br />
mărimii populaţiei speciei<br />
A.11. Calitatea datelor privind<br />
tendinţa actuală a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.12. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
A.13. Magnitudinea tendinţei<br />
actuale a mărimii<br />
populaţiei speciei<br />
exprimată prin calificative<br />
A.14. Structura populaţiei<br />
speciei<br />
A.15. Starea <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
populaţiei speciei<br />
A.16. Tendinţa stării <strong>de</strong><br />
conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
speciei<br />
A.17. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
1-3 indivizi<br />
În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei speciei<br />
în zonă consi<strong>de</strong>răm ca valoarea <strong>de</strong> referinţă favorabilă pentru<br />
specie în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la data<br />
<strong>de</strong>clarării sitului respectiv 1-3 indivizi<br />
Consi<strong>de</strong>răm că mărimea populaţiei <strong>de</strong> referinţă la o specie care<br />
iernează în sit este un indicator puternic în aprecierea stării <strong>de</strong><br />
conservare a speciei în sit. Se recomandă un accent mai<br />
puternic pe aprecierea calităţii habitatului speciei în aprecierea<br />
stării <strong>de</strong> conservare.<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
n/a<br />
n/a<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia<br />
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei<br />
speciei.<br />
nu există date privind structura populaţiei.<br />
”X” – necunoscută<br />
„XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili<br />
că starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
perspectivelor speciei în viitor nu este în nici într-un<br />
caz favorabilă.<br />
3.1.2 Evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a speciei din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
habitatului speciei<br />
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
162
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A429 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare <strong>de</strong> grădini<br />
(Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
n/a<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa n/a<br />
habitatului speciei<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei în aria naturală<br />
protejată nu s-a realizat, <strong>de</strong>oarece specia nu a fost<br />
evaluată<br />
”x” – necunoscut<br />
n/a<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
necunoscută<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”X” – necunoscută<br />
163
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
”XX” - nu există date suficiente pentru a putea<br />
stabili că starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei nu este în nici întrun<br />
caz favorabilă.<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A246 Lullula arborea – ciocârlie <strong>de</strong> pădure (Anexa I,<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
DP)<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
n/a<br />
Suprafa a habitatului speciei în aria protejată nu a fost<br />
evaluată (conform Formularul Standard Natura 2000,<br />
conform HG 1284/2007 cu modificările i<br />
completările ulterioare)<br />
n/a<br />
n/a<br />
840 ha zone <strong>de</strong>schise (estimare la nivelul anului 2012)<br />
Aprecierea suprafe ei a<strong>de</strong>cvate a habitatului speciei sa<br />
realizat pe baza cerin elor specifice <strong>de</strong> habitat ale<br />
speciei i a hăr ilor disponibile.<br />
” ≈” – aproximativ egal,<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
bună (a<strong>de</strong>cvată)<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”FV” – favorabilă,<br />
164
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
naturală protejată<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
12.505 ha<br />
Suprafa a habitatului speciei în aria naturală protejată<br />
este reprezentată <strong>de</strong> suprafa a <strong>de</strong> pădure, repsectiv 95<br />
% din suprafa a sitului, conform Formularul Standard<br />
Natura 2000, HG 1284/2007 cu modificările i<br />
completările ulterioare)<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor<br />
cu sau fără măsurători prin eşantionare;<br />
11.075 ha<br />
11.075 ha<br />
Aprecierea suprafe ei a<strong>de</strong>cvate a habitatului speciei s-a<br />
realizat pe baza cerin elor specifice <strong>de</strong> habitat ale<br />
speciei precum<br />
disponibile.<br />
i a hăr ilor forestiere/silvice<br />
” ≈” – aproximativ egal,<br />
”0” – stabilă<br />
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau<br />
mo<strong>de</strong>lării datelor obţinute prin măsurători<br />
parţiale;<br />
bună (a<strong>de</strong>cvată)<br />
”0” – stabilă,<br />
165
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau<br />
mo<strong>de</strong>lării datelor obţinute prin măsurători<br />
parţiale;<br />
”0” – stabilă,<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat (Anexa I,<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
DP)<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
12.505 ha<br />
Suprafa a habitatului speciei în aria naturală protejată<br />
este reprezentată <strong>de</strong> suprafa a <strong>de</strong> pădure, repsectiv 95<br />
% din suprafa a sitului, conform Formularul Standard<br />
Natura 2000, HG 1284/2007 cu modificările i<br />
completările ulterioare<br />
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor<br />
cu sau fără măsurători prin eşantionare;<br />
11.075ha<br />
11.075ha<br />
Aprecierea suprafe ei a<strong>de</strong>cvate a habitatului speciei s-a<br />
realizat pe baza cerin elor specifice <strong>de</strong> habitat ale<br />
speciei i suprapunerea acestora peste hăr ile<br />
forestiere/silvice disponibile.<br />
” ≈” – aproximativ egal,<br />
”0” – stabilă,<br />
166
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau<br />
mo<strong>de</strong>lării datelor obţinute prin măsurători<br />
parţiale;<br />
bună (a<strong>de</strong>cvată)<br />
”0” – stabilă,<br />
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau<br />
mo<strong>de</strong>lării datelor obţinute prin măsurători<br />
parţiale;<br />
”0” – stabilă,<br />
”FV” – favorabilă,<br />
n/a<br />
n/a<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A072 Pernis apivorus – viespar (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
naturală protejată<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere)<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
n/a<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
n/a<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei în aria naturală<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
protejată nu a fost apreciată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
”x” – necunoscut<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”x” – necunoscută<br />
167
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
necunoscută<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”X” – necunoscută<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A092 Hieraaetus pennatus – acvilă mică (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
naturală protejată<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
n/a<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
n/a<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei în aria naturală<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
protejată nu a fost apreciată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
”x” – necunoscut<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”x” – necunoscută<br />
168
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
necunoscută<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”X” – necunoscută<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
n/a<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
n/a<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei în aria naturală<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
protejată nu a fost apreciată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
”x” – necunoscut<br />
169
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
necunoscută<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”X” – necunoscută<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A244 Caprimulgus europaeus – capimulg (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
naturală protejată<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
n/a<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
n/a<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei în aria naturală<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
protejată nu a fost apreciată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
”x” – necunoscut<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”x” – necunoscută<br />
170
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
necunoscută<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”X” – necunoscută<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A234 Picus canus – ghionoaie sură (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
n/a<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
3612 ha<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
3612 ha<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a Aprecierea suprafe ei a<strong>de</strong>cvate a habitatului speciei s-a<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului realizat pe baza cerin elor specifice <strong>de</strong> habitat ale<br />
speciei în aria naturală protejată speciei i suprapunerea acestora peste hăr ile<br />
forestiere/silvice disponibile.<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
” ≈” – aproximativ egal,<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”x” – necunoscută<br />
171
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
bună (a<strong>de</strong>cvată)<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A238 Dendrocopos medius – ciocănitoare <strong>de</strong> stejar<br />
(Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa n/a<br />
habitatului speciei<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
7603 ha<br />
7603 ha<br />
Aprecierea suprafe ei a<strong>de</strong>cvate a habitatului speciei s-a<br />
realizat pe baza cerin elor specifice <strong>de</strong> habitat ale<br />
speciei (păduri cu cvercinee), precum<br />
forestiere/silvice disponibile.<br />
i a hăr ilor<br />
” ≈” – aproximativ egal,<br />
”x” – necunoscută<br />
172
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
bună (a<strong>de</strong>cvată)<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A239 Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spatele<br />
alb (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
n/a<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa n/a<br />
habitatului speciei<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
9729 ha<br />
9729 ha<br />
Aprecierea suprafe ei a<strong>de</strong>cvate a habitatului speciei sa<br />
realizat pe baza cerin elor specifice <strong>de</strong> habitat ale<br />
speciei (păduri cu fag), precum<br />
forestiere/silvice disponibile.<br />
i a hăr ilor<br />
” ≈” – aproximativ egal,<br />
”x” – necunoscută<br />
173
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
bună (a<strong>de</strong>cvată)<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametri Descriere<br />
A.1. Specia A098 Falco columbarius – oim <strong>de</strong> iarnă (Anexa I,<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa<br />
habitatului speciei<br />
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului<br />
speciei din planul <strong>de</strong> management<br />
anterior<br />
B.6. Suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.7. Metodologia <strong>de</strong> apreciere a<br />
suprafeţei a<strong>de</strong>cvate a habitatului<br />
speciei în aria naturală protejată<br />
B.8. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
actuală a habitatului speciei<br />
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
DP)<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
Populaţie care doar iernează în aria naturală<br />
protejată;<br />
suprafaţa a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei în aria naturală<br />
protejată nu a fost apreciată<br />
”x” – necunoscut<br />
”x” – necunoscută<br />
174
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a suprafeţei habitatului<br />
speciei<br />
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
B.12. Tendinţa actuală a calităţii<br />
habitatului speciei<br />
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa<br />
actuală a calităţii habitatului<br />
speciei<br />
B.14. Tendinţa actuală globală a<br />
habitatului speciei funcţie <strong>de</strong><br />
tendinţa suprafeţei şi <strong>de</strong> tendinţa<br />
calităţii habitatului speciei<br />
B.15. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
B.16. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
B.17. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului<br />
speciei<br />
n/a<br />
n/a<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
necunoscută<br />
”x” – necunoscută<br />
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.<br />
”x” – necunoscută<br />
”X” – necunoscută<br />
3.1.3 Evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a speciei din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
perspectivelor speciei<br />
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării <strong>de</strong> conservare a speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al perspectivelor speciei în viitor<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A429 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare <strong>de</strong> grădini<br />
(Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
”x” – necunoscută;<br />
populaţiei<br />
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
”x” – necunoscut.<br />
175
C.5. Perspectivele speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare<br />
asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al perspectivelor speciei în<br />
viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
X – perspective necunoscute<br />
”x” – necunoscută<br />
”x” – necunoscut.<br />
X – necunoscute.<br />
”X” – necunoscute<br />
Scăzut<br />
Scăzut<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
- Drumuri, drumuri auto<br />
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate<br />
Scăzut<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
- Drumuri, drumuri auto<br />
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate<br />
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia<br />
gradul <strong>de</strong> asigurare al viabilităţii pe termen lung<br />
al speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A246 Lullula arborea – ciocârlie <strong>de</strong> pădure (Anexa I,<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
DP)<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
”0” – stabilă,<br />
176
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare<br />
asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al perspectivelor speciei în<br />
viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
FV – perspective bune<br />
”0” – stabilă,<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
FV – favorabile,<br />
”FV” – favorabile,<br />
Scăzut<br />
Scăzut<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
- Drumuri, drumuri auto<br />
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate<br />
Scăzut<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
- Drumuri, drumuri auto<br />
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate<br />
viabilitatea pe termen lung a speciei este<br />
asigurată;<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
naturală protejată<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere)<br />
C.17. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
”0” – stabilă,<br />
177
C.18. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
C.19. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
C.20. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
C.21. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
C.22. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
C.23. Perspectivele speciei în viitor<br />
C.24. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.25. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.26. Intensitatea ameninţărilor<br />
viitoare asupra speciei<br />
C.27. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.28. Starea <strong>de</strong> conservare din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.29. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.30. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
FV – perspective bune<br />
”0” – stabilă,<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
FV – favorabile,<br />
”FV” – favorabile,<br />
Scăzut<br />
Scăzut<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
Scăzut<br />
Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
viabilitatea pe termen lung a speciei este<br />
asigurată;<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat (Anexa I,<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
DP)<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
”0” – stabilă,<br />
178
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor<br />
viitoare asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
FV – perspective bune<br />
”0” – stabilă,<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
FV – favorabile,<br />
”FV” – favorabile,<br />
Scăzut<br />
Scăzut<br />
Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
Scăzut<br />
Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
viabilitatea pe termen lung a speciei este<br />
asigurată;<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A072 Pernis apivorus – viespar (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
naturală protejată<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
”x” – necunoscută;<br />
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
”x” – necunoscut.<br />
179
C.5. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor<br />
viitoare asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
X – perspective necunoscute<br />
”x” – necunoscută<br />
”x” – necunoscut.<br />
X – necunoscute.<br />
”X” – necunoscute<br />
Scăzut<br />
Scăzut<br />
Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
Scăzut<br />
Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia<br />
gradul <strong>de</strong> asigurare al viabilităţii pe termen lung<br />
”X” – necunoscută<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A092 Hieraaetus pennatus – acvilă mică (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
naturală protejată<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
”0” – stabilă,<br />
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
”≈” – aproximativ egal,<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
FV – perspective bune<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”x” – necunoscută<br />
180
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor<br />
viitoare asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
”x” – necunoscut.<br />
X – necunoscute.<br />
”U1” – nefavorabile - ina<strong>de</strong>cvate,<br />
”X” – necunoscute<br />
Scăzut<br />
Scăzut<br />
Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
Scăzut<br />
Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi<br />
asigurată;<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
”x” – necunoscută;<br />
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
”x” – necunoscut.<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
X – perspective necunoscute<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”x” – necunoscută<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
”x” – necunoscut.<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
X – necunoscute.<br />
181
C.9. Perspectivele speciei în viitor<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor<br />
viitoare asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
”X” – necunoscute<br />
Nu există suficiente informaţii în ceea ce<br />
priveşte efectul impacturilor asupra speciei în<br />
viitor.<br />
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia<br />
gradul <strong>de</strong> asigurare al viabilităţii pe termen lung<br />
al speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
„XX” - nu există date suficiente pentru a putea<br />
stabili că starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al perspectivelor speciei în viitor nu este<br />
în nici într-un caz favorabilă.<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A224 Caprimulgus europaeus – caprimulgul (Anexa I,<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor<br />
DP)<br />
Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care<br />
utilizează aria naturală protejată pentru<br />
reproducere);<br />
”x” – necunoscută;<br />
”x” – necunoscut.<br />
X – perspective necunoscute<br />
”x” – necunoscută<br />
”x” – necunoscut.<br />
X – necunoscute.<br />
”X” – necunoscute<br />
182
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare<br />
asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al perspectivelor speciei în<br />
viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
n/a<br />
Nu există suficiente informaţii în ceea ce<br />
priveşte efectul impacturilor asupra speciei în<br />
viitor.<br />
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia<br />
gradul <strong>de</strong> asigurare al viabilităţii pe termen lung<br />
al speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
„XX” - nu există date suficiente pentru a putea<br />
stabili că starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al perspectivelor speciei în viitor nu este<br />
în nici într-un caz favorabilă.<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A234 Picus canus – ghionoaie sură (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
”+” – crescătoare,<br />
C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei<br />
<strong>de</strong> referinţă pentru starea<br />
favorabilă şi mărimea populaţiei<br />
viitoare a speciei<br />
”>” – mai mare,<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
FV – perspective bune<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”+” – crescătoare,<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa a<strong>de</strong>cvată<br />
a habitatului speciei şi suprafaţa<br />
habitatului speciei în viitor<br />
”>” – mai mare,<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
FV – favorabile,<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile,<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
Scăzut<br />
183
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare<br />
asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al perspectivelor speciei în<br />
viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare necunoscută<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
Mediu<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
Scazut<br />
- Drumuri, drumuri auto<br />
- Plimbare, călărie si vehicule nemotorizate<br />
Scăzut<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
- Drumuri, drumuri auto<br />
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate<br />
viabilitatea pe termen lung a speciei este<br />
asigurată;<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A238 Dendrocopos medius – ciocănitoare <strong>de</strong> stejar<br />
(Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii ”+” – crescătoare,<br />
populaţiei<br />
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
”>” – mai mare,<br />
FV – perspective bune<br />
”+” – crescătoare,<br />
”>” – mai mare,<br />
FV – favorabile,<br />
”FV” – favorabile,<br />
Scăzut<br />
184
C.11. Intensitatea presiunilor actuale Mediu<br />
asupra speciei<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor<br />
Scăzut<br />
viitoare asupra speciei<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a viabilitatea pe termen lung a speciei este<br />
speciei<br />
asigurată;<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
”FV” – favorabilă,<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
n/a<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A239 Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spatele<br />
alb (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria<br />
naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
”+” – crescătoare,<br />
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
”>” – mai mare,<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
FV – perspective bune<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”+” – crescătoare,<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
”>” – mai mare,<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
FV – favorabile,<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile,<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor<br />
viitoare asupra speciei<br />
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile<br />
actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un<br />
efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra<br />
speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe<br />
termen lung a speciei;<br />
Mediu<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
Scăzut<br />
- Gestionarea i utilizarea pădurii<br />
185
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
n/a<br />
viabilitatea pe termen lung a speciei este<br />
asigurată;<br />
”FV” – favorabilă,<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1 Specia A098 Falco columbarius<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie care doar iernează în aria naturală<br />
naturală protejată<br />
protejată<br />
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii<br />
populaţiei<br />
”x” – necunoscută;<br />
C.4. Raportul dintre mărimea<br />
populaţiei <strong>de</strong> referinţă pentru<br />
starea favorabilă şi mărimea<br />
populaţiei viitoare a speciei<br />
”x” – necunoscut.<br />
C.5. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al populaţiei<br />
X – perspective necunoscute<br />
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei<br />
habitatului speciei<br />
”x” – necunoscută<br />
C.7. Raportul dintre suprafaţa<br />
a<strong>de</strong>cvată a habitatului speciei şi<br />
suprafaţa habitatului speciei în<br />
viitor<br />
”x” – necunoscut.<br />
C.8. Perspectivele speciei din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al habitatului speciei<br />
X – necunoscute.<br />
C.9. Perspectivele speciei în viitor ”X” – necunoscute<br />
C.10. Efectul cumulat al impacturilor<br />
asupra speciei în viitor<br />
C.11. Intensitatea presiunilor actuale<br />
asupra speciei<br />
C.12. Intensitatea ameninţărilor<br />
viitoare asupra speciei<br />
C.13. Viabilitatea pe termen lung a<br />
speciei<br />
C.14. Starea <strong>de</strong> conservare din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
Nu există suficiente informaţii în ceea ce<br />
priveşte efectul impacturilor asupra speciei în<br />
viitor.<br />
Scăzut<br />
Scăzut<br />
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia<br />
gradul <strong>de</strong> asigurare al viabilităţii pe termen lung<br />
al speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
186
C.15. Tendinţa stării <strong>de</strong> conservare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al perspectivelor<br />
speciei în viitor<br />
C.16. Starea <strong>de</strong> conservare<br />
necunoscută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al perspectivelor speciei în viitor<br />
n/a<br />
„XX” - nu există date suficiente pentru a putea<br />
stabili că starea <strong>de</strong> conservare din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al perspectivelor speciei în viitor nu este<br />
în nici într-un caz favorabilă.<br />
187
3.1.4. Evaluarea globala a speciei<br />
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale <strong>de</strong> conservare a speciei în cadrul<br />
ariei naturale protejate<br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A429 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare <strong>de</strong> grădini<br />
(Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei<br />
în aria naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong> n/a<br />
conservare a speciei<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare necunoscută<br />
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că<br />
starea globală <strong>de</strong> conservare nu este în nici într-un<br />
caz favorabilă.<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A246 Lullula arborea – ciocârlie <strong>de</strong> pădure (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
în aria naturală protejată aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”FV” – favorabilă,<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare necunoscută<br />
n/a<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
în aria naturală protejată aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”FV” – favorabilă,<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare necunoscută<br />
n/a<br />
188
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”FV” – favorabilă,<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare necunoscută<br />
n/a<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A072 Pernis apivorus – viespar (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că<br />
conservare necunoscută<br />
starea globală <strong>de</strong> conservare nu este în nici întrun<br />
caz favorabilă.<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A092 Hieraaetus pennatus – acvilă mică (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere)<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”FV” – favorabilă,<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare necunoscută<br />
n/a<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
189
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că<br />
conservare necunoscută<br />
starea globală <strong>de</strong> conservare nu este în nici întrun<br />
caz favorabilă.<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A224 Caprimulgus europaeus – caprimulgul (Anexa I,<br />
DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezi<strong>de</strong>ntă cuibăritoare (care utilizează<br />
aria naturală protejată<br />
aria naturală protejată pentru reproducere);<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong> n/a<br />
conservare a speciei<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare necunoscută<br />
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că<br />
starea globală <strong>de</strong> conservare nu este în nici întrun<br />
caz favorabilă.<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A234 Picus canus – ghionoaie sură (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”FV” – favorabilă,<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare necunoscută<br />
n/a<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A238 Dendrocopos medius – ciocănitoarea <strong>de</strong> stejar<br />
(Anexa I, DP)<br />
190
A.2. Tipul populaţiei speciei în<br />
aria naturală protejată<br />
Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”FV” – favorabilă,<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare necunoscută<br />
n/a<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A239 Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spatele alb<br />
(Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie permanentă (se<strong>de</strong>ntară/rezi<strong>de</strong>ntă)<br />
aria naturală protejată .<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”FV” – favorabilă,<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong> n/a<br />
conservare necunoscută<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
Nr Parametru Descriere<br />
A.1. Specia A098 Falco columbarius – oim <strong>de</strong> iarnă (Anexa I, DP)<br />
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie care doar iernează în aria naturală<br />
aria naturală protejată<br />
protejată;<br />
D.3. Starea globală <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
”X” – necunoscută<br />
D.4. Tendinţa stării globale <strong>de</strong><br />
conservare a speciei<br />
n/a<br />
D.5. Starea globală <strong>de</strong><br />
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că<br />
conservare necunoscută<br />
starea globală <strong>de</strong> conservare nu este în nici întrun<br />
caz favorabilă.<br />
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din<br />
prezentul Plan <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
3.2. Evaluarea starii <strong>de</strong> conservare a fiecarui tip <strong>de</strong> habitat<br />
<strong>de</strong> interes conservativ<br />
Nu este cazul<br />
191
4. Scopul si obiectivele <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> <strong>Management</strong><br />
4.1 Scopul planului <strong>de</strong> management<br />
Scopul planului <strong>de</strong> management pentru Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
este men inerea stării <strong>de</strong> conservare favorabilă i îmbunătă irea stării <strong>de</strong> conservare<br />
nefavorabile a speciilor pentru care a fost <strong>de</strong>semnat situl în contextul <strong>de</strong>zvoltării durabile în<br />
cadrul localită ilor <strong>de</strong> pe teritoriul sitului.<br />
Au fost selectate temele principale ale planului <strong>de</strong> management. Acestea au fost discutate în<br />
cadrul grupurilor <strong>de</strong> lucru i la întâlnirea publică cu factorii interesa i. S-a consi<strong>de</strong>rat că o<br />
temă este titlul unei secţiuni a planului care abor<strong>de</strong>ază un set <strong>de</strong> subiecte ce au legătură între<br />
ele.<br />
Totodată s-a agreat ca subiectele i<strong>de</strong>ntificate să fie cuprinse în cadrul a maxim 6-8 categorii<br />
<strong>de</strong> teme principale, care să fie <strong>de</strong>taliate în obiective i măsuri <strong>de</strong> conservare specifice, pentru<br />
a men ine coeren a logică a <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management.<br />
În urma discu iilor în grupurile <strong>de</strong> lucru i în cadrul <strong>de</strong>zbaterilor publice s-a concluzionat<br />
i au fost <strong>de</strong>finite următoarele teme principale care vor fi luate în consi<strong>de</strong>rare în elaborarea<br />
în continuare a planului <strong>de</strong> management:<br />
1. Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor<br />
conservativ)<br />
i habitatelor <strong>de</strong> interes<br />
2. Inventarierea/evaluarea <strong>de</strong>taliată i monitoringul biodiversită ii<br />
3. Inventarierea/evaluarea <strong>de</strong>taliată i monitoringul biodiversită ii<br />
4. Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea<br />
durabilită ii managementului<br />
5. Comunicare, educa ie ecologică i con tientizarea publicului<br />
6. Utilizarea durabilă a resurselor naturale<br />
7. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale i culturale)<br />
4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri<br />
specifice/management şi activităţi<br />
OBIECTIV GENERAL/TEMĂ 1.<br />
Conservarea şi managementul speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu din cadrul sitului Natura 2000<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe ti şi habitatelor acestora<br />
Obiectiv specific/măsură generală 1.1<br />
Menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu,<br />
cuibăritoare din cadrul sitului<br />
192
Cod<br />
MS<br />
1.1.1<br />
Titlu Descriere<br />
Menţinerea procentajului actual<br />
<strong>de</strong> pădure matură (peste 80 ani)<br />
raportat la întreaga suprafaţă<br />
forestieră <strong>de</strong> pe cuprinsul sitului<br />
(conform datelor din<br />
Amenajamentele Silvice)<br />
Comentariu: menţinerea în<br />
timp a procentului <strong>de</strong> pădure <strong>de</strong><br />
peste 80 ani este cazul i<strong>de</strong>al.<br />
Conform Amenajamentului<br />
silvic, pădurea este condusă<br />
până la vârsta exploatabilităţii.<br />
Dacă restul <strong>de</strong> paduri mai<br />
tinere nu ajung in timp util la<br />
80 ani, atunci va trebui o<br />
periodă să nu se facă tăieri, ceea<br />
ce duce la probleme<br />
silviculturale si la nerespectarea<br />
amenajamentului. Cred ca ar fi<br />
mai bine in mod realist să se<br />
pastreze un procent minim <strong>de</strong><br />
…..% păduri <strong>de</strong> peste 80 ani. De<br />
ex: dacă acolo sunt <strong>de</strong>ja cam<br />
50%, să ziceţi minimum 40%.<br />
Dacă se vor acorda concret<br />
<strong>de</strong>spăgubiri proprietarilor <strong>de</strong><br />
păduri, atunci se poate pune un<br />
procent <strong>de</strong> 50%, cât este acum.<br />
Pentru menţinerea nivelului actual al<br />
populaţiilor majorităţii speciilor <strong>de</strong> păsări<br />
criteriu în sit, se impune menţinerea unei<br />
structuri pe vârste astfel încât procentajul <strong>de</strong><br />
pădure peste 80 <strong>de</strong> ani să nu scadă raportat la<br />
nivelul întregului sit. Planificarea activităţilor<br />
forestiere (în special a celor <strong>de</strong> exploatare) se va<br />
face astfel încât pe suprafaţa sitului să se<br />
păstreze (sau să se favorizeze creşterea) în<br />
permanenţă procentajul actual <strong>de</strong> pădure peste<br />
80 ani, care conform calculelor actuale este <strong>de</strong><br />
aprox. 3500 ha, reprezentând cca. 25% din<br />
suprafaţa pădurilor din sit. În acest sens este<br />
necesară coroborarea şi armonizarea<br />
amenajamentelor silvice existente sau nou<br />
<strong>de</strong>zvoltate pe suprafaţa sitului astfel încât acest<br />
procentaj să se menţină şi în timp să crească la<br />
nivelul întregului sit. Speciile care beneficiază<br />
<strong>de</strong> această măsură sunt în primul rând speciile<br />
<strong>de</strong> ciocănitori (atât habitat <strong>de</strong> cuibărit cât şi <strong>de</strong><br />
hrănire), răpitoarele <strong>de</strong> zi şi <strong>de</strong> noapte, respectiv<br />
speciile <strong>de</strong> muscari (Ficedula albicollis şi F.<br />
parva). Pentru favorizarea speciilor <strong>de</strong> muscari<br />
se va urmări şi menţinerea zonelor cu subarboret<br />
bogat (seminţiş).<br />
Rezultate aşteptate: menţinerea habitatelor<br />
forestiere caracteristice majorităţii speciilor<br />
criteriu din sit.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: procentaj <strong>de</strong> pădure peste<br />
80 ani menţinut la nivelul sitului.<br />
193
1.1.2<br />
Stabilirea suprafeţelor <strong>de</strong> zone<br />
tampon în jurul cuiburilor şi<br />
limitarea/controlul activităţilor<br />
forestiere în zona tampon, în<br />
perioada <strong>de</strong> cuibărit pentru<br />
protecţia speciilor <strong>de</strong> răpitoare şi a<br />
berzei negre<br />
Lucrările forestiere în imediata apropiere a<br />
cuiburilor speciilor <strong>de</strong> păsări răpitoare sau a<br />
berzelor negre, în special dacă sunt <strong>de</strong>sfăşurate<br />
în prima parte a sezonului <strong>de</strong> cuibărit, pot<br />
compromite succesul reproductiv în acel an. În<br />
anul respectiv, succesul reproductiv al<br />
perechilor afectate este nul în cele mai multe<br />
cazuri. În acest sens, în perimetrul cuiburilor<br />
i<strong>de</strong>ntificate se va institui o zonă tampon cu rază<br />
<strong>de</strong> 300 <strong>de</strong> metri în care în perioada 15Martie-<br />
15August vor fi interzise activităţile legate <strong>de</strong><br />
silvicultură (inclusiv tăieri <strong>de</strong> conservare,<br />
igienizare etc.). Aceste activităţi vor fi permise<br />
în afara perioa<strong>de</strong>i menţionate (respectiv între 15<br />
August – 15 Martie). Modalitatea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare<br />
a cuiburilor în teren este parte constituenta a<br />
obiectivului general 2.<br />
Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut<br />
pentru speciile menţionate.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: <strong>de</strong>ranjul prin activităţi<br />
silvice al cuiburilor cunoscute eliminat.<br />
Măsură <strong>de</strong> management 1.1.3.<br />
Menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor <strong>de</strong> producţie, prin<br />
păstrarea <strong>de</strong> pâlcuri <strong>de</strong> 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele <strong>de</strong> recoltare<br />
Descriere: Prin păstrarea acestor pâlcuri se favorizează menţinerea <strong>de</strong> condiţii <strong>de</strong> cuibărit<br />
pentru speciile <strong>de</strong> răpitoare diurne, în special Hieraaetus pennatus şi Pernis apivorus. Este<br />
foarte important ca aceşti arbori rămaşi sa nu fie izolaţi unul faţă <strong>de</strong> altul, ci să fie păstraţi în<br />
pâlcuri. Această măsură nu va avea rezultatul scontat în condiţiile în care în jurul pâlcurilor<br />
rămase se realizează tăieri <strong>de</strong>finitive (<strong>de</strong>cât dacă în jur există <strong>de</strong>ja arboret în creştere). În<br />
cadrul parchetelor <strong>de</strong> exploatare, la tăierile <strong>de</strong>finitive se vor păstra astfel <strong>de</strong> pâlcuri, ce se vor<br />
conserva şi ulterior, în viitorul arboret, până la eliminarea naturală a arborilor respectivi.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le, ocoale silvice<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare:<br />
Costuri estimate<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile<br />
Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut pentru speciile menţionate<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: arbori păstraţi conform <strong>de</strong>scrierii activităţii<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 1.1.4.<br />
194
Menţinerea lemnului mort pentru asigurarea condiţiilor specifice <strong>de</strong> habitat pentru<br />
speciile <strong>de</strong> ciocănitori<br />
Descriere: Cantitatea disponibilă <strong>de</strong> lemn mort este un factor esenţial pentru prezenţa speciei<br />
Dendrocopos leucotos. Prezenţa lemnului mort influenţează calitatea habitatului pentru<br />
majoritatea speciilor <strong>de</strong> ciocănitori (ex Picus canus). Specia Strix uralensis foloseşte lemnul<br />
mort pe picior (trunchiuri scorburoase şi iescari – trunchiuri moarte pe picior) pentru cuibărit.<br />
În consecinţă, pentru toate subparcele / u.a.-urile, în cazul unor intervenţii - lucrări <strong>de</strong><br />
îngrijire sau exploatări forestiere se va lăsa un număr <strong>de</strong> 4-8 arbori/ha din categoria iescarilor,<br />
arborilor groşi, scorburoşi, parţial uscaţi, în funcţie <strong>de</strong> particularităţile fiecărui u.a. O atenţie<br />
<strong>de</strong>osebită se va acorda tăierilor <strong>de</strong>finitive în parchetele <strong>de</strong> exploatare, când firma ce<br />
exploatează trebuie să cunoscă şi să aplice această preve<strong>de</strong>re.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le, ocoale silvice<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare:<br />
Costuri estimate<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile<br />
Rezultate aşteptate: condiţii <strong>de</strong> habitat menţinute/îmbunătăţite pentru speciile menţionate<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: arbori păstraţi conform <strong>de</strong>scrierii activităţii<br />
Prioritate: mare<br />
- evitarea extragerii ilegale a lemnului<br />
Măsură <strong>de</strong> management 1.1.5.<br />
Menţinerea unui număr mare <strong>de</strong> stejari bătrâni necesari pentru asigurarea condiţiilor<br />
optime <strong>de</strong> cuibărit pentru Dendrocopos medius<br />
Descriere: Stejarii bătrâni (peste 100 ani) reprezintă un factor esenţial ce influenţează<br />
calitatea habitatului pentru specia Dendrocopos medius, atât în ceea ce priveşte oportunităţile<br />
<strong>de</strong> cuibărit cât şi <strong>de</strong> hrănire. Pentru a asigura condiţii optime <strong>de</strong> habitat, se va menţine în orice<br />
condiţii <strong>de</strong> exploatare/intervenţii forestiere un număr <strong>de</strong> 3-4 arbori bătrâni la hectar în<br />
gorunete pure, respectiv 1-2 în cele pădurile <strong>de</strong> amestec cu Quercus sp. De asemenea, în<br />
aceste păduri se vor menţine pe picior un număr <strong>de</strong> 2-3 arbori cu scorburi, neimportanţi<br />
d.p.d.v. economic, cu rolul <strong>de</strong> a asigura condiţii optime pentru cuibărit. Pentru arboretele ce<br />
au <strong>de</strong>păşit vârsta exploatabilităţii şi care au fructificaţie satisfăcătoare, inclusiv regenerare<br />
naturală, se vor evita tratamentele silvice cu tăieri <strong>de</strong>finitive. Pot fi aplicate doar tăieri <strong>de</strong><br />
igienă / acci<strong>de</strong>ntale, însă marcarea arborilor se va face sub supravegherea custo<strong>de</strong>lui /<br />
specialistului ornitolog.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le, ocoale silvice<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare:<br />
Costuri estimate<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile<br />
Rezultate aşteptate: condiţii <strong>de</strong> habitat menţinute/îmbunătăţite pentru Dendrocopos medius<br />
195
Indicatori <strong>de</strong> succes: arbori păstraţi conform <strong>de</strong>scrierii activităţii<br />
Prioritate: mare<br />
- problematica compensatiilor avand in ve<strong>de</strong>re valoarea lemnului<br />
- problematica proprietarilor pe suprafete mici<br />
Măsură <strong>de</strong> management 1.1.6.<br />
Interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite <strong>de</strong> gradaţii<br />
sau <strong>de</strong>folieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri <strong>de</strong><br />
tratamente (biologice, integrate etc.)<br />
Descriere: Această măsură vizează în special speciile <strong>de</strong> muscari (Ficedula albicollis şi F.<br />
parva). Pentru aceste specii au un efect benefic (pentru asigurarea habitatului <strong>de</strong> cuibărit) şi<br />
măsurile anterioare prevăzute, în special cele <strong>de</strong> favorizare a populaţiilor <strong>de</strong> ciocănitori.<br />
Pentru a nu afecta calitatea resurselor trofice ale acestor specii insectivore, aplicarea<br />
tratamentele chimice va fi limitată doar la cazurile <strong>de</strong> gradaţii sau <strong>de</strong>folieri care au fost<br />
dovedite prin certificat eliberat <strong>de</strong> unităţile <strong>de</strong> cercetare specifice (ICAS).<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le, ocoale silvice<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: ICAS<br />
Costuri estimate<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile<br />
Rezultate aşteptate: condiţii <strong>de</strong> habitat menţinute/îmbunătăţite în special pentru pentru<br />
Ficedula albicollis şi F. Parva.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: tratamente chimice aplicate doar în cazurile menţionate<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 1.1.7.<br />
Interzicerea aplicării <strong>de</strong>gajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din sit<br />
Descriere: În pădurile din sit vor fi permise doar <strong>de</strong>gajările efectuate manual, <strong>de</strong>gajările<br />
chimice fiind interzise datorită faptului că nu se cunoaşte efectul <strong>de</strong> durată al arborici<strong>de</strong>lor<br />
introduse în pădure, nefiind recomandat pentru un spectru larg <strong>de</strong> păduri.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le, ocoale silvice<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Direcţia silvică<br />
Costuri estimate<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile<br />
Rezultate aşteptate: condiţii <strong>de</strong> habitat menţinute/îmbunătăţite<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: Absenţa <strong>de</strong>gajărilor şi curăţărilor chimice<br />
196
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 1.1.8.<br />
Izolarea liniilor <strong>de</strong> medie tensiune prin colaborarea cu companiile <strong>de</strong> transport a<br />
energiei electrice<br />
Descriere: Liniile electrice neizolate, şi în special cele <strong>de</strong> <strong>de</strong> medie tensiune rerezintă una din<br />
cauzele majore <strong>de</strong> mortalitate în special în rândul răpitoarelor <strong>de</strong> zi şi a berzelor prin<br />
electrocutare la nivelul stâpilor folosiţi <strong>de</strong> păsări. În scopul prevenirii acestui fenomen, se vor<br />
izola la nivelul stâlpilor liniile <strong>de</strong> medie tensiune cu izolatorii <strong>de</strong> pe stâlpi orientaţi în sus din<br />
sit şi <strong>de</strong> la periferia sitului. În măsura posibilităţilor, alte alternative (linii subterane) vor fi<br />
preferate izolării. Se aplica la nivel <strong>de</strong> intreaga sectiune <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> medie tensiune pe<br />
suprafaţa sitului.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: anul 3 şi 4 al implementării planului <strong>de</strong> management<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le, companie <strong>de</strong> transport şi distribuţie a energiei electrice<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare<br />
Rezultate aşteptate: mortalitatea păsărilor cauzată prin electrocutare pe linii <strong>de</strong> medie<br />
tensiune eliminată<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr stâlpi/lungime secţiuni <strong>de</strong> linie izolate<br />
Prioritate: medie<br />
Obiectiv specific/măsură generală 1.2.<br />
Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor <strong>de</strong> păsări<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> terenurile agricole<br />
Măsură <strong>de</strong> management 1.2.1. Promovarea şi aplicarea preve<strong>de</strong>rilor din pachetele<br />
existente în cadrul măsurii 214 din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă valoare naturală.<br />
Practici agricole tradiţionale, Pajişti importante pentru păsări<br />
Descriere: se vor promova şi respecta şi preve<strong>de</strong>rile GAEC7 – “Intreţinerea pajiştilor<br />
permanente prin asigurarea unui nivel minim <strong>de</strong> păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată<br />
pe an”. Ar<strong>de</strong>rea vegetaţiei, ca măsură <strong>de</strong> igienizare sau stimulare a creşterii acesteia este<br />
interzisă, cu exceptia cazurilor speciale prevazute <strong>de</strong> legislaţia in vigoare.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent; primii 2 ani <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management<br />
pentru realizarea studiului<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare facultăţi <strong>de</strong> profil, organizaţii neguvernamentale, organizaţii<br />
crescători <strong>de</strong> animale, primării, proprietari păşuni.<br />
Rezultate aşteptate: calitatea păşunilor îmbunătăţită (evitarea suprapăşunatului, a<br />
abandonării păşunilor)<br />
197
Indicatori <strong>de</strong> succes:<br />
Prioritate: mare<br />
OBIECTIV GENERAL/TEMĂ 2<br />
Inventarierea/evaluarea <strong>de</strong>taliată şi monitoringul biodiversităţii<br />
Obiectiv specific/măsură generală 2.1<br />
Recensămăntul în cazul speciilor <strong>de</strong> păsări la care nivelul populaţional este insuficient<br />
cunoscut şi monitorizarea speciilor criteriu<br />
Măsură <strong>de</strong> management 2.1.1.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea potenţialelor zone <strong>de</strong> cuibărit pentru speciile <strong>de</strong> răpitoare <strong>de</strong> zi, respectiv a<br />
principalelor zonelor <strong>de</strong> hrănire necesare pentru menţinerea populaţiilor <strong>de</strong> răpitoare<br />
Descriere: La ora actuală, <strong>de</strong>şi există o estimare populaţională pentru speciile menţionate,<br />
cunoştinţele cu privire la locaţiile <strong>de</strong> cuibărit sunt limitate. În scopul aplicării măsurilor <strong>de</strong><br />
protecţie active (zone tampon în jurul cuiburilor) se vor efectua transecte <strong>de</strong> căutare a<br />
cuiburilor în perioada <strong>de</strong> iarnă. Datele vor fi centralizate într-o bază comună , ce va conţine<br />
localizarea (cu coordonate GPS) cuiburilor i<strong>de</strong>ntificate. Detaliile metodologice vor fi <strong>de</strong>scrise<br />
în cadrul planului <strong>de</strong> monitorizare. Cuiburile i<strong>de</strong>ntificate vor fi verificate în perioada <strong>de</strong><br />
cuibărit. De asemenea, se vor colecta informaţii referitoare la zonele principale <strong>de</strong> hrănire<br />
folosite <strong>de</strong> speciile menţionate.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare facultăţi <strong>de</strong> profil, organizaţii neguvernamentale, ocoale silvice,<br />
voluntari<br />
Rezultate aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite cu privire la zonele <strong>de</strong> cuibărit şi hrănire pentru<br />
speciile menţionate<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> perechi cunoscute, număr <strong>de</strong> cuiburi i<strong>de</strong>ntificate, rapoarte<br />
anuale elaborate<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 2.1.2.<br />
Evaluarea efectivelor populaţionale şi a distribuţiei speciilor Bonasa bonasia,<br />
Caprimulgus europaeus, Dendrocopos syriacus<br />
Descriere:Pentru speciile menţionate este necesară o evaluare <strong>de</strong>taliată în scopul reevaluării<br />
efectivelor, trasării hărţilor <strong>de</strong>taliate <strong>de</strong> distribuţie şi a instituirii măsurilor active <strong>de</strong><br />
conservare. În primii 3 ani <strong>de</strong> implementare, se va realiza evaluarea populaţiilor acestor<br />
specii şi trasarea hărţilor <strong>de</strong>taliate <strong>de</strong> distribuţie conform metodologiilor specifice care vor fi<br />
198
elaborate pentu fiecare specie în parte. În perioada <strong>de</strong> implementare se va evalua şi<br />
importanţa sitului pentru specii ca Crex crex, Aquila pomarina etc.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: primii 3 ani <strong>de</strong> implementare a proiectului<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare facultăţi <strong>de</strong> profil, organizaţii neguvernamentale, ocoale silvice,<br />
voluntari<br />
Rezultate aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite cu privire la efectivele şi distribuţia speciilor<br />
menţionate<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes:<br />
- efective populaţionale disponibile pentru speciile menţionate<br />
- hărţi <strong>de</strong> distribuţie disponibile<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 2.1.3.<br />
Monitorizarea speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu din cadrul sitului<br />
Descriere: în cadrul acestei activităţi se va elabora planul general <strong>de</strong> monitorizare/evaluare<br />
pentru speciile criteriu în baza cărora a fost <strong>de</strong>smnat situl. <strong>Planul</strong> <strong>de</strong> monitorizare va avea o<br />
perioadă <strong>de</strong> implementare <strong>de</strong> 5 ani. În cadrul planului vor fi actualizate protocoalele <strong>de</strong><br />
monitorizare pentru speciile criteriu şi se vor stabili resursele umane şi materiale necesare<br />
<strong>de</strong>sfăşurării. <strong>Planul</strong> va fi implementat pe perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a planului <strong>de</strong> management,<br />
cu rapoarte anuale <strong>de</strong> activitate. În alcătuirea planului <strong>de</strong> monitorizare se va ţine cont <strong>de</strong><br />
metodologia şi indicatorii recomandaţi în studiul <strong>de</strong> evaluare a populaţiilor speciilor criteriu<br />
anexat planului <strong>de</strong> management.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: planul elaborat în primul an <strong>de</strong> implementare, <strong>de</strong>sfăşurarea monitorizării<br />
în anii 2,3,4,5 <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management.<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare facultăţi <strong>de</strong> profil, organizaţii neguvernamentale, ocoale silvice,<br />
voluntari<br />
Rezultate aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite cu privire la efectivele populaţionale pentru<br />
speciile prioritare din sit cunoscute<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes:<br />
- plan <strong>de</strong> monitorizare realizat şi implementat<br />
- date <strong>de</strong>spre efectivele speciilor prioritare cunoscute<br />
- distribuţia speciilor prioritara cunoscută<br />
Prioritate: mare<br />
Obiectiv specific/măsură generală 2.2.<br />
Evaluarea unor factori <strong>de</strong> potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi a unor tehnici<br />
alternative <strong>de</strong> management al habitatelor din sit<br />
199
Măsură <strong>de</strong> management 2.2.1.<br />
Investigarea şi evaluarea utilizării şi a tipurilor <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> folosite în pajiştile, păşunile<br />
şi terenurile agricole din sit<br />
Descriere: Neexistând o situaţie centralizată a utilizării pestici<strong>de</strong>lor în sit, impactul acestor<br />
practici nu poate fi estimat. În acest sens se va realiza un studiu referitor la utilizarea şi<br />
tipurile <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> utilizate în sit. Deasemenea se va investiga folosirea substanţelor<br />
otrăvitoare utilizate pentru protecţia culturilor şi a fondului cinegetic.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: anul 3 si 4 <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Primării, APIA, AJVPS, organizatii neguvernamentale,<br />
facultăţi <strong>de</strong> profil.<br />
Rezultate aşteptate: date disponibile referitoare la folosinţa pestici<strong>de</strong>lor şi a otrăvurilor în sit<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: raport disponibil referitor la folosinţa şi impactul pestici<strong>de</strong>lor şi a<br />
substanţelor otrăvitoare în sit<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 2.2.2.<br />
Evaluarea speciilor şi a distribuţiei plantelor invazive în sit (lista <strong>de</strong> specii potenţial<br />
invazive)<br />
Descriere: speciile invazive pot afecta calitatea pajiştilor care constituie 25% din suprafaţa<br />
sitului. Gradul <strong>de</strong> expansiune al acestora este insuficient cunoscut şi poate afecta calitatea<br />
habitatului <strong>de</strong> hrănire pentru speciile criteriu din sit. Se va efectua un studiu pentru evaluarea<br />
amplitudinii acestui fenomen, cauze şi a modalităţilor <strong>de</strong> eradicare a speciilor problematice.<br />
De asemenea, pentru activităţi <strong>de</strong> replantari etc. se vor utiliza numai specii autohtone.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: anul 3 si 4 <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Primării, organizatii neguvernamentale, facultăţi <strong>de</strong> profil.<br />
Rezultate aşteptate: date disponibile referitoare la specii <strong>de</strong> plante invazive şi distribuţia<br />
acestora<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: studiu realizat<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 2.2.3<br />
Investigarea posibilităţii obţinerii unei structuri pluriene a pădurii realizate prin tăieri<br />
selective (transformarea pădurii spre codru gradinarit)<br />
Descriere: structura pluriană a pădurii conferă condiţii heterogene <strong>de</strong> habitat în fondul<br />
forestier, condiţii care fac posibilă existenţa unui spectru mai larg <strong>de</strong> specii. Se va realiza un<br />
studiu care să urmărească modalităţile <strong>de</strong> exploatare pentru a se obţine o astfel <strong>de</strong> structură în<br />
zonele un<strong>de</strong> acest lucru nu se întâmplă la momentul actual. Se va avea în ve<strong>de</strong>re şi impactul<br />
200
economic pe care acest tip <strong>de</strong> administrare a fondului forestier îl presupune. Rezultatele<br />
acestui studiu vor fi încorporate în preve<strong>de</strong>rile următorului plan <strong>de</strong> management al sitului<br />
dacă se vor dovedi fezabile. Se poate crea o mo<strong>de</strong>lare privind compoziţia avifaunistică<br />
(specii, <strong>de</strong>nsitati, zone <strong>de</strong> concentrare etc.) raportată la structura habitatului (structura pădurii<br />
– compoziţie, consistenţă, vârstă, etajare etc.)<br />
- costuri implicate<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: primii 3 ani<br />
Responsabili:custo<strong>de</strong>le<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Facultăţi <strong>de</strong> Silvicultură, institute <strong>de</strong> cercetare silvică<br />
Costuri estimate<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile<br />
Rezultate aşteptate: studiu disponibil<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: studiu disponibil<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 2.2.3<br />
Investigarea posibilităţii obţinerii unei structuri pluriene a pădurii realizate prin tăieri<br />
selective<br />
Descriere: structura pluriană a pădurii conferă condiţii heterogene <strong>de</strong> habitat în fondul<br />
forestier, condiţii care fac posibilă existenţa unui spectru mai larg <strong>de</strong> specii. Se va realiza un<br />
studiu care să urmărească modalităţile <strong>de</strong> exploatăre pentru a se obţine o astfel <strong>de</strong> structură în<br />
zonele un<strong>de</strong> acest lucru nu se întâmplă la momentul actual. Se va avea în ve<strong>de</strong>re şi impactul<br />
economic pe care acest tip <strong>de</strong> administrare a fondului forestier îl presupune. Rezultatele<br />
acestui studiu vor fi încorporate în preve<strong>de</strong>rile următorului plan <strong>de</strong> management al sitului<br />
dacă se vor dovedi fezabile.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: primii 3 ani<br />
Responsabili:custo<strong>de</strong>le<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Facultăţi <strong>de</strong> Silvicultură, institute <strong>de</strong> cercetare silvică<br />
Costuri estimate<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile<br />
Rezultate aşteptate: studiu disponibil<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: studiu disponibil<br />
Prioritate: medie<br />
OBIECTIV GENERAL/TEMA 3<br />
Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea<br />
durabilită ii managementului<br />
Obiectiv specific/măsură generală 3.1.<br />
201
Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul men inerii stării <strong>de</strong><br />
conservare favorabilă a speciilor i habitatelor <strong>de</strong> interes conservativ<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.1.1.<br />
Respectarea convenţiei <strong>de</strong> custodie privind administrarea ariei protejate<br />
Descriere: Aria Specială <strong>de</strong> Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti este<br />
administrată în prezent <strong>de</strong> către ICAS Bucureşti - Ocolul Silvic Experimental Vidra, pe baza<br />
convenţiei <strong>de</strong> custodie încheiată cu autoritatea <strong>de</strong> mediu responsabilă, în conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile legale în vigoare. Pe baza preve<strong>de</strong>rilor din acest contract custo<strong>de</strong>le va lua toate<br />
măsurile pentru respectarea drepturilor şi obligaţiilor stipulate, conform legisla iei în vigoare<br />
(ex: întocmirea regulamentului ariei naturale protejate i transmiterea spre avizare către<br />
autoritatea <strong>de</strong> mediu responsabilă, să asigure instruirea necesară a persoanelor implicate în<br />
activitatea <strong>de</strong> custodie, să promoveze ac iuni <strong>de</strong> constientizare i informare etc). Anual va<br />
fi transmis către autorităţile <strong>de</strong> mediu competente un raport privind starea ariei protejate şi<br />
modul <strong>de</strong> administrare al acesteia, conform legislaţiei <strong>de</strong> mediu în vigoare.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: APM, Garda <strong>de</strong> Mediu, Ministerul Mediului i Pădurilor<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate.<br />
Rezultate aşteptate: respectarea obiectivelor şi termenilor din contractul <strong>de</strong> custodie.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: întocmirea anuală a rapoartului <strong>de</strong> activitate şi a celui privind starea<br />
ariei naturale protejate.<br />
Prioritate: Mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.1.2.<br />
Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate<br />
Descrierea: În conformitate cu preve<strong>de</strong>rile convenţiei <strong>de</strong> custodie încheiată cu autoritatea <strong>de</strong><br />
mediu responsabilă, custo<strong>de</strong>le este responsabil pentru asigurarea personalului necesar<br />
administrării ariei naturale protejate. În funcţie <strong>de</strong> bugetul elaborat anual, custo<strong>de</strong>le asigură<br />
prin personalul propriu <strong>de</strong>sfăşurarea activităţiilor <strong>de</strong> administare, sau, alternativ va fi nevoie<br />
<strong>de</strong> completarea structurii <strong>de</strong> administrare a ariei protejate prin angajarea personalului necesar<br />
în<strong>de</strong>plinirii atribuţiilor <strong>de</strong> administrare.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: 12 luni<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: autorităţile locale, cercetători, biologi, tehnicieni, stu<strong>de</strong>nţi,<br />
voluntari.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
202
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- finanţare extrabugetară<br />
Rezultate aşteptate: resurse umane şi instituţionale optime pentru implementarea planului <strong>de</strong><br />
management<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: organigramă a<strong>de</strong>cvată, rapoarte anuale <strong>de</strong> activitate<br />
Prioritate: Mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.1.3.<br />
Organizarea <strong>de</strong> întâlniri pentru func ionarea administrării optime a sitului<br />
Descrierea: Pentru corelarea activităţilor <strong>de</strong> pe raza ariei protejate i asigurarea atingerii<br />
scopului ariei protejate este necesară organizarea anuală a cel puţin două întâlniri ale<br />
custo<strong>de</strong>lui cu instituţiile implicate în gestionarea resurselor naturale <strong>de</strong> pe raza ariei protejate<br />
i cu reprezentan i ai proprietarilor <strong>de</strong> terenuri/ <strong>de</strong> fond forestier.<br />
Cooperarea între instituţii situate la nivel local, ju<strong>de</strong>ţean, regional sau naţional reprezintă unul<br />
dintre elementele cheie <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> implementarea planului <strong>de</strong> management. Elaborarea<br />
<strong>de</strong> strategii pentru zona sitului se va realiza doar prin colaborarea cu custo<strong>de</strong>le, care va stabili<br />
în ce măsură acestea ţin cont <strong>de</strong> realităţile existente.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: <strong>de</strong> două ori pe an.<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Direcţia Silvică, Ocoale Silvice, Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean Vrancea,<br />
APM, autorităţile locale, proprietari privaţi <strong>de</strong> teren/ <strong>de</strong> fond forestier.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
Rezultate aşteptate: corelarea intereselor instituţiilor responsabile <strong>de</strong> gestionarea resurselor<br />
naturale şi ale proprietarilor <strong>de</strong> teren cu obiectivele <strong>de</strong> conservare ale ariei protejate.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: organizarea a minim doua întalniri <strong>de</strong> lucru anuale.<br />
Prioritate: Mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.1.4.<br />
Colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru <strong>de</strong>sfăşurarea diferitelor activităţi ce<br />
vizează potenţialul sitului (cercetare, proiecte <strong>de</strong> conservare implemenate în zonă,<br />
conştientizare, activităţi generatoare <strong>de</strong> venit etc.)<br />
Descrierea: Pentru o implementare a<strong>de</strong>cvată a măsurilor <strong>de</strong> conservare i con tientizare<br />
enunţate în prezentul plan <strong>de</strong> management este necesară încheierea unor protocoale <strong>de</strong><br />
colaborare (în cazul în care ele există <strong>de</strong>ja, trebuie completate şi actualizate conform<br />
măsurilor <strong>de</strong> management impuse <strong>de</strong> prezentul plan <strong>de</strong> management) cu custozii altor situri<br />
Natura 2000, în ve<strong>de</strong>rea schimbului <strong>de</strong> experienţă şi <strong>de</strong> bune practici, în special cu acele situri<br />
cu care se suprapune situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti, şi anume Situl <strong>de</strong> Importan ă<br />
Comunitară ROSCI0377 Râul Putna. Protocoale <strong>de</strong> colaborare vor fi încheiate şi cu<br />
furnizori/prestatori <strong>de</strong> servicii (ex. companii furnizori <strong>de</strong> energie electrică, firme care se<br />
203
ocupă <strong>de</strong> managementul <strong>de</strong>şeurilor etc.) pentru <strong>de</strong>sfă urarea optimă a măsurilor <strong>de</strong><br />
management pe teritoriul sitului.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: 12 luni<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: custozii ai altor SCI-uri şi SPA-uri, firme cu activităţi<br />
generatoare <strong>de</strong> venit cu impact asupra naturii, furnizori şi prestatori <strong>de</strong> servicii relevante.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
Rezultate aşteptate: protocoale <strong>de</strong> colaborare semnate pe perioada implementării planului <strong>de</strong><br />
management.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: implementarea acţiunilor prevăzute pentru speciile prezente în siturile<br />
sunt armonizate cu activită ile generatoare <strong>de</strong> venit; nivel <strong>de</strong> experien ă ridicat.<br />
Prioritate: Mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.1.6.<br />
Implicarea unor institu ii/organiza ii partenere şi a comunităţii locale pentru<br />
realizarea unui management participativ<br />
Descrierea: Pentru buna <strong>de</strong>sfăşurare activităţiilor <strong>de</strong> cercetare, <strong>de</strong>zvoltare durabilă şi turism,<br />
este necesară încheierea unor protocoale <strong>de</strong> parteneriat cu instituţii <strong>de</strong> cercetare interesate <strong>de</strong><br />
potenţialul zonei, organizaţii neguvernamenatele implicate în conservarea patrimoniului<br />
natural şi cultural al ariei şi firme private care promovează un turism şi <strong>de</strong>zvoltare<br />
sustenabilă. Comunitatea locală trebuie consultată permanent şi implicată participativ în<br />
acţiunile <strong>de</strong> management prin întâlniri <strong>de</strong> informare periodice.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: <strong>de</strong>partamentele <strong>de</strong> cercetare ale universităţiilor, NGO-uri cu<br />
profil <strong>de</strong> mediu, firme <strong>de</strong> profil ecoturistic cu interese locale.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- fonduri ob inute <strong>de</strong> către ONG-uri<br />
- fonduri structurale<br />
- surse <strong>de</strong> finan are na ionale (FDSC, FP etc.)<br />
- fonduri private<br />
Rezultate aşteptate: protocoale <strong>de</strong> parteneriat semnate pe perioada implementării planului<br />
<strong>de</strong> management, întâlniri cu comunitatea locală.<br />
204
Indicatori <strong>de</strong> succes: actvităţi <strong>de</strong> cercetare facilitate şi rezultate publicate, vizibilitate<br />
crescută a sitului, calendar <strong>de</strong> întâlniri cu comunitatea locală în<strong>de</strong>plinită, iniţiative locale<br />
sustenabile <strong>de</strong> succes.<br />
Prioritate: Mare<br />
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 4.3.2.<br />
Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.2.1.<br />
Elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile <strong>de</strong> administrare şi management<br />
pentru atingerea scopului principal al planului <strong>de</strong> management din resurse proprii<br />
Descrierea: Implementarea corectă a măsurilor <strong>de</strong> conservare prevăzute în planul <strong>de</strong><br />
management necesită un managementul performant al personalului, a bugetului şi a resurselor<br />
infrastructurale din partea custo<strong>de</strong>lui. În acest scop vor fi i<strong>de</strong>ntificate resursele proprii ale<br />
custo<strong>de</strong>lui care pot fi redirecţionate pentru diferite activităţi din planul <strong>de</strong> management şi<br />
ulterior va fi elaborat bugetului <strong>de</strong> venituri şi cheltuieli anual (plan <strong>de</strong> lucru anual) care va fi<br />
alocat activităţiilor prevăzute. Această dinamică financiară va fi proiectată (şi ajustată, un<strong>de</strong><br />
este cazul) pe toate perioda implementării planului <strong>de</strong> management.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean Vrancea, primării locale<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- bugetul <strong>de</strong> stat<br />
Rezultate aşteptate: buget realist, viabil şi echilibrat<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: documente financiar-contabile, raport <strong>de</strong> audit.<br />
Prioritate: Mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.2.2.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea unor noi surse <strong>de</strong> finanţare (accesare fonduri, sponsorizări) şi elaboarea<br />
unor proiecte <strong>de</strong> conservare cu finanţare externă<br />
Descrierea: Având în ve<strong>de</strong>re că resursele financiare proprii <strong>de</strong> multe ori se dove<strong>de</strong>sc<br />
insuficiente pentru a acoperii în totalitate cheltuielile ce presupun impelemntarea ac iunilor<br />
din planul <strong>de</strong> management, este necesară atragerea <strong>de</strong> surse <strong>de</strong> finanţare prin proiecte<br />
naţionale, internaţionale sau din mediul privat. În acest scop se vor elaborarea cereri <strong>de</strong><br />
finan are pentru diferite fonduri i programe <strong>de</strong> finan are care vizează conservarea<br />
valorilor naturale, se vor organiza campanii <strong>de</strong> strângere <strong>de</strong> fonduri (inclusiv 2%) şi se vor<br />
percepe <strong>de</strong> taxe pentru avizele acordate.<br />
205
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Ministerul Mediului, Consiliul European, Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean<br />
Vrancea, primării locale, instuti ii din Statele Membre ale Uniunii Europene.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- Programe <strong>de</strong> cercetare a mediului sau <strong>de</strong> conservare (POS Mediu), Programul<br />
Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)<br />
- fonduri private<br />
- fonduri europene <strong>de</strong> mediu (LIFE+)<br />
Rezultate aşteptate: cel puţin un proiect <strong>de</strong> conservare substanţial implementat în sit,<br />
fonduri nerestricţionate disponibile, rezerve financiare pentru urgenţe.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: documente financiar-contabile, rapoarte către finanţatori, cereri <strong>de</strong><br />
finan are <strong>de</strong>puse.<br />
Prioritate: Mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.2.3.<br />
Întocmirea planurilor <strong>de</strong> lucru anuale<br />
Descrierea: Pentru implementarea corectă a măsurilor <strong>de</strong> conservare prevăzute în planul <strong>de</strong><br />
management <strong>de</strong> către personalul responsabil <strong>de</strong> administrare a sitului (<strong>de</strong>semnat sau nou<br />
angajat) vor fi elaborate planurile <strong>de</strong> lucru anuale în concordanţă cu calendarul activităţilor şi<br />
bugetul anual.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: anual<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean Vrancea, primării locale, parteneri ai<br />
proiectelor în <strong>de</strong>rulare.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- bugetul <strong>de</strong> stat<br />
Rezultate aşteptate: plan <strong>de</strong> lucru anual viabil<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: documente financiar-contabile, plan <strong>de</strong> lucru anual, rapoarte <strong>de</strong><br />
activitate din teren şi birou.<br />
Prioritate: Mare<br />
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 3.3.<br />
206
Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului (braconaj<br />
piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate <strong>de</strong> material lemnos, poluare, managementul<br />
nea<strong>de</strong>cvat al <strong>de</strong>şeurilor, incendieri, construcţii ilegale)<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.1.<br />
Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor<br />
limitelor ariei naturale protejate<br />
i indicatoarelor, pentru evi<strong>de</strong>n ierea<br />
Descrierea: Se va realiza stabilirea limitelor Ariei <strong>de</strong> Protecţie Specială Avifaunistică<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe ti şi a diferitelor zone <strong>de</strong> protecţie (<strong>de</strong> interes <strong>de</strong>osebit din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al biodiversităţii) prin marcarea în teren a limitelor (bornarea acesteia).<br />
Pentru loca iile <strong>de</strong> o importan ă ridicată pentru reproducerea speciilor <strong>de</strong> păsări protejate<br />
(în special răpitoare) sau orice alte zone care vor fi consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
importan ă ridicată pentru biodiversitatea sitului, se va realiza o bază <strong>de</strong> date, care va fi<br />
transmisă către toti proprietarii <strong>de</strong> fond forestier (precum i autorită ii <strong>de</strong> mediu), în<br />
ve<strong>de</strong>rea limitării activită iilor în aceste zone conform Ac iunii .... Aceste loca ii vor fi<br />
verificate periodic şi întreţinute corespunzător <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> pe toată perioada planului <strong>de</strong><br />
management.<br />
În cadrul sitului (la limita acestuia i pe drumurile <strong>de</strong> acces principale) se vor amplasa<br />
panouri <strong>de</strong> avertizare privind reglumantul ariei protejate<br />
vizitatorilor.<br />
i normele <strong>de</strong> comportare a<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: 24 luni/întreţinere permanentă<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: APM, Ocoale Silvice private şi <strong>de</strong> stat, autorităţile locale,<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean Vrancea, comunitatea locală<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
Rezultate aşteptate: marcarea, bornarea, semnalizarea limitelor sitului şi amplasarea <strong>de</strong><br />
panouri <strong>de</strong> avertizare realizată în primul an <strong>de</strong> implementare.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: publicul larg şi comunitatea locală conştientizată; <strong>de</strong>ranjul în perioada<br />
<strong>de</strong> cuibărit la diferite specii <strong>de</strong> păsări redus; rata reproducere a speciilor răpitoare crescută.<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.2.<br />
Dezvoltarea capacită ii personalului implicat în administrarea/managementul ariei<br />
naturale protejate<br />
Descrierea: După <strong>de</strong>semnarea/angajarea personalului implicat în managementul ariei<br />
naturale protejate se va realiza evaluarea nevoilor <strong>de</strong> formare a personalului. Pe baza<br />
rezultatelor vor fi elaborate materiale <strong>de</strong> instruire şi organizate cursuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a<br />
capacităţii personalului implicat pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a structurilor<br />
<strong>de</strong> administrare. Cursurile <strong>de</strong> instruire vor fi conduse <strong>de</strong> specialişti (biologi, ingineri silvici,<br />
experţi în activiţăti <strong>de</strong> supraveghere şi pază).<br />
207
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: 12 luni<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Mediul Aca<strong>de</strong>mic, Instituţii <strong>de</strong> cercetare, APM, Ocoale Silvice<br />
private şi <strong>de</strong> stat, autorităţile locale, comunitatea locală, Jandarmeria<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- accesarea fondurilor disponibile pentru <strong>de</strong>zvoltare (ex. FDSC)<br />
Rezultate aşteptate: două cursuri <strong>de</strong> pregătire organizate în primul an<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: personal calificat<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.3.<br />
Implicarea activă a custo<strong>de</strong>lui în evaluarea activită<br />
stoparea braconajului cinegetic<br />
ilor/resurselor cinegetice i<br />
Descriere: custo<strong>de</strong>le va colabora cu asocia iile <strong>de</strong> vânătoare în ve<strong>de</strong>rea cunoa terii cât mai<br />
<strong>de</strong>taliată a activită ilor cinegetice care se <strong>de</strong>sfă oară pe teritoriul sitului, precum i a<br />
datelor privind popula iile speciilor cingetice <strong>de</strong> pe teritoriul sitului. În acest sens custo<strong>de</strong>le<br />
va putea participa la activită ile <strong>de</strong> evaluare a popula iilor speciilor cinegetice. În cazul în<br />
care datele colectate privind popula ia <strong>de</strong> iernucă (Bonasa bonasia - specie din Formularul<br />
Standard al sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti) va indica un <strong>de</strong>clin pronun at, custo<strong>de</strong>le<br />
va impune restric ii privind vânătoarea la această specie pentru o perioadă suficientă <strong>de</strong> timp<br />
i va lua măsuri necesare pentru refacerea popula iei <strong>de</strong> ieruncă.<br />
De asemenea, custo<strong>de</strong>le va colabora cu asocia iile <strong>de</strong> vânătoare pentru combaterea<br />
braconajului cinegetic în sit i în vecinătatea sa. Pentru sesizarea activită ilor <strong>de</strong> braconaj,<br />
custo<strong>de</strong>le poate folosi reţele <strong>de</strong> voluntari.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: asocia<br />
Costuri estimate:<br />
iile <strong>de</strong> vânătoare, ocoale silvice.<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- fonduri <strong>de</strong> vânătoare<br />
Rezultate a teptate: cunoaşterea nivelului popula ional real al speciilor cinegetice din sit<br />
(în special al speciei Bonasa bonasia), stoparea braconajului.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong> braconaj semnalate; date privind speciile cinegetice<br />
din sit<br />
Prioritate: medie<br />
208
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.4.<br />
Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda <strong>de</strong> mediu, APIA, Inspectoratul Silvic şi alte<br />
instituţii relevante pentru realizarea unui sistem <strong>de</strong> patrulare integrat<br />
Descrierea: Pentru urmărirea respectării regulamentului şi preve<strong>de</strong>reilor planului <strong>de</strong><br />
management, precum şi pentru asigurarea eficienţei personalului <strong>de</strong>semnat pentru pază şi<br />
supraveghere (agenţi ecologi), se va elaboara un plan <strong>de</strong> patrulare integrat, valabil pe tot<br />
parcursul implementării planului <strong>de</strong> management. Pentru eficientizarea activităţii agenţilor<br />
ecologi, se vor încheia protocoale <strong>de</strong> colaborare cu Jandarmeria şi Garda <strong>de</strong> mediu, APIA,<br />
Inspectoratul Silvic şi alte instituţii relevante care posedă mijloacele legale şi capacitatea<br />
tehnică în cazul unor intervenţii necesare (ex. combaterea braconajului sau a extragerilor<br />
ilegale <strong>de</strong> material lemnos).<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: 12 luni/patrulare permanentă<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Garda <strong>de</strong> Mediu, Jandarmeria, APIA, Inspectoratul silvic,<br />
APM, Ocoale Silvice private şi <strong>de</strong> stat, autorităţile locale, comunitatea locală<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- sponsorizare externă<br />
Rezultate aşteptate: protocoale <strong>de</strong> colaborare încheiate în primul an; plan <strong>de</strong> patrulare<br />
integrat elaborat.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: reducerea activităţilor ilegale prin amenzi aplicate şi intervenţii<br />
prompte.<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.5.<br />
Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului <strong>de</strong> intervenţie şi instituirea unui sistem <strong>de</strong><br />
reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor<br />
Descrierea: În corelaţie cu cele prevăzute în planurile <strong>de</strong> lucru anuale (Ac iunea 3.2.3.) se<br />
va întocmi şi se va aplica în continuu un plan <strong>de</strong> intervenţie în regim <strong>de</strong> urgenţă pentru<br />
cazurile care necesită stopare imediată (ex. activităţi ilegale, cu potenţial dăunător<br />
patrimoniului natural). Folosind sprijinul acordat prin protocoalele <strong>de</strong> colaborare cu instituţii<br />
competente (Ac iunea 3.3.3.) se va interveni prompt şi eficace ori <strong>de</strong> căte ori integritatea<br />
patrimoniului natural sau starea <strong>de</strong> conservare a speciilor cheie va fi ameninţată. Pentru<br />
sesizarea cazurilor custo<strong>de</strong>le, în colaborarea cu o companie telefonică va pune la dispoziţia<br />
publicului o linie ver<strong>de</strong> accesibilă.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: 12 luni/actvitate permanentă<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Garda <strong>de</strong> Mediu, Jandarmeria, APIA, Inspectoratul silvic,<br />
APM, Ocoale Silvice private şi <strong>de</strong> stat, Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean Vrancea, autorităţile locale,<br />
comunitatea locală, voluntari<br />
209
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- sprijin logistic şi tehnic extern<br />
Rezultate aşteptate: plan <strong>de</strong> intervenţie aplicat<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> sesizări şi intervenţii anuale, rapoartele agenţilor ecologi<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.6.<br />
Acordarea <strong>de</strong> avize (negative/pozitive) pentru planurile/programele, proiecte i<br />
activită ile care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate<br />
Descrierea: Custo<strong>de</strong>le în calitate <strong>de</strong> autoritate administrativă pentru implementarea<br />
prevedierilor din planul <strong>de</strong> management va evalua fiecare plan/program, proiect sau<br />
activitate cu potenţial efect negativ asupra valorilor naturale/culturale ale sitului şi după o<br />
analiză amănunţită va acorda aviz negativ sau pozitiv, în funcţie <strong>de</strong> caz.<br />
Această ac iune va fi corelată cu Măsura 5.3.2.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Garda <strong>de</strong> Mediu, Inspectoratul silvic, APM, Ocoale Silvice<br />
private şi <strong>de</strong> stat, Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean Vrancea, comunitatea locală.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- taxă percepută pentru procedurile <strong>de</strong> avizare<br />
Rezultate aşteptate: se vor <strong>de</strong>sfăşure pe teritoriul sitului numai planuri şi programe avizate<br />
favorabil <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>le sitului<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> avize negative/pozitive anuale<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.7.<br />
Implicarea reţelelor <strong>de</strong> voluntari în raportarea imediata a <strong>de</strong>lictelor<br />
Descrierea: Voluntariatul reprezintă o formă foarte eficientă prin care se poate realiza<br />
educaţia ecologică şi conştietizarea populaţiei din zonă privind valorile ocrotite în sit.<br />
Custo<strong>de</strong>le va stimula activităţile <strong>de</strong> voluntariat atât prin racolare directă în interiorul sitului<br />
(responsabilizarea şi implicarea membrilor comunităţii locale) cât şi prin apelarea la reţele <strong>de</strong><br />
voluntari <strong>de</strong>ja existente. Custo<strong>de</strong>le va elibera certificate <strong>de</strong> voluntar organizaţiilor sau<br />
persoanelor ce vor <strong>de</strong>sfăşura astfel <strong>de</strong> activităţi în folosul sitului. Pentru grupurile <strong>de</strong><br />
voluntari se vor <strong>de</strong>limita spaţii amenajate pentru campare.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
210
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: reţele <strong>de</strong> voluntariat, şcolile locale, autorităţile locale,<br />
comunitatea locală.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- proiecte <strong>de</strong> ecologizare cu finanţare na ională sau externă<br />
Rezultate aşteptate: reţea proprie <strong>de</strong> voluntari, contracte <strong>de</strong> colaborare cu alte reţele <strong>de</strong><br />
voluntari<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: eficienţă mare în executarea actvităţilor <strong>de</strong> conservare şi management,<br />
costuri reduse<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.8.<br />
Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate<br />
Descrierea: Pentru urmărirea respectării regulamentului şi a preve<strong>de</strong>reilor planului <strong>de</strong><br />
management şi asigurarea eficienţei personalului <strong>de</strong>semnat, custo<strong>de</strong>le va achizi iona/va<br />
<strong>de</strong>semna spre folosinţă (resurse proprii existente) elementele <strong>de</strong> logistică necesare (sediu,<br />
ma ină, echipamente <strong>de</strong> teren etc.) şi va asigura întreţinerea acestora pe tot parcursul<br />
valabilită ii conven iei <strong>de</strong> custodie. Echipamentele, soft-urile specifice procurate şi<br />
imobilele închiriate/cumpărate/construite vor fi <strong>de</strong>stinate exclusiv executării activităţilor <strong>de</strong><br />
conservare şi management.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: instituţii <strong>de</strong> stat relevante, autorităţi locale, sponsori, reţele <strong>de</strong><br />
voluntariat.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
Rezultate aşteptate: personal echipat, infrastructură asigurată<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: documente financiar-contabile ale achiziţiilor, inventarul bunurilor.<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 3.3.9.<br />
211
Monitorizarea implementării planului <strong>de</strong> management şi realizarea raportărilor<br />
necesare către autorită i relevante<br />
Descrierea: Custo<strong>de</strong>le în calitate <strong>de</strong> adiministrator al sitului va urmărirea realizarea<br />
indicatorilor <strong>de</strong> monitorizare (calitativi şi cantitativi), milestone-urilor şi a livrabilelor<br />
planului <strong>de</strong> management şi va ajusta/modifica indicatorii în funcţie <strong>de</strong> modificările inevitabile<br />
survenite în procesul <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management. Periodic vor fi elaborate<br />
rapoartele <strong>de</strong> activitate şi cele financiare necesare şi vor fi trimise, în funcţie <strong>de</strong> solicitări,<br />
către autorităţile relevante (Garda <strong>de</strong> Mediu, Ministerul Mediului, Agen ia Na ională<br />
pentru Protec ia Mediului Administraţia Financiară etc).<br />
Perioada <strong>de</strong> timp (sau frecvenţa) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a acţiunii: permanent<br />
Responsabil: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Instituţii ce pot fi implicate: Garda <strong>de</strong> Mediu, Ministerul Mediului, Agen ia Na ională<br />
pentru Protec ia Mediului, Administraţia Financiară, alte instituţii <strong>de</strong> stat relevante,<br />
autorităţi locale.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finanţare posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
Rezultate aşteptate: raportare periodică<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: rapoarte tehnice şi financiare, anuale sau ocazionale, la solicitare<br />
Prioritate: mare<br />
OBIECTIV GENERAL 4<br />
Cre terea nivelului <strong>de</strong> con tientizare i educa ie a publicului i grupurilor<br />
interesate privind importan a conservării biodiversită ii i pentru ob inerea<br />
sprijinului în ve<strong>de</strong>rea realizării obiectivelor planului <strong>de</strong> management al sitului<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 4.1<br />
Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale <strong>de</strong> Protec ie Avifaunistică<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe<br />
altor mijloace <strong>de</strong> comunicare<br />
ti prin intermediul materialelor informative, site-lui web i<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.1.1.<br />
Crearea unei i<strong>de</strong>ntită i vizuale a ariei naturale protejate<br />
Descriere: Crearea unei i<strong>de</strong>ntită i vizuale a ariei naturale protejate va avea drep scopul <strong>de</strong> a<br />
folosi elemente specifice (grafice, coloristice etc.) în ve<strong>de</strong>rea promovării unei i<strong>de</strong>nti i<br />
vizuale distincte a Ariei Speciale <strong>de</strong> Protec iei Avifaunistică ROSPA0075 <strong>Magura</strong><br />
Odobe ti, atât pe plan intern cât i extern, reprezentând un element cheie a strategiei <strong>de</strong><br />
brand. În acest sens se va realiza în primul rând un manual <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate al ariei naturale<br />
212
protejate în baza căruia se vor produce totalitatea materialelor ce vor fi folosite pentru<br />
circuitul comunica ional intern i mai ales extern, precum i regulile <strong>de</strong> folosire a acestora.<br />
Elementele <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate vizuale vor fi folosite <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>le ariei protejate, precum i<br />
<strong>de</strong> către beneficiarii finan ărilor ob inute pentru implementarea diferitelor ac iuni ale<br />
planului <strong>de</strong> management al sitului (cu acordul custo<strong>de</strong>lui).<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: în primul an <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: administratori ocoale silvice, parteneri <strong>de</strong> proiecte.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: manualul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate a ariei naturale protejate i materiale <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntitate (ex: silga, antet, plic cu antet, căr<br />
etc.).<br />
i <strong>de</strong> vizită, legitima ii, mape, calendare, insignă<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> elemente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate vizuală produse<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.1.2.<br />
Realizarea site-ului web al ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobe ti i<br />
actualizarea permanentă a acestuia cu informaţii relevante pentru factorii interesa<br />
i publicul larg<br />
Descriere: Crearea site-lui web al ariei naturale protejate va contribui la:<br />
i<br />
a) cre terea gradului <strong>de</strong> informare privind importan a sitului pentru conservarea<br />
biodiversită ii;<br />
b) măsurile necesare (planificate<br />
ariei protejate;<br />
i în <strong>de</strong>sfă urare) pentru conservarea i protec ia<br />
c) regulamentul <strong>de</strong> func ionare al ariei naturale protejate;<br />
d) responsabilită ile custo<strong>de</strong>lui;<br />
e) responsabilită ile proprietarilor priva i i <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> pe suprafa a ariei protejate;<br />
f) cerin ele privind <strong>de</strong>zvoltarea economică în cadrul sitului etc.;<br />
g) modalită ile <strong>de</strong> avizare a activită ilor economice cu posibil impact asupra ariei<br />
naturale protejate;<br />
h) <strong>de</strong> asemenea, prin intermediu site-ului web se vor promova valorilor naturale (speciile<br />
<strong>de</strong> păsări protejate, specii <strong>de</strong> plante protjate, pădurea resursă naturlă etc.), culturale<br />
(tradi ii i obiceiuri din cadrul sitului, situri arheologice) i istorice (monumente<br />
istorice, evenimente istorice) ale sitului.<br />
213
Perioada <strong>de</strong> timp: site-ul web va fi realizat în primul an <strong>de</strong> implementare al planului <strong>de</strong><br />
management; actualizarea i între inerea site-lui web– permanent.<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare:<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: grad ridicat <strong>de</strong> informare a publicului larg, a investitorilor, altor factori<br />
interesa i; cre tere numărului <strong>de</strong> turi ti în zonă.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> persoane care vizitează site-ul web; site-ul web<br />
func ional.<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.1.3.<br />
Realizarea<br />
sit<br />
i amplasarea <strong>de</strong> panouri informative în localită ile din cadrul sitului i în<br />
Descriere: Realizarea i amplasarea <strong>de</strong> panouri informative privind importan a sitului<br />
pentru conservarea biodiversită ii, specii sau habitate <strong>de</strong> interes din sit, anumite restric ii în<br />
cadrul zonei protejate, va contribui la o bună informate a publicului larg/vizitatorilor i la<br />
îmbunătă irea condi iilor <strong>de</strong> protec ie a speciilor sensibile.<br />
Panourile infromative vor fi amplasate la intrările principale (drumurile <strong>de</strong> access cele mai<br />
circuite) în cadrul sitului i în localită ile din apropierea sitului. Numărul <strong>de</strong> localită i i<br />
localită ile un<strong>de</strong> vor fi amplasate panourile vor fi selectate <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> în func ie <strong>de</strong><br />
fluxul <strong>de</strong> vizitatori i <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> impact antropic prezent în aceste zone.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Consiliul Ju<strong>de</strong><br />
ONG-uri.<br />
Costuri estimate:<br />
ean i consiliile locale, investitori priva i,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
214
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: comunitatea locală i vizitatorii sitului sunt informa i; grad ridicat <strong>de</strong><br />
protec iei a sitului.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> panouri informative amplasate; număr mic <strong>de</strong> încălcare a<br />
restric iilor.<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.1.4.<br />
Realizarea <strong>de</strong> materiale informative referitoare la aria naturală protejată (<strong>de</strong> ex.<br />
pliante, broşuri, CD-uri etc.), <strong>de</strong> promovare a valorilor naturale, culturale<br />
sitului<br />
i istorice a<br />
Descriere: pentru a face cunoscute valorile naturale, culturale i istorice din cadrul sitului<br />
i pentru a spori gradul <strong>de</strong> interes pentru zonă se vor produce o gamă variată <strong>de</strong> materiale<br />
informative ce vor contribui la o cunoa tere mai bună a biodiversită ii din cadrul sitului, a<br />
speciilor <strong>de</strong> păsări protejate din sit, a ac iunilor <strong>de</strong>sfă urate <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>, , restric iilor<br />
din cadrul sitului, proiectele <strong>de</strong>sfă urate etc. Materialele informative se vor realiza în<br />
func ie <strong>de</strong> grupul intă (ex: elevi, turi ti, autorită i locale, localnici etc.) i <strong>de</strong> mesajul<br />
care se dore te a fi transmis. Materialele informative vor fi distribuite la punctele <strong>de</strong><br />
informare i folosite la diferite evenimente organizate <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> sau autorită ile<br />
locale i ju<strong>de</strong> ene.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> impelementare: autorită<br />
investitori, ONG-uri<br />
Costuri estimate: -<br />
ile locale i ju<strong>de</strong> ene, insitu ii <strong>de</strong> învă ământ,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: cre terea gradului <strong>de</strong> con tientizare i informare.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> materiale informative realizate<br />
Prioritate: mare<br />
i distribuite.<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.1.5.<br />
Utilizarea i difuzarea filmului documentar realizat în cadrul proiectului Sincron<br />
privind Aria Specială <strong>de</strong> Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti,<br />
precum i crearea unor noi filme specifice<br />
215
Descriere: Folosirea filmului documentar privind Aria Specială <strong>de</strong> Protec iei Avifaunistică<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe ti va cre te nivelul <strong>de</strong> informare i con tientizare privind<br />
protec ia i conservarea biodiversită ii din cadrul sitului. Acesta va fi folosit în<br />
promovarea ariei protejate în cadrul diferitor ac iuni <strong>de</strong> promovare sau educative.<br />
De asemenea, pe parcursul implementării prezentului plan <strong>de</strong> management (mai ales în cadrul<br />
<strong>de</strong>sfă urării unor proiecte <strong>de</strong> conservare sau con tientizare) se vor produce filme <strong>de</strong> scrut<br />
metraj axate pe anumite subiecte (spre ex: una dintre speciile <strong>de</strong> păsări prioritare, anumite<br />
ac iuni <strong>de</strong> educa ie ecologică <strong>de</strong>sfă urate în cadrul sitului etc.).<br />
Perioadă <strong>de</strong> timp: în perioada celor 4 ani <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management.<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: televiziunea locală/sau na ională, consiliul ju<strong>de</strong> ean,<br />
institu ii <strong>de</strong> invă ământ, ONG-uri etc.<br />
Costuri estimate: -<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: cre terea nivelului <strong>de</strong> informare i con tientizare; atragerea unui<br />
număr mai mare <strong>de</strong> vizitatori <strong>de</strong> o anumită categorie (ex: ornitologi amatori sau<br />
profesioni ti, fotografi etc.)<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> difuzări ale filmului/filmelor; umărul <strong>de</strong> vizionări ale<br />
filmului/filmelor pe site-ul web; numărul <strong>de</strong> televiziuni un<strong>de</strong> va fi difuzat filmul/filmele.<br />
Prioritate: medie<br />
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 4.2.<br />
Crearea/amenajarea spa iilor <strong>de</strong> distribuire a informa iilor privind Aria Specială <strong>de</strong><br />
Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.2.1.<br />
Amenajarea unor puncte <strong>de</strong> informare pentru publicul larg<br />
Descriere: În scopul promovării ariei naturale protejate ROSPA0075 Măgura Odobe ti se<br />
vor amenaja puncte <strong>de</strong> informare care vor con ine în permanen ă materiale informative<br />
<strong>de</strong>spre aria protejată, activită ile care se <strong>de</strong>sfăoară în cadrul sitului, evenimentele ce<br />
urmează a fi organizate în legătură cu aria protejată.<br />
Punctele <strong>de</strong> informare pot fi amenajate la sediul custo<strong>de</strong>lui, la primăriile din cadrul ariei<br />
protejate (primăriile un<strong>de</strong> se vor amenja puncte <strong>de</strong> informare vor fi selectate <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>,<br />
în func ie <strong>de</strong> fluxul <strong>de</strong> vizitatori/turi ti) i la unele pensiuni din zonă. Personalul acestor<br />
216
loca ii va fi instruit în ve<strong>de</strong>rea oferirii <strong>de</strong> informa ii <strong>de</strong> bază <strong>de</strong>spre sit i regulamentul <strong>de</strong><br />
vizitare al acestuia.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Institu ii ce vor fi implicate: consiliile locale, ONG-uri<br />
Costuri estimate: -<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
Rezultate a teptate: comunitatea locală i vizitatorii sunt informa i.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> puncte <strong>de</strong> informare amenajate; gradul <strong>de</strong> informa<br />
oferite (la cerere).<br />
Prioritate: mare<br />
ii<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.2.2.<br />
Crearea i amenajarea unui centru <strong>de</strong> vizitare pentru Aria Specială <strong>de</strong> Protec ie<br />
Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Descrierie: În scopul atragerii vizitatorilor i a promovării valorilor naturale (dar i<br />
culturale i istorice) ale sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti, custo<strong>de</strong>le prin intermediul<br />
unui proiect, va crea i amenaja un centru <strong>de</strong> vizitare. Amplasamentul centrului <strong>de</strong> vizitare<br />
se va selecta în baza unei analize privind fluxul <strong>de</strong> vizitatori/turi<br />
i ale previziunilor viitoare.<br />
ti în diferite zone ale sitului<br />
În cadrul centrului <strong>de</strong> vizitare se vor amenaja spa ii pentru materiale informative, pentru<br />
expozi ii <strong>de</strong> fotografie permanente sau temporare, un (mini)muzeu privind valorile naturale,<br />
culturale i istorice ale sitului sau din vecinătatea acestuia. De asemenea, se pot amenaja<br />
spa ii <strong>de</strong> cercetare pentru stu<strong>de</strong>n i/doctoran i/cercetători care vor putea realiza activită i<br />
<strong>de</strong> cercetare în cadrul sitului. Prezen a activită ilor <strong>de</strong> cercetare va contribui la atragearea<br />
fondurilor <strong>de</strong> cercetare. În acest sens, custo<strong>de</strong>le va promova posibilitatea <strong>de</strong> realizare a<br />
studiilor/activită ilor <strong>de</strong> cercetare în cadrul sitului căte diferite institu ii <strong>de</strong> învă ământ<br />
na ionale.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Institu ii ce vor fi implicate: autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene, instutu ii <strong>de</strong> învă ământ,<br />
ONG-uri, ocoalele silvice, ICAS.<br />
Costuri estimate: -<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
217
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
Rezultate a<br />
<strong>de</strong> cercetare;<br />
teptate: comunitatea locală i vizitatorii sunt informa i; atragerea fondurilor<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: centru <strong>de</strong> vizitare func ional; număr <strong>de</strong> vizitatori; numărul <strong>de</strong><br />
stu<strong>de</strong>n i/doctoran i.<br />
Prioritate: mare<br />
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 4.3.<br />
Desfasurarea <strong>de</strong> activită i educa ionale i con tientizare privind biodiversitatea din cadrul<br />
sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.3.1.<br />
Realizarea unei campanii <strong>de</strong> con tientizare privind situl ROSPA0075 Măgura<br />
Odobe ti, importan a valorilor sale naturale, culturale i istorice<br />
Descriere: Campania <strong>de</strong> con tientizare va viza consolidarea ac iunilor către un mesaj<br />
centrat atât pe scopul planului <strong>de</strong> management cât i pe ac iunile <strong>de</strong> management ce se vor<br />
<strong>de</strong>sfă oara în cadrul sitului.<br />
Obiectivele campaniei <strong>de</strong> con tientizare se vor orienta spre:<br />
a) con tientizarea grupurilor intă privind speciilor <strong>de</strong> păsări prioritare pentru care a<br />
fost <strong>de</strong>semnat situl i măsurile necesare <strong>de</strong> protec ie/conservare pentru acestea;<br />
b) con tientizarea membrilor grupurilor intă privind oportunită ile (economice)<br />
existente în cadrul sitului;<br />
c) con tientizarea grupurilor intă privind regulamentul i legisla ia specifică care se<br />
aplică pe teritoriul sitului;<br />
d) atragea participării reprezentan ilor grupurilor intă în ac iunile ce se vor<br />
<strong>de</strong>sfă ura în cadrul sitului<br />
Campania <strong>de</strong> con tientizare va cuprin<strong>de</strong> diferite activită i precum: întâlniri cu localnicii,<br />
întâlniri cu institu iile <strong>de</strong> învă ământ din perimetrul sitului; introducerea informa iilor<br />
educative privind situl ROSPA0075 Măgura Odobe<br />
presă, comunicate <strong>de</strong> presă; etc.<br />
ti în cadrul colilor; conferin e <strong>de</strong><br />
Acestă ac iune poate fi corelată cu Ac iunile 4.1.3., 4.1.4., 4.1.5., 4.3.2. i 4.3.3.<br />
Perioadă <strong>de</strong> timp: în primii 2 <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management.<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
218
Parteneri <strong>de</strong> implementare: autorită<br />
ONG-uri etc.<br />
Costuri estimate: -<br />
i locale i ju<strong>de</strong> ene, institu ii <strong>de</strong> invă ământ,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: cre terea nivelului <strong>de</strong> informare i con tientizare; atragerea unui<br />
număr mai mare <strong>de</strong> vizitatori.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr întâlniri cu localnicii/institu iile <strong>de</strong> învă ământ; informa ii<br />
privind situl ROSPA0075 introduse în cadrul<br />
comunicate <strong>de</strong> presă.<br />
Prioritate: mare<br />
colilor; număr conferin e <strong>de</strong> presă; număr<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.3.2.<br />
Implementarea unor activită i educa ionale (cercuri tematice, ziua Păsărilor, ziua<br />
Interna ională a Pădurilor, Ziua Mediului etc.) pentru a informa popula ia locală cu<br />
privire la importan a speciilor <strong>de</strong> păsări din cadrul sitului<br />
Descriere: Activită ile educa ionale vor contribui la educarea tinerei genera ii. Astfel, se<br />
vor stabili tematici specifice care vor fi abordate în profil educa ional în fiecare an (spre ex:<br />
protec ia păsărilor, gestionarea <strong>de</strong> eurilor i igienizarea sitului, protec ia pădurii etc.).<br />
Tematicile vor ine cont <strong>de</strong> problemele caracteristice la un moment dat în cadrul sitului, dar<br />
i <strong>de</strong> viziunea <strong>de</strong> ansamblu al custo<strong>de</strong>lui ariei protejate fa<br />
rezolvate.<br />
ă <strong>de</strong> problemele care urmează a fi<br />
În programul activită ilor educa ionale vor fi incluse sărbătorile clasice din calendarul<br />
mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului, Ziua Păsărilor etc.<br />
De asemenea, se va stabili Ziua ariei naturale protejate cu scopul <strong>de</strong> a cre te popularitatea<br />
ariei naturale protejate în rândul popula iei rezi<strong>de</strong>nte nu ca pe un nou factor <strong>de</strong> presiune din<br />
partea statului, ci ca o valoare locală<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
i regională.<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare institu iile <strong>de</strong> învă ământ, APM, autorită i locale i<br />
ju<strong>de</strong> ene.<br />
Costuri estimate: -<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
219
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
Rezultate a teptate: planificarea activită ilor i inclu<strong>de</strong>rea acestora în calendarul <strong>de</strong><br />
activită i educa ionale; organizarea evenimentelor specifice calendarului <strong>de</strong> mediu;<br />
<strong>de</strong>clararea i organizarea Zilei ariei protejate; organizarea <strong>de</strong> activită i tematice.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> evenimente organizate din calendarului <strong>de</strong> mediu; ziua<br />
ariei protejate; numărul <strong>de</strong> activită i tematice<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.3.3.<br />
Realizarea <strong>de</strong> expozi ii <strong>de</strong> fotografii cu valorile naturale, culturale i istorice din<br />
cardul i vecinătatea ariei naturale protejate<br />
Descriere: realizarea <strong>de</strong> expozi ii <strong>de</strong> fotografii va contribui la cre terea nivelul <strong>de</strong><br />
informare i promovare a sitului. Aceasta ac iune va fi <strong>de</strong>sfă urată <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>le ariei<br />
protejate împreună cu unită ile <strong>de</strong> învă ământ din vecinătatea sitului ROSPA0075 Măgura<br />
Odobe ti sau împreună cu autorită ile ju<strong>de</strong> ene sau locale. Expozi iile <strong>de</strong> fotografie se<br />
vor axa pe valorile naturale ale sitului, în special speciile <strong>de</strong> păsări pentru care a fost<br />
<strong>de</strong>semnat situl, valorile culturale i istorice, i promovarea activită ile tradi ionale din<br />
localită ile situate în vecinătatea sitului. Expozi iile vor putea fi organizate pe două<br />
categorii: pentru elevii din diferite institu ii <strong>de</strong> învă ământ sau pentru fotografii<br />
semiporfesioni ti i profesioni ti. Expozi iile vor putea fi organizate cu ocazia a diferite<br />
evenimente privind protec ia mediului: Ziua Mediului, Ziua Păsărilor etc.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate, institu ii <strong>de</strong> învă ământ<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: colile generale din localită ile din vecinătatea sitului,<br />
consiliile locale, consiliul ju<strong>de</strong><br />
Costuri estimate: -<br />
ean, ONG-uri.<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri structurale<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: cre terea gradului <strong>de</strong> con tientizare i promovare a sitului la nivelul<br />
copiilor i tinerilor; implicarea consiliilor locale în promovarea sitului.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> expozi ii fotografice organizate; număr participan i la<br />
expozi iile fotografice.<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.3.4.<br />
220
Realizarea <strong>de</strong> cursuri tematice pentru cunoa terea mai bună a speciilor <strong>de</strong> păsări,<br />
ecologiei<br />
în natură)<br />
i comportamentul acestora, ac iuni <strong>de</strong> protec ie necesare (incluzând lec ii<br />
Descriere: Custo<strong>de</strong>le, în colaborare cu institu iile <strong>de</strong> învă ământ /ONG-uri va realiza<br />
cursuri tematice (ce vor inclu<strong>de</strong> teorie i practică) pentru elevii i tinerii care doresc să<br />
cunoască mai bine păsările, elemente din via a i comportamentul acestora precum i<br />
ac iunile <strong>de</strong> protec ie necesare. Cursurile tematice vor inclu<strong>de</strong> lec ii în natură pentru<br />
recunoa terea păsărilor i observarea caracteristicilor habitatelor specifice păsărilor etc.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: unită ile <strong>de</strong> învă ământ <strong>de</strong> pe raza sitului; ONG-uri<br />
Costuri estimate: -<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
Rezultate a teptate: cre terea nivelului <strong>de</strong> în elegere a necesită ii protec iei sitului i a<br />
naturii <strong>de</strong> către genera ia tănâră; cre terea nivelului educa ional.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> persoane care participă la curs; numărul <strong>de</strong><br />
organizează cursul.<br />
Prioritate: medie<br />
coli un<strong>de</strong> se<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.3.5.<br />
Evaluarea atitudinii popula iei locale fa ă <strong>de</strong> speciile <strong>de</strong> păsări (răpitoare i barza<br />
albă) i luarea unor măsuri dacă atitudinea este ostilă<br />
Descriere: Se va realiza o evaluare (pe bază <strong>de</strong> chestionare) a popula iei locale privind<br />
atitudinea ostilă i supersti ioasă privind unele specii <strong>de</strong> păsări (ex: supersiti iile în<br />
legătură cu păsările răpitoare <strong>de</strong> noapte, distrugerea cuiburilor <strong>de</strong> barză etc.). În baza<br />
rezultatelor ob inute se va hotărî dacă este necesar să se ia măsuri pentru în<strong>de</strong>părtarea<br />
atitudinii ostile/supersti ioase a popula iei i necesitatea informării privind importan a<br />
acestor păsări în natură i în sit.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: în primul an <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management.<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: consiliile locale, ONG-uri, APM<br />
Costuri estimate: -<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
221
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: reducerea semnificativă a gradului <strong>de</strong> ostilitate i a supersti iilor<br />
popula iei locale; informarea popula iei locale.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr chestionare distribuite<br />
Prioritate: medie<br />
i completate.<br />
Măsură <strong>de</strong> management 4.3.6.<br />
Evaluarea impactului activită<br />
chestionare sociologice)<br />
ilor <strong>de</strong> con tientizare realizate în sit (sondaje,<br />
Descriere: Spre sfâr itul implementării prezentului plan <strong>de</strong> management se va realiza o<br />
evaluare a impactului activită ilor <strong>de</strong> comunicare, informare, con tientizare i educa ie<br />
ecologică. În acest sens se vor produce chestionare, sondaje cu con inut specific în func ie<br />
<strong>de</strong> grupurile intă. Grupurile intă vor fi reprezentate <strong>de</strong>: institu iile <strong>de</strong> învă ământ,<br />
popula ia locală, investitori, ONG-uri, etc. Întrebările din chestionare, sondaje vor face<br />
referire la ac iunile <strong>de</strong> comunicare, informare, con tientizare i educative organizate pe<br />
parcusul celor 5 ani <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>le ariei ( i/sau în coloaborare cu alte insitu ii)<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: la sfâr itul celor 5 ani <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: institu iile <strong>de</strong> învă ământ, autorită ile locale, ONG, etc.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri structurale<br />
Rezultate a teptate: grad ridicat <strong>de</strong> con tientizare; participare ridicată la ac iunile <strong>de</strong><br />
educa iei ecologică pe parcusul celor 5 ani; suficiente ac iuni <strong>de</strong> comunicare (comunicate<br />
<strong>de</strong> presă, informa ii pe site-ul web etc.).<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> chestionare sociologice/sondaje completate; numărul <strong>de</strong><br />
răspunsuri pozitive la întrebările din chestionare/sondaje; numărul <strong>de</strong> răspunsuri negative la<br />
întrebările din chestionare/sondaje.<br />
Prioritate:<br />
OBIECTIV GENERAL (TEMĂ) 5<br />
222
Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile<br />
i habitatele <strong>de</strong> interes comunitare<br />
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 5.1.<br />
Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.1.1.<br />
Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale<br />
protejate.<br />
Descriere: Ocolul Silvic Experimental Vidra (custo<strong>de</strong>le ariei) a ob inut pentru suprafa a <strong>de</strong><br />
pădure aflată în administrarea sa certificarea forestieră. Cu toate acestea suprafa a sitului<br />
ROSPA0075 este mai mare <strong>de</strong>cât suprafa a fondului forestier administrat <strong>de</strong> OSE Vidra.<br />
Prin urmare, custo<strong>de</strong>le va promovara ob inerea certificării forestiere pentru restul <strong>de</strong> pădure<br />
din cadrul sitului realizând o serie <strong>de</strong> întâlniri <strong>de</strong> infromare privind certificarea i avantajele<br />
acesteia cu proprietarii/administratorii <strong>de</strong> pădure <strong>de</strong> pe surpafa a sitului.<br />
Desigur că certificarea managementului forester este un act voluntar, iar procesul <strong>de</strong><br />
certificare va putea fi <strong>de</strong>marat numai la solicitarea proprietarului/administratorului pădurii.<br />
Custo<strong>de</strong>le va sprijini proprietarii/administratorii <strong>de</strong> pădure, dacă ace tea se vor hotărî să<br />
<strong>de</strong>mareze procesul <strong>de</strong> ob inerea a certificării forestiere.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: ocoalele silvice, proprietarii priva i <strong>de</strong> pădure, ICAS<br />
Costuri estimate: -<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: ob inerea certificării forestiere pentru majoritatea suprafe elor <strong>de</strong><br />
pădure din cadrul sitului; îmbunătă irea managementului forestier<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> întâlniri realizate cu propritetarii/administratorii <strong>de</strong> pădure;<br />
suprafa a <strong>de</strong> pădure certificată forestier<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.1.2.<br />
Inclu<strong>de</strong>rea preve<strong>de</strong>rilor <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management al ariei naturale protejate (măsurile<br />
referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic.<br />
Descriere: custo<strong>de</strong>le trebuie să solicite i să urmărească armonizarea i inclu<strong>de</strong>rea<br />
măsurilor <strong>de</strong> management pentru speciile criteriu <strong>de</strong> păsări în cadrul planurilor <strong>de</strong><br />
amenajament silvic existente pe suprafa a sitului. Pentru proprietarii priva i care nu <strong>de</strong> in<br />
223
un plan <strong>de</strong> amenajament, custo<strong>de</strong>le ariei protejate va solicita elaborarea acestora i<br />
inclu<strong>de</strong>rea măsurilor referitoare la habitatele forestiere în cadrul acestora.<br />
În acest sens custo<strong>de</strong>le va organiza întâlniri cu administratorii ocoalelor silvice, precum i cu<br />
proprietarii priva i pentru a-i informa asupra acestor aspecte.<br />
Preve<strong>de</strong>rile planului <strong>de</strong> management sunt prioritare oricăror alte planuri <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare/amenajament etc.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: administratorii ocoalelor silvice, proprietari priva<br />
ICAS.<br />
Costuri estimate:<br />
i, APM,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: armonizarea amenajamentelor silvice cu planul <strong>de</strong> management<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: măsurile <strong>de</strong> managenent privind habitatele forestiere incluse în<br />
planurilor <strong>de</strong> amenajament silvic.<br />
Prioritate: mare<br />
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 5.2.<br />
Promovarea utilizării durabile a pajiştilor (păşuni, fâneţe) i terenurilor agricole<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.2.1.<br />
Promovarea elaborării unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici <strong>de</strong> administrare a<br />
paji tilor i promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/ gestionarilor <strong>de</strong> paji ti.<br />
Descriere: elaborarea ghidului <strong>de</strong> bune practici <strong>de</strong> administrare a paji tilor va avea drept<br />
scop informarea fermierilor locali privind pachetele <strong>de</strong> agro-mediu pentru paji ti, cerin ele<br />
minime i cerin ele specifice ale pachetelor <strong>de</strong> agro-mediu, condi iile <strong>de</strong> eligibilitate, lista<br />
comunelor eligibile cuprinse în PNDR, alte informa ii relevante. Ghidul va con ine <strong>de</strong><br />
asemenea, date specifice pentru situl ROSPA0075 Măgura Odobe ti i vecinătatea acestuia<br />
Ghidul va fi distibuit <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> la toate punctele <strong>de</strong> informare ale sitului i la<br />
primăriile localită ilor din cadrul sitului. Reprezenta i ai primăriilor vor fi instrui i <strong>de</strong><br />
către custo<strong>de</strong> privind <strong>de</strong>siminarea informa iei către fermierii locali. De asemenea, ghidul va<br />
fi prezentat la diferite evenimente organizate <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>.<br />
Totodată, custo<strong>de</strong>le va participa în cadrul sesiunilor <strong>de</strong> informare organizate anual <strong>de</strong> APIA<br />
i, atunci când va fi posibil, va sublinia importan a men inerii paji tilor i pă unilor în<br />
condi ii optime pentru biodiversitatea din cadrul sitului, precum i necesitatea unui număr<br />
cât mai mare <strong>de</strong> aplican i.<br />
224
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: APM, APIA, ONG-uri, primăriile i consiliile locale, APDRP.<br />
Costuri estimate: -<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri structurale (PNDR, FEGA)<br />
Rezultate a teptate: administrarea optimă a paji tilor din cadrul i vecinătatea sitului;<br />
publicul larg i fermieri informa i privind pachetele <strong>de</strong> agro-mediu<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> exemplare <strong>de</strong> ghid distribuite; numărul <strong>de</strong> loca ii <strong>de</strong><br />
distribu ie a ghidului; calitate ridicată a paji tilor (teritorii <strong>de</strong> hrănire optime pentru<br />
răpitoare).<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.2.2.<br />
Promovarea Ghidului pentru bune conditii agricole si <strong>de</strong> mediu (GAEC) în rândul<br />
agricultorilor <strong>de</strong> pe teritoriul ariei naturale protejate.<br />
Descriere: custo<strong>de</strong>le va promova ghidul privind cele mai bune practici agricole i a Codului<br />
pentru bune cond ii agricole i <strong>de</strong> mediu (GAEC) în cadrul a diferite evenimente organizate<br />
<strong>de</strong> către autorită ile locale. De asemenea, informa ii privind ghidul vor fi distribuite la<br />
punctele <strong>de</strong> informare/centru <strong>de</strong> vizitare ce vor fi create pentru sit. Personalul punctelor <strong>de</strong><br />
informare/centrului <strong>de</strong> vizitare va fi instruit <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> privind <strong>de</strong>siminarea informa<br />
către fermierii locali.<br />
iei<br />
Prin intermediul primăriilor localită<br />
aria naturală protejată.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
ilor din sit se vor organiza întâlniri cu agricultorii din<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: autorită<br />
Costuri estimate:<br />
ile locale i ju<strong>de</strong> ene, APIA<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- fonduri structurale<br />
Rezultate a teptate: administrare optimă a terenurilor agricole din sit (inclusiv men inerea<br />
unui mozaic <strong>de</strong> culturi); public larg<br />
mediu.<br />
i agricultori informa i asupra pachetelor <strong>de</strong> agro-<br />
225
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> evenimente un<strong>de</strong> se va promova ghidul; numărul <strong>de</strong><br />
agricultori care aplică pentru măsurile <strong>de</strong> agro-mediu; calitatea ridicată a terenurilor agricole.<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.2.3.<br />
Promovarea inclu<strong>de</strong>rii măsurilor şi regulilor <strong>de</strong> gestionare durabilă a paji<br />
terenurilor arabile în contractele <strong>de</strong> închiriere<br />
tilor i<br />
Descriere: pentru paji tile i terenurile arabile din cadrul i vecinătatea sitului care<br />
apar in <strong>de</strong> consiliile/primăriile locale (sau consiliul ju<strong>de</strong> ean, dacă este cazul) i doresc a fi<br />
închiriate/concesionate, custo<strong>de</strong>le va discuta în prealabil cu reprezentan ii acestor institu ii<br />
posibilitatea inclu<strong>de</strong>rii măsurilor<br />
<strong>de</strong> concesionare/închiriere.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
i regulilor <strong>de</strong> gestionare durabilă în cadrul contractulelor<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: primăriile<br />
concesionarii.<br />
Costuri estimate:<br />
i consiliile locale, consiliul ju<strong>de</strong> ean,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- fonduri structurale<br />
Rezultate a teptate: administrarea optimă a paji tilor din cadrul i vecinătatea sitului.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> contracte care con<br />
durabilă incluse.<br />
Prioritate: medie<br />
in măsurile i regulile <strong>de</strong> gestionare<br />
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 5.3.<br />
Promovarea unei <strong>de</strong>zvoltări durabile a localită ilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei<br />
naturale protejate.<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.3.1.<br />
Luarea în consi<strong>de</strong>rare a preve<strong>de</strong>rilor <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management în procesul <strong>de</strong> elaborare<br />
a planurilor <strong>de</strong> urbanism (PUG, PUZ), amenajare teritorială, <strong>de</strong> utilizare a terenurilor<br />
i a tuturor modurilor <strong>de</strong> utilizare a resurselor<br />
Descriere: custo<strong>de</strong>le trebuie să solicite i să urmărească introducerea preve<strong>de</strong>rilor relevante<br />
ale planului <strong>de</strong> management în cadrul planurilor <strong>de</strong> amenajare, <strong>de</strong> urbanism (PUG-urilor,<br />
PUZ-rilor etc.), planurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regională, etc. La actualizarea sau elaborarea acestor<br />
planuri conform legisla iei în vigoare 1 trebuie să se ină cont <strong>de</strong> existen a ariei protejate,<br />
1 OUG 57/2007 cu completările i modificările ulterioare adoptate prin Legea 49/2011<br />
226
să fie evi<strong>de</strong>n iate limitele acesteia pe harta i să se aibă în ve<strong>de</strong>re restric iile impuse <strong>de</strong><br />
către legisla ia specifică ariilor naturale protejate i a preve<strong>de</strong>rilor planului <strong>de</strong> management<br />
al sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti.<br />
Perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfă urare (sau frecven a) <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfă urare a ac iunii:permanent<br />
Responsabil:custo<strong>de</strong>le ariei naturale protejate, autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene, APM-ul<br />
Institu ii ce vor fi implicate: autorită i locale, APM, consiliile locale i cel ju<strong>de</strong> ean<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- fonduri private<br />
Rezultate a teptate: inclu<strong>de</strong>rea preve<strong>de</strong>rilor planului <strong>de</strong> management în PUG-uri, PUZ-uri,<br />
regulamentul <strong>de</strong> urbanism etc., după caz.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> PUG-uri, PUZ-uri care au inclus i respectă preve<strong>de</strong>rile<br />
planurilor <strong>de</strong> management.<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.3.2.<br />
Dezvoltarea unui mecanism <strong>de</strong> avizare internă a activită ilor cu posibil impact negativ<br />
asupra sitului, bazat pe hărţile <strong>de</strong> distribuţie ale speciilor şi cu respectarea măsurilor <strong>de</strong><br />
conservare specifice<br />
Descriere: conform legisla iei în vigoare, custo<strong>de</strong>le unui sit Natura 2000 trebuie să avizeze<br />
activită ile cu posibil impact asupra sitului (planuri i programe, precum i proiecte<br />
publice sau private) care se doresc a se <strong>de</strong>zvolta. Custo<strong>de</strong>le va <strong>de</strong>zvolta un mecanism <strong>de</strong><br />
avizare intern, care va fi respectat i care va lua în consi<strong>de</strong>rare aspecte precum:<br />
a) speciile <strong>de</strong> păsări pentru care a fost <strong>de</strong>semnat situl i care este posibil să fie afectate<br />
pe termen scrut, mediu i lung;<br />
b) hăr ile <strong>de</strong> distribu ie ale acestora;<br />
c) dacă activitatea planificată contravine sau nu măsurilor <strong>de</strong> conservare specifice<br />
implementate în sit;<br />
d) Etc.<br />
În acest sens, custo<strong>de</strong>le poate <strong>de</strong>semna o persoană (sau mai multe) cu expertiză care să<br />
analizeze aceste aspecte sau poate cere consultan<br />
ONG-uri cu expertiză.<br />
ă din partea APM-lui, institu ii sau unor<br />
Custo<strong>de</strong>le va informa autorită ile <strong>de</strong> mediu competente pentru eliberarea<br />
avizului/acordului/autoriza iei <strong>de</strong> mediu privind avizul emis.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: APM, ICAS<br />
227
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- taxele percepute pentru procedurile <strong>de</strong> avizare<br />
Rezultate a<br />
cadrul sitului<br />
teptate: <strong>de</strong>zvoltarea activită ilor fără impact sau cu impact nesemnificativ în<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: numărul <strong>de</strong> avize eliberate <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong><br />
Prioritate: mare<br />
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 5.4.<br />
Promovarea<br />
protejate<br />
i sprijinirea activită ilor tradi ionale din sit, etichitate cu sigla ariei naturale<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.4.1.<br />
Promovarea păstrării i revitalizarea activită ilor tradi ionale în cadrul<br />
comunită ilor locale<br />
Descriere: custo<strong>de</strong>le sitului trebuie să promoveze la nivelul institu iilor <strong>de</strong>cizionale i a<br />
comunită ilor locale necesitatea păstrării tradi iilor i obiceiurilor locale, ca resursă<br />
culturală i economică locală pentru cre terea gradului <strong>de</strong> interes al zonei. Promovarea se<br />
va realiza prin organizarea, împreună cu comunitatea locală, a unor evenimente cu profil<br />
tradi ional, producerea <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> promovare a produselor tradi ionale, etc.<br />
Custo<strong>de</strong>le poate realiza sondaje (sau chestionare) privind activită ile tradi ionale i<br />
dorin a <strong>de</strong> revitalizare a celor dispărute în cadrul comunită ilor locale.<br />
Custo<strong>de</strong>le poate fi implicat direct (în calitate <strong>de</strong> partener) în proiecte <strong>de</strong> revitalizare i<br />
promovare a activită ilor tradi ionale în cadrul localită ilor aferente sitului.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Consiliul Ju<strong>de</strong><br />
ONG-uri.<br />
Costuri estimate:<br />
ean, autorită ile locale, comunitatea locală,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
- fonduri structurale<br />
228
Rezultate a teptate: tradi ii i obiceiuri locale introduse în circutul economic ( i<br />
turistic); materiale <strong>de</strong> promovare a tradi iilor locale realizate; cre terea gradului <strong>de</strong> interes<br />
al vizitatorilor pentru zonă; cre terea gradului <strong>de</strong> con tientizare al localnicilor privind<br />
păstrarea activită ilor tradi ionale.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> promovare a activită ilor tradi ionale; număr<br />
<strong>de</strong> sondaje efectuate; grad <strong>de</strong> con tientizare al membrilor comunită ii locale; grad <strong>de</strong><br />
mul umire al vizitatorilor.<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 5.4.2.<br />
Elaborarea unui plan <strong>de</strong> promovare a produselor locale <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> (în colaborare<br />
cu autorită ile locale) prin conferirea i<strong>de</strong>ntită ii <strong>de</strong> provenien ă a produselor <strong>de</strong> pe<br />
teritoriul sitului (brand garantat)<br />
Descriere: Trebuie accentuat faptul că unul dintre factori importan i care va <strong>de</strong>termina<br />
<strong>de</strong>zvoltarea socio-economică a zonei este publicitatea înso ită <strong>de</strong> „branding”, respectiv<br />
promovarea produselor <strong>de</strong> marcă (brand) cu recunoa tere regională, inclusiv sus inerea<br />
realizării <strong>de</strong> mărci proprii ale produselor tradi ionale.<br />
În acest sens, custo<strong>de</strong>le în colaborare cu autorită ile ju<strong>de</strong> ene i locale, va elabora un plan<br />
<strong>de</strong> promovare a produselor tradi ionale, locale i posibilită ile <strong>de</strong> comercializare a<br />
acestora. Produsele tradi ionale vor avea incluse în marcă (brand) numele ariei protejate<br />
(exemplu <strong>de</strong> produse tradi<br />
etc).<br />
ionale ce pot fi promovate: brânzeturi, cioplitul lemnului, olăritul,<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: consiliul ju<strong>de</strong><br />
APM, ONG-urile<br />
Costuri estimate:<br />
ean, autorită ile locale, comunită ile locale,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri structurale (PNDR)<br />
Rezultate a teptate: men inerea patrimoniul cultural i natural al zonei prin promovarea<br />
i comercializarea produselelor tradi ionale; păstrarea i<strong>de</strong>ntită ii culturale i naturale a<br />
zonei; cre terea gradului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a zonelor rurale; cre terea gradului<br />
<strong>de</strong> con tientizare a comunită ilor locale.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: planul <strong>de</strong> promovare al produselor locale (cu brand garantat); produse<br />
cu mărci proprii ce fac referire la aria protejată; grad <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a zonelor<br />
rurale.<br />
Prioritate: mare<br />
229
OBIECTIVUL GENERAL (TEMĂ) 6<br />
Crearea <strong>de</strong> oportunită i pentru <strong>de</strong>sfă urarea unui turism durabil (prin intermediul<br />
valorilor naturale i culturale) cu scopul limitării impactului asupra mediului<br />
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 6.1.<br />
Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale, culturale i istorice<br />
locale<br />
Măsură <strong>de</strong> management 6.1.1.<br />
Elaborarea un plan strategic pentru <strong>de</strong>zvoltarea turismului durabil prin formarea unui<br />
grup <strong>de</strong> lucru cu to i factorii interesa i din zonă<br />
Descriere: Pentru a pomova eficient aria protejată i pentru cre te numărul <strong>de</strong> vizitatori în<br />
cadrul sitului<br />
<strong>de</strong>finite.<br />
i vecinătatea sa este necesară <strong>de</strong>zvoltarea unui plan clar, cu direc ii bine<br />
Custo<strong>de</strong>le ariei protejate va ini ia un grup <strong>de</strong> lucru pentru elaborarea acestuia. Din grupul <strong>de</strong><br />
lucru vor face parte toti factorii interesa i din zonă, precum i persoane cu expertiză în<br />
domeniu. Se vor organiza o serie <strong>de</strong> întâlniri pentru elaborarea planului, i<strong>de</strong>ntificarea<br />
poten ialului turistic al zonei, a tipului <strong>de</strong> turism la care se pretează zona etc. Se va ine<br />
cont <strong>de</strong> obiectivele <strong>de</strong> conservare ale sitului, precum<br />
istorice. Se va pormova <strong>de</strong>zvoltarea eco-turismului.<br />
i <strong>de</strong> valorile naturale, culturale i<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: în primul an <strong>de</strong> implementare a prezentului plan <strong>de</strong> management<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Consiliul Ju<strong>de</strong><br />
APM, ONG-uri, etc.<br />
Costuri estimate:<br />
ean, autorită ile locale, operatorii <strong>de</strong> turism,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
Rezultate a teptate: grad mare <strong>de</strong> implicare a factorilor interesa i<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> persoane/institu<br />
Prioritate: mare<br />
ii nominalizate participante<br />
Măsură <strong>de</strong> management 6.1.2.<br />
230
Realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind inclu<strong>de</strong>rea în<br />
activitatea acestora a unor programe <strong>de</strong> prezentare a valorilor naturale i culturale.<br />
Descriere: ghidul turistic va fi realizat cu scopul <strong>de</strong> a contribui la promovarea sitului i a<br />
valorilor naturale, culturale i istorice ale acestuia (ex: trasee tematice în cadrul sitului,<br />
locuri <strong>de</strong> observat specii <strong>de</strong> păsări, situl arheologic <strong>de</strong> la Bolote ti, fosta Mănăstirea Mera,<br />
etc.). În cadrul ghidului vor fi intorduse diferite programe <strong>de</strong> prezentare a valorilor, loca iile<br />
un<strong>de</strong> pot fi văzute acestea, trasee <strong>de</strong> vizitare a sitului, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> pot fi solicitate mai multe<br />
informa ii, tour-operatori i ghizi locali etc.<br />
Ghidul turistic poate fi realizat <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> în colaborare cu autorită<br />
cu operatorii <strong>de</strong> turism, proprietarii <strong>de</strong> pensiuni.<br />
ile ju<strong>de</strong> ene sau<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: în primii 2 ani <strong>de</strong> implementare a planului <strong>de</strong> management<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: autorită ile locale, ju<strong>de</strong> ene, reprezentan ii/adminstratorii <strong>de</strong><br />
pădure, tour-operatori, proprietari <strong>de</strong> pensiuni etc.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
- fonduri ob inute <strong>de</strong> către ONG-uri<br />
Rezultate a teptate: ghid turistic al Ariei Speciale <strong>de</strong> Protec ie Avifaunistică Măgura<br />
Odobe ti i al localită ilor adiacente ariei; cre terea gradului <strong>de</strong> con tientizare,<br />
informare.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> exemplare <strong>de</strong> ghid produse i distribuite; număr <strong>de</strong> touroperatori<br />
i pensiuni care distribuie ghidul; număr <strong>de</strong> vizitatori.<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 6.1.3.<br />
Realizarea <strong>de</strong> cursuri pentru ghizi locali <strong>de</strong> prezentare a valorilor naturale, culturale<br />
istorice din sit<br />
i<br />
Descriere: pentru a introduce cu succes în circuitul turistic valorile naturale, culturale i<br />
istorice din cadrul sitului se vor organiza cursuri <strong>de</strong> instruire pentru ghizii locali. Aceste<br />
cursuri <strong>de</strong> instruite pot fi realizate în cadrul unor proiecte <strong>de</strong> promovare turistică a zonei <strong>de</strong><br />
către custo<strong>de</strong>le ariei protejate singur sau în colaborarea cu autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
sau institu ii <strong>de</strong> învă ământ, ONG-uri.<br />
În cadrul cursului <strong>de</strong> instruire se va pune accent asupra măsurilor restrictive privind<br />
<strong>de</strong>sfă urarea turismului, ce fel <strong>de</strong> activită i pot fi <strong>de</strong>sfă urate i perioada optimă <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>sfă urare a acestora (ex: birdwaching, ciclism etc.), programe <strong>de</strong> prezentare a valorilor<br />
naturale i culturale.<br />
De asemenea se va face o informare asupra valorilor:<br />
231
a) naturale: specii <strong>de</strong> păsări, specii <strong>de</strong> plante etc.<br />
b) culturale: tradi ii, case memoriale, produse tradi ionale etc.<br />
c) istorice: monumente istorice, situri arheologice, zone cu semnifica ie istorică etc.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene, institu ii <strong>de</strong> învă ământ,<br />
ONG-uri, ghizi locali, operatori turistici<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
- fonduri ob inute <strong>de</strong> către ONG-uri<br />
Rezultate a teptate: ghizi locali instrui i; cre terea gradului <strong>de</strong> con tientizare i a<br />
cunoa terii valorilor sitului.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> cursuri realizate; suport <strong>de</strong> curs disponibil; număr <strong>de</strong> ghizi<br />
care practică eco-turismul.<br />
Prioritate: medie<br />
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 6.2.<br />
Dezvoltarea infrastructurii i serviciilor necesare unui turism durabil în cadrul sitului<br />
Măsură <strong>de</strong> management 6.2.1.<br />
Realizarea infrastructurii <strong>de</strong> vizitare (trasee, zone <strong>de</strong> popas şi picnic, centru <strong>de</strong> vizitare,<br />
etc).<br />
Descriere: existen a unei infrastructuri <strong>de</strong> vizitare reprezintă principalul instrument <strong>de</strong><br />
atrac ie a vizitatorilor în cadrul sitului. În acest sens se vor amenaja:<br />
a) traseele turistice/sau tematice marcate. Acestea repezintă o atrac ie atât pentru<br />
practicarea drume iilor, cât i pentru practicarea altor tipuri <strong>de</strong> turism, spre exemplu<br />
ciclism montan. Acestea vor fi amenajate în principiu pe drumurile forestiere <strong>de</strong>ja<br />
existene în sit.<br />
b) zone <strong>de</strong> popas. Acestea se vor amenaja pe parcusul traseelor turistice/tematice i vor<br />
fi dotate cu panouri informative<br />
respectate <strong>de</strong> către vizitatori.<br />
i preve<strong>de</strong>rile regulamentului sitului ce trebuie să fie<br />
c) Spa ii <strong>de</strong> recreere/picnic – acestea vor fi atent selec ionate <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong>le<br />
sitului, în a a fel încât să nu producă <strong>de</strong>rajnul speciile <strong>de</strong> păsări, dar i altor animale.<br />
Spa iile <strong>de</strong> recreere/picnic vor fi dotate cu co uri <strong>de</strong> gunoi i panouri informative.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
232
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> impelementare: Consiliul Ju<strong>de</strong><br />
locale.<br />
Costuri estimate:<br />
ean, administratorii <strong>de</strong> pădure, autorită ile<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- buget <strong>de</strong> stat<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
- fonduri ob inute <strong>de</strong> către ONG-uri<br />
Rezultate a teptate: trasee turistice/tematice marcate; zone <strong>de</strong> popas i spa ii <strong>de</strong><br />
recreere/picnic a<strong>de</strong>cvate.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> trasee turistice/tematice; grad <strong>de</strong> informare/con<br />
Prioritate: mare<br />
tientizare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 6.2.2.<br />
Păstrarea i promovarea arhitecturii locale tradi ionale, atât în ce prive te clădirile<br />
vechi cât i cele noi<br />
Descriere: custo<strong>de</strong>le sitului trebuie să promoveze la nivelul institu iilor <strong>de</strong>cizionale<br />
necesitatea păstrării arhitecturii locale tradi ionale ca resursă culturală pentru gre terea<br />
gradului <strong>de</strong> interes al zonei (ex: case tradi<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
ionale, textile <strong>de</strong> interior specific vrâncene, etc).<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: Consiuliul Ju<strong>de</strong><br />
consiliile locale, comunitatea locală.<br />
Costuri estimate:<br />
ean i serviciile <strong>de</strong>concentrate ale acestuia,<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
Rezultate a teptate: păstrarea arhitecturii tradi ionale la construc iile existente; realizarea<br />
<strong>de</strong> noi construc ii care respectă stilul arhitectural tradi ional; cre terea gradului <strong>de</strong> interes<br />
al vizitatorilor în zonă.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> construc ii; număr <strong>de</strong> vizitatori; grad <strong>de</strong> mul umire al<br />
vizitatorilor; grad <strong>de</strong> con<br />
Prioritate: medie<br />
tientizare al membrilor comunită ii<br />
233
Măsură <strong>de</strong> management 6.2.3.<br />
Iniţierea şi sprijinul <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong> servicii tradi ionale <strong>de</strong> către localnici, care să<br />
diversifice şi să crească calitatea experienţelor vizitatorilor<br />
Descriere: se va promova <strong>de</strong>zvoltarea unor servicii tradi ionale la nivelul pensiunilor i<br />
localnicilor din sit, care vor putea inclu<strong>de</strong> aceste servicii în circuitul turistic: bucătăria<br />
tradi ională, portul tradi ional, me te ugul sculptatului în lemn, vinul <strong>de</strong> Odobe ti etc.<br />
Custo<strong>de</strong>le ariei protejate va promova i va participa activ la <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong><br />
promovare a serviciilor tradi ionale. Promovarea serviciilor tradi ionale poate fi discutată<br />
cu proprietarii <strong>de</strong> pensiune ( i tour-operatorii) în cadrul diferitelor întâlniri <strong>de</strong> promovare a<br />
valorilor sitului sau a activită ilor <strong>de</strong> con tientizare.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: autorită i locale i ju<strong>de</strong> ene, institu ii <strong>de</strong> învă ământ, touroperatori,<br />
proprietari <strong>de</strong> pensiune, ONG-uri etc.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
- fonduri structurale<br />
Rezultate a teptate: inclu<strong>de</strong>rea serviciilor tradi ionale în serviciile oferite vizitatorilor;<br />
cre terea nivelului <strong>de</strong> cultură i informare a localnicilor i vizitatorilor.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> pensiuni care prestează servicii tradi ionale; numărul <strong>de</strong><br />
vizitatori i gradul <strong>de</strong> mul umire al acestora.<br />
Prioritate: mare<br />
Măsură <strong>de</strong> management 6.2.4.<br />
Promovarea realizării <strong>de</strong> eco-pensiuni.<br />
Descriere: în ve<strong>de</strong>rea cre terii gradului <strong>de</strong> atractivitate pentru sit, custo<strong>de</strong>le va promova<br />
realizarea <strong>de</strong> pensiuni – eco, în combina ie cu stilul tradi ional, în zone a<strong>de</strong>cvate pentru<br />
astfel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltări. Aceste pensiuni vor putea fi introduse în strategia <strong>de</strong> brand ale sitului.<br />
În acest sens, custo<strong>de</strong>le (singur sau în colaborare cu alte autorită i/organiza ii) va organiza<br />
evenimente/workshop-uri <strong>de</strong> promovare a <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong> eco-pensiuni.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: pe tot parcursul implementării planului <strong>de</strong> management<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene, comunitatea locală,<br />
proprietari <strong>de</strong> pensiuni, ONG-uri<br />
234
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri ale administra iilor locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
- fonduri structurale<br />
Rezultate a teptate: <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> eco-pensiuni; inclu<strong>de</strong>rea acestor pensiuni în strategia <strong>de</strong><br />
brand a sitului.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: număr <strong>de</strong> eco-pensiuni; număr <strong>de</strong> vizitatori al eco-pensiunilor în<br />
compara ie cu celelate tipuri <strong>de</strong> pensiuni.<br />
Prioritate: medie<br />
Măsură <strong>de</strong> management 6.2.5.<br />
Incurajarea parteneriatelor între iniţiativele turistice locale şi tour-operatori na<br />
pentru turism şi recreere orientate spre natură<br />
ionali<br />
Descriere: tot în ve<strong>de</strong>rea unei mai bune promovări a zonei, precum i pentru a beneficia <strong>de</strong><br />
schimb <strong>de</strong> experien ă cu al i administratori/custozi ai ariilor protejate din ară, se vor<br />
i<strong>de</strong>ntifica posibilii colaboratori în ve<strong>de</strong>rea stabilirii unor protocoale <strong>de</strong> colaborare, re ele i<br />
structuri asociative tematice la care se poate a<strong>de</strong>ra. Astfel se va putea analiza oportunită ile<br />
i avantajele a<strong>de</strong>rării la aceste structuri. Prin crearea <strong>de</strong> parteneriate se va putea i<strong>de</strong>ntifica<br />
grupurile interesate <strong>de</strong> turism cu orientare spre natură<br />
vizitatori.<br />
Perioada <strong>de</strong> timp: permanent<br />
Responsabili: custo<strong>de</strong>le ariei protejate<br />
i astfel se va putea cre te numărul <strong>de</strong><br />
Parteneri <strong>de</strong> implementare: autorită i locale i ju<strong>de</strong> ene, institu ii <strong>de</strong> învă ământ, touroperatori,<br />
proprietari <strong>de</strong> pensiune, ONG-uri, structuri similare etc.<br />
Costuri estimate:<br />
Surse <strong>de</strong> finan are posibile:<br />
- fondurile <strong>de</strong> administrare a ariei protejate<br />
- proiecte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
- fonduri private<br />
- fonduri structurale<br />
Rezultate a teptate: îmbunătă irea cuno tin elor i dobândirea <strong>de</strong> experin ă în ceea ce<br />
prive te administrarea ariei naturale protejate; promovarea sitului; cre terea numărului <strong>de</strong><br />
vizitatori.<br />
Indicatori <strong>de</strong> succes: cre terea perfoman elor în gestionarea ariei protejate; cre terea<br />
solicitărilor <strong>de</strong> servicii sau produse oferite <strong>de</strong> către membrii comunită<br />
mare <strong>de</strong> vizitatori.<br />
ilor locale; număr<br />
235
Prioritate: mare<br />
236
5. <strong>Planul</strong> <strong>de</strong> activitati<br />
Nr Activitate<br />
Tabel 1 – Planificare temporală a activităţilor<br />
Anul 1 Anul 2 Anul 3 ..... Anul N<br />
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T<br />
2<br />
T3 T4 T1 T2 T3 T4 T<br />
1<br />
T<br />
2<br />
T<br />
3<br />
T<br />
4<br />
Prioritat<br />
e<br />
1 Conservarea i managementul speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti i habitatelor acestora<br />
1.1 Menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu, cuibăritoare din cadrul sitului<br />
1.1.1<br />
1.1.2<br />
1.1.3<br />
.<br />
Menţinerea procentajului actual <strong>de</strong><br />
pădure matură (peste 80 ani) raportat la<br />
întreaga suprafaţă forestieră <strong>de</strong> pe<br />
cuprinsul sitului (conform datelor din<br />
Amenajamentele Silvice)<br />
Stabilirea suprafeţelor <strong>de</strong> zone tampon în<br />
jurul cuiburilor şi limitarea/controlul<br />
activităţilor forestiere în zona tampon, în<br />
perioada <strong>de</strong> cuibărit pentru protecţia<br />
speciilor <strong>de</strong> răpitoare şi a berzei negre<br />
Menţinerea unei structuri forestiere<br />
mozaicate în cadrul unităţilor <strong>de</strong><br />
producţie, prin păstrarea <strong>de</strong> pâlcuri <strong>de</strong> 3-5<br />
arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în<br />
zonele <strong>de</strong> recoltare<br />
Menţinerea lemnului mort pentru<br />
1.1.4 asigurarea condiţiilor specifice <strong>de</strong> habitat<br />
pentru speciile <strong>de</strong> ciocănitori<br />
Menţinerea unui număr mare <strong>de</strong> stejari<br />
1.1.5 bătrâni necesari pentru asigurarea<br />
. condiţiilor optime <strong>de</strong> cuibărit pentru<br />
Dendrocopos medius<br />
1.1.6 Interzicerea aplicării tratamentelor<br />
. chimice, cu excepţia cazurilor dovedite<br />
Respon<br />
sabil<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare<br />
Mare<br />
Mare<br />
Mare<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
Ocoalele<br />
Silvice<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
ocoalele<br />
silvice<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
ocoalele<br />
silvice<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
ocoalele<br />
silvice<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le,<br />
ocoalele<br />
Partener<br />
237
1.1.7<br />
.<br />
1.1.8<br />
.<br />
<strong>de</strong> gradaţii sau <strong>de</strong>folieri şi doar în cazul<br />
ineficienţei sau imposibilităţii aplicării<br />
altor tipuri <strong>de</strong> tratamente (biologice,<br />
integrate etc.)<br />
Interzicerea aplicării <strong>de</strong>gajărilor şi<br />
curăţărilor chimice în pădurile din sit<br />
Izolarea liniilor <strong>de</strong> medie tensiune prin<br />
colaborarea cu companiile <strong>de</strong> transport a<br />
energiei electrice<br />
Mare<br />
silvice<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
ocoalele<br />
silvice<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
Compania<br />
<strong>de</strong> trasnport<br />
i<br />
distribu ie<br />
a energiei<br />
electrice<br />
1.2. Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor <strong>de</strong> păsări <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> terenurile agricole<br />
1.2.1<br />
.<br />
Promovarea şi aplicarea preve<strong>de</strong>rilor din<br />
pachetele existente în cadrul măsurii 214<br />
din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă<br />
valoare naturală. Practici agricole<br />
tradiţionale, Pajişti importante pentru<br />
păsări<br />
2 Inventarierea/evaluarea <strong>de</strong>taliată i monitoringul biodiversită ii<br />
Custo<strong>de</strong>le<br />
2.1. Recensămăntul în cazul speciilor <strong>de</strong> păsări la care nivelul populaţional este insuficient cunoscut şi monitorizarea speciilor criteriu<br />
2.1.1<br />
.<br />
2.1.2<br />
.<br />
2.1.3<br />
.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea potenţialelor zone <strong>de</strong><br />
cuibărit pentru speciile <strong>de</strong> răpitoare <strong>de</strong> zi,<br />
respectiv a principalelor zonelor <strong>de</strong><br />
hrănire necesare pentru menţinerea<br />
populaţiilor <strong>de</strong> răpitoare<br />
Evaluarea efectivelor populaţionale şi a<br />
distribuţiei speciilor Bonasa bonasia,<br />
Caprimulgus europaeus, Dendrocopos<br />
syriacus<br />
Monitorizarea speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu<br />
din cadrul sitului<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Direc ia Silvică<br />
Facultă i <strong>de</strong> profil, ONG-uri,<br />
Organiza ii crescători <strong>de</strong> animale,<br />
primării, proprietari pă uni<br />
Facultă i <strong>de</strong> profil, ONG-uri,<br />
ocoale silvice, voluntari<br />
Facultă i <strong>de</strong> profil, ONG-uri,<br />
ocoale silvice, voluntari<br />
Facultă i <strong>de</strong> profil, ONG-uri,<br />
ocoale silvice, voluntari<br />
238
2.2 Evaluarea unor factori <strong>de</strong> potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi a unor tehnici alternative <strong>de</strong> management al habitatelor din sit<br />
2.2.1<br />
.<br />
Investigarea şi evaluarea utilizării şi a<br />
tipurilor <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> folosite în pajiştile,<br />
păşunile şi terenurile agricole din sit<br />
Evaluarea speciilor şi a distribuţiei<br />
2.2.2 plantelor invazive în sit (lista <strong>de</strong> specii<br />
potenţial invazive)<br />
Investigarea posibilităţii obţinerii unei<br />
2.2.3 structuri pluriene a pădurii realizate prin<br />
. tăieri selective (transformarea pădurii<br />
spre codru grădinarit)<br />
3 Administrarea i managementul efectiv al Sitului Natura 2000 i asigurarea durabilită ii managementului<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Primării, APIA, AJVPS, ONG-uri,<br />
facultă i <strong>de</strong> profil<br />
Primării, ONG-uri, facultă i <strong>de</strong><br />
profil<br />
Facultă i <strong>de</strong> Silvicultură, insitute<br />
<strong>de</strong> cercetare silvică<br />
3.1 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul men inerii stării <strong>de</strong> conservare favorabilă a speciilor i habitatelor <strong>de</strong> interes conservativ<br />
3.1.1<br />
.<br />
3.1.2<br />
.<br />
3.1.3<br />
3.1.4<br />
.<br />
3.1.6<br />
.<br />
Respectarea convenţiei <strong>de</strong> custodie<br />
privind administrarea ariei protejate<br />
Asigurarea personalului necesar<br />
administrării ariei naturale protejate<br />
Organizarea <strong>de</strong> întâlniri pentru<br />
func ionarea administrării optime a<br />
sitului<br />
Încheierea <strong>de</strong> protocoale <strong>de</strong> colaborare cu<br />
toţi factorii interesaţi pentru <strong>de</strong>sfăşurarea<br />
diferitelor activităţi ce vizează potenţialul<br />
sitului (cercetare, proiecte <strong>de</strong> conservare<br />
implemenate în zonă, conştientizare,<br />
activităţi generatoare <strong>de</strong> venit etc.)<br />
Implicarea unor institu ii/organiza ii<br />
partenere şi a comunităţii locale pentru<br />
realizarea unui management participativ<br />
3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le APM, Garda <strong>de</strong> Mediu, MMP<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Autorită ile locale, cercetători,<br />
biologi, tehnicieni, stu<strong>de</strong>n i,<br />
voluntari<br />
Direc ia Silvică. Ocoalele silvice,<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, APM,<br />
autorită i locale, propritari priva i<br />
<strong>de</strong> fond forestier<br />
Custozi ai altor SPA/ SCI-uri, firme<br />
cu activită i generatoare <strong>de</strong> venit,<br />
furnizori i prestatori <strong>de</strong> servici<br />
Facultă i <strong>de</strong> profil, ONG-uri, firme<br />
cu profil ecoturistic, Consiliul<br />
Ju<strong>de</strong> ean<br />
239
3.2.1<br />
.<br />
3.2.2<br />
.<br />
Elaborarea bugetului anual necesar<br />
pentru activităţile <strong>de</strong> administrare şi<br />
management pentru atingerea scopului<br />
principal al planului <strong>de</strong> management din<br />
resurse proprii<br />
I<strong>de</strong>ntificarea unor noi surse <strong>de</strong> finanţare<br />
(accesare fonduri, sponsorizări) şi<br />
elaboarea unor proiecte <strong>de</strong> conservare cu<br />
finanţare externă<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, primării locale<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
3.2.3 Întocmirea planurilor <strong>de</strong> lucru anuale Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
MMP, Consiliu Europei, Consiliul<br />
Ju<strong>de</strong> ean, primării locale,<br />
institu ii din Statele Membre ale<br />
UE<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, primării locale,<br />
parteneri ai proiectelor în <strong>de</strong>rulae<br />
Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului (braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate <strong>de</strong> material lemnos, poluare,<br />
3.3.<br />
managementul nea<strong>de</strong>cvat al <strong>de</strong>şeurilor, incendieri, construcţii ilegale)<br />
Realizarea şi instalarea bornelor,<br />
panourilor i indicatoarelor, pentru<br />
3.3.1<br />
evi<strong>de</strong>n ierea limitelor ariei naturale<br />
protejate<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
APM, Ocoale silvice, autorită ile<br />
locale, Consiliul Ju<strong>de</strong> ean,<br />
comunitatea locală<br />
Dezvoltarea capacită ii personalului<br />
3.3.2<br />
implicat în administrarea/managementul<br />
.<br />
ariei naturale protejate<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mediul aca<strong>de</strong>mic, institu ii <strong>de</strong><br />
cercetare, APM, ocoale silvice,<br />
autorită ile locale, comunitatea<br />
locală, jandarmeria<br />
Implicarea activă a custo<strong>de</strong>lui în<br />
evaluarea<br />
3.3.3<br />
cinegetice<br />
cinegetic<br />
i<br />
activită ilor/resurselor<br />
stoparea braconajului<br />
Medie custo<strong>de</strong>le<br />
Asocia iile <strong>de</strong> vânătoare, ocoalele<br />
silvice<br />
Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda <strong>de</strong><br />
Garda <strong>de</strong> Mediu, Jandarmeria,<br />
3.3.4 mediu, APIA, Inspectoratul Silvic şi alte<br />
. instituţii relevante pentru realizarea unui<br />
Mare custo<strong>de</strong>le<br />
APIA, Inspectoratul silvic, APM,<br />
ocoale silvice, autorită ile locale,<br />
sistem <strong>de</strong> patrulare integrat<br />
comunitatea locală<br />
Întocmirea, aprobarea şi aplicarea<br />
Garda <strong>de</strong> Mediu, Jandarmeria,<br />
3.3.5 planului <strong>de</strong> intervenţie şi instituirea unui<br />
. sistem <strong>de</strong> reacţie rapidă pentru verificarea<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
APIA, Inspectoratil silvic, Consiliul<br />
Ju<strong>de</strong> ean, autorită ile locale,<br />
sesizărilor<br />
comunitatea locală, voluntari<br />
Acordarea <strong>de</strong> avize (negative/pozitive)<br />
Garda <strong>de</strong> Mediu, Inspectoratul<br />
3.3.6 pentru planurile/programele, proiecte i<br />
. activită ile care se realizează pe<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
silvic, APM, Ocoalele silvice,<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, comunitatea<br />
teritoriul ariei naturale protejate<br />
locală<br />
240
3.3.7<br />
.<br />
3.3.8<br />
.<br />
3.3.9<br />
.<br />
4<br />
4.1.<br />
Implicarea reţelelor <strong>de</strong> voluntari în<br />
raportarea imediata a <strong>de</strong>lictelor<br />
Asigurarea logisticii necesare pentru<br />
administrarea eficientă a ariei naturale<br />
protejate<br />
Monitorizarea implementării planului <strong>de</strong><br />
management şi realizarea raportărilor<br />
necesare către autorită i relevante<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Re ele <strong>de</strong> voluntari, scolile locale,<br />
autorită ile locale, comunitatea<br />
locală<br />
Institu ii, autorită i locale,<br />
sponsori, re ele <strong>de</strong> voluntari<br />
Garda <strong>de</strong> Mediu, MMP, APM,<br />
Administra ia financiară, insitu ii<br />
relevante, autorită i locale<br />
Cre terea nivelului <strong>de</strong> con tientizare i educa ie a publicului i grupurilor interesate privind importan a conservării biodiversită ii i pentru ob inerea<br />
sprijinului în ve<strong>de</strong>rea realizării obiectivelor planului <strong>de</strong> management al sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale <strong>de</strong> Protec<br />
lui web i altor mijloace <strong>de</strong> comunicare<br />
ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti prin intermediul materialelor informative, site-<br />
Crearea unei i<strong>de</strong>ntită<br />
4.1.1<br />
naturale protejate<br />
i vizuale a ariei<br />
Realizarea site-ului web al ariei protejate<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe ti i<br />
4.1.2 actualizarea permanentă a acestuia cu<br />
informaţii relevante pentru factorii<br />
interesa i i publicul larg<br />
4.1.3<br />
4.1.4<br />
4.1.5<br />
Realizarea i amplasarea <strong>de</strong> panouri<br />
informative în localită ile din cadrul<br />
sitului i în sit<br />
Realizarea <strong>de</strong> materiale informative<br />
referitoare la aria naturală protejată (<strong>de</strong><br />
ex. pliante, broşuri, CD-uri etc.), <strong>de</strong><br />
promovare a valorilor naturale, culturale<br />
i istorice a sitului<br />
Utilizarea i difuzarea filmului<br />
documentar realizat în cadrul proiectului<br />
Sincron privind Aria Specială <strong>de</strong><br />
Protec ie Avifaunistică ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti, precum i crearea<br />
unor noi filme specifice<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Ocoale silvice, ONG-uri, insitu ii<br />
locale<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, primăriile<br />
locale, ONG-uri<br />
Autorită i locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
insitu ii <strong>de</strong> învă ământ, sponsori,<br />
ONG-uri<br />
Televiziunea locală/na ională,<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, Institu ii <strong>de</strong><br />
învă ământ, ONG-uri<br />
241
4.2.<br />
4.2.1<br />
4.2.2<br />
4.3.<br />
4.3.1<br />
4.3.2<br />
4.3.3<br />
4.3.4<br />
4.3.5<br />
Crearea/amenajarea spa iilor <strong>de</strong> distribuire a informa iilor privind Aria Specială <strong>de</strong> Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Amenajarea unor puncte <strong>de</strong> informare<br />
pentru publicul larg Mare Custo<strong>de</strong>le Consilii locale, ONG-uri<br />
Crearea i amenajarea unui centru <strong>de</strong><br />
vizitare pentru Aria Specială <strong>de</strong><br />
Protec ie Avifaunistică ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Desfasurarea <strong>de</strong> activită i educa ionale i con tientizare privind biodiversitatea din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Realizarea unei campanii <strong>de</strong><br />
con tientizare privind situl ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti, importan a valorilor<br />
sale naturale, culturale i istorice<br />
Implementarea unor activită i<br />
educa ionale (cercuri tematice, ziua<br />
Păsărilor, ziua Interna ională a<br />
Pădurilor, Ziua Mediului etc.) pentru a<br />
informa popula ia locală cu privire la<br />
importan a speciilor <strong>de</strong> păsări din cadrul<br />
sitului<br />
Realizarea <strong>de</strong> expozi ii <strong>de</strong> fotografii cu<br />
valorile naturale, culturale i istorice din<br />
cardul i vecinătatea ariei naturale<br />
protejate<br />
Realizarea <strong>de</strong> cursuri tematice pentru<br />
cunoa terea mai bună a speciilor <strong>de</strong><br />
păsări, ecologiei i comportamentul<br />
acestora, ac iuni <strong>de</strong> protec ie necesare<br />
(incluzând lec ii în natură)<br />
Evaluarea atitudinii popula iei locale<br />
fa ă <strong>de</strong> speciile <strong>de</strong> păsări (răpitoare i<br />
barza albă) i luarea unor măsuri dacă<br />
atitudinea este ostilă<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare<br />
Medie<br />
Medie<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
insitut ii<br />
<strong>de</strong><br />
învă ămân<br />
t<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
insitu ii <strong>de</strong><br />
învă ămân<br />
t<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
insitu ii <strong>de</strong><br />
învă ămân<br />
t<br />
Autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
insitu ii <strong>de</strong> învă ământ, ONG-uri,<br />
ocoalele silvice, ICAS<br />
Autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
insitu ii <strong>de</strong> învă ământ, ONG-uri<br />
Institu ii <strong>de</strong> învă ământ, APM,<br />
autorită i locale i ju<strong>de</strong> ene<br />
colile generale din cadrul sitului,<br />
consiliile locale, consiliul<br />
ju<strong>de</strong> ean, ONG-uri<br />
colile generale din cadrul sitului,<br />
ONG-uri<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le Consiliile locale, ONG-uri, APM<br />
242
4.3.6<br />
Evaluarea impactului activită ilor <strong>de</strong><br />
con tientizare realizate în sit (sondaje,<br />
chestionare sociologice)<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
5 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile <strong>de</strong> interes comunitar i a habitatelor acestora<br />
5.1. Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere<br />
5.1.1<br />
5.1.2<br />
Adoptarea certificării forestiere (FSC)<br />
pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei<br />
naturale protejate.<br />
Inclu<strong>de</strong>rea preve<strong>de</strong>rilor <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong><br />
management al ariei naturale protejate<br />
(măsurile referitoare la habitatele<br />
forestiere) în amenajamentul silvic<br />
5.2. Promovarea utilizării durabile a paji tilor (pă uni, fâne e) i terenurilor agricole<br />
5.2.1<br />
5.2.2<br />
5.2.3<br />
5.3<br />
5.3.1<br />
Promovarea elaborării unui ghid,<br />
cuprinzând cele mai bune practici <strong>de</strong><br />
administrare a paji tilor i promovarea<br />
acestuia în rândurile proprietarilor/<br />
gestionarilor <strong>de</strong> paji ti<br />
Promovarea Ghidului pentru bune<br />
conditii agricole si <strong>de</strong> mediu (GAEC) în<br />
rândul agricultorilor <strong>de</strong> pe teritoriul ariei<br />
naturale protejate<br />
Promovarea inclu<strong>de</strong>rii măsurilor şi<br />
regulilor <strong>de</strong> gestionare durabilă a<br />
paji tilor i terenurilor arabile în<br />
contractele <strong>de</strong> închiriere<br />
Promovarea unei <strong>de</strong>zvoltări durabile a localită ilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate<br />
Luarea în consi<strong>de</strong>rare a preve<strong>de</strong>rilor<br />
<strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management în procesul <strong>de</strong><br />
elaborare a planurilor <strong>de</strong> urbanism (PUG,<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Mare<br />
Custo<strong>de</strong>le,<br />
APM,<br />
autorită il<br />
Insitu ii <strong>de</strong> învă ământ,<br />
Autoritî i locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
ONG-uri<br />
Ocoalele silvice, proprietarii<br />
priva i <strong>de</strong> pădure, ICAS<br />
Administratorii ocoalelor silvice,<br />
proprietari priva i, APM, ICAS<br />
APM, APIA, ONG-uri, primăriile<br />
i consiliile locale, APDRP<br />
Autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
APIA<br />
Primăriile, consiliul ju<strong>de</strong> ean,<br />
concesionarii<br />
Autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
APM<br />
243
5.3.2<br />
5.4<br />
5.4.1<br />
5.4.2<br />
PUZ), amenajare teritorială, <strong>de</strong> utilizare a<br />
terenurilor i a tuturor modurilor <strong>de</strong><br />
utilizare a resurselor<br />
Dezvoltarea unui mecanism <strong>de</strong> avizare<br />
internă a activită ilor cu posibil impact<br />
negativ asupra sitului, bazat pe hărţile <strong>de</strong><br />
distribuţie ale speciilor şi cu respectarea<br />
măsurilor <strong>de</strong> conservare specifice<br />
Promovarea i sprijinirea activită ilor tradi ionale din sit, etichitate cu sigla ariei naturale protejate<br />
Promovarea păstrării i revitalizarea<br />
activită ilor tradi ionale în cadrul<br />
comunită ilor locale<br />
Elaborarea unui plan <strong>de</strong> promovare a<br />
produselor locale <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> (în<br />
colaborare cu autorită ile locale) prin<br />
conferirea i<strong>de</strong>ntită ii <strong>de</strong> provenien ă a<br />
produselor <strong>de</strong> pe teritoriul sitului (brand<br />
garantat)<br />
e<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le APM, ICAS<br />
Medie custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, autorită ile<br />
locale, comunitatea locală, ONG-uri<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, autorită ile<br />
locale, comunită ile locale, APM,<br />
ONG-uri<br />
6 Crearea <strong>de</strong> oportunită i pentru <strong>de</strong>sfă urarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale i culturale) cu scopul limitării impactului asupra mediului<br />
6.1.<br />
6.1.1<br />
6.1.2<br />
6.1.3<br />
Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale, culturale i istorice locale<br />
Elaborarea un plan strategic pentru<br />
<strong>de</strong>zvoltarea turismului durabil prin<br />
formarea unui grup <strong>de</strong> lucru cu to i<br />
factorii interesa i din zonă<br />
Realizarea unui ghid adresat pensiunilor,<br />
tour-operatorilor privind inclu<strong>de</strong>rea în<br />
activitatea acestora a unor programe <strong>de</strong><br />
prezentare a valorilor naturale i<br />
culturale<br />
Realizarea <strong>de</strong> cursuri pentru ghizi locali<br />
<strong>de</strong> prezentare a valorilor naturale,<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, autorită ile<br />
locale, operatorii <strong>de</strong> turism, APM,<br />
ONG-uri<br />
Autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
administratorii <strong>de</strong> pădure, touroperatori,<br />
proprietari <strong>de</strong> pensiuni<br />
etc.<br />
Autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
insitu ii <strong>de</strong> învă ământ, ONG-uri,<br />
244
culturale i istorice din sit ghizi locali, operatori turistici<br />
6.2 Dezvoltarea infrastructurii i serviciilor necesare unui tursim durabil în cadrul sitului<br />
6.2.1<br />
6.2.2<br />
6.2.3<br />
Realizarea infrastructurii <strong>de</strong> vizitare<br />
(trasee, zone <strong>de</strong> popas şi picnic, centru <strong>de</strong><br />
vizitare, etc)<br />
Promovarea păstrării arhitecturii locale<br />
tradi ionale, atât în ce prive te clădirile<br />
vechi cât i cele noi<br />
Iniţierea şi sprijinul <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong> servicii<br />
tradi ionale <strong>de</strong> către localnici, care să<br />
diversifice şi să crească calitatea<br />
experienţelor vizitatorilor<br />
Mare Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
6.2.4 Promovarea realizării <strong>de</strong> eco-pensiuni Mică Custo<strong>de</strong>le<br />
6.2.5<br />
Incurajarea parteneriatelor între<br />
iniţiativele turistice locale şi touroperatori<br />
na ionali pentru turism şi<br />
recreere orientate spre natură<br />
Medie Custo<strong>de</strong>le<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean, administratorii<br />
<strong>de</strong> pădure, autorită ile locale<br />
Consiliul Ju<strong>de</strong> ean i serviciile<br />
<strong>de</strong>concentrate ale acestuia,<br />
consiliile locale, comunitatea locală<br />
Autorită ile locale i Ju<strong>de</strong> ene,<br />
insitu ii <strong>de</strong> învă ământ, touroperatori,<br />
proprietari <strong>de</strong> pensiune,<br />
ONG-uri<br />
Autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
comunitatea locală, proprietari <strong>de</strong><br />
pensiuni, ONG-uri<br />
Autorită ile locale i ju<strong>de</strong> ene,<br />
insitu ii <strong>de</strong> învă ământ, touroperatori,<br />
proprietari <strong>de</strong> pensiune,<br />
ONG-uri etc.<br />
245
Nr Activitate<br />
Tabelul 2 – estimarea resurselor necesare <strong>de</strong>sfăşurării activităţilor planificate<br />
Resurse<br />
Umane<br />
Total<br />
(zile/om)<br />
Resurse Materiale (altele <strong>de</strong>cat cele necesare<br />
dotarii permanente a custo<strong>de</strong>lui)<br />
Resurse financiare estimate<br />
Denumire UM Cantitate Total (Lei) Sursa fonduri<br />
1 Conservarea i managementul speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti i habitatelor acestora<br />
1.1 Menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu, cuibăritoare din cadrul sitului<br />
1.1.1<br />
1.1.2<br />
1.1.3<br />
1.1.4<br />
1.1.5.<br />
1.1.6.<br />
Menţinerea procentajului actual <strong>de</strong> pădure<br />
matură (peste 80 ani) raportat la întreaga<br />
suprafaţă forestieră <strong>de</strong> pe cuprinsul sitului<br />
(conform datelor din Amenajamentele<br />
Silvice)<br />
Stabilirea suprafeţelor <strong>de</strong> zone tampon în<br />
jurul cuiburilor şi limitarea/controlul<br />
activităţilor forestiere în zona tampon, în<br />
perioada <strong>de</strong> cuibărit pentru protecţia<br />
speciilor <strong>de</strong> răpitoare şi a berzei negre<br />
Menţinerea unei structuri forestiere<br />
mozaicate în cadrul unităţilor <strong>de</strong> producţie,<br />
prin păstrarea <strong>de</strong> pâlcuri <strong>de</strong> 3-5 arbori<br />
bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele <strong>de</strong><br />
recoltare<br />
Menţinerea lemnului mort pentru<br />
asigurarea condiţiilor specifice <strong>de</strong> habitat<br />
pentru speciile <strong>de</strong> ciocănitori<br />
Menţinerea unui număr mare <strong>de</strong> stejari<br />
bătrâni necesari pentru asigurarea<br />
condiţiilor optime <strong>de</strong> cuibărit pentru<br />
Dendrocopos medius<br />
Interzicerea aplicării tratamentelor<br />
chimice, cu excepţia cazurilor dovedite <strong>de</strong><br />
gradaţii sau <strong>de</strong>folieri şi doar în cazul<br />
ineficienţei sau imposibilităţii aplicării<br />
altor tipuri <strong>de</strong> tratamente (biologice,<br />
integrate etc.)<br />
90 - - - 10000<br />
30<br />
- Harti GIS cu zonele<br />
tampon<br />
- combustibil<br />
litri<br />
100<br />
0 - - - 0<br />
5600<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Alocare<br />
subprogram<br />
0 - - - 0 Sp13<br />
0 - - - 0<br />
30 combustibil litri 150 2400<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Sp13<br />
Sp11<br />
Sp13<br />
Sp13<br />
Sp13<br />
246
1.1.7.<br />
1.1.8.<br />
Interzicerea aplicării <strong>de</strong>gajărilor şi<br />
curăţărilor chimice în pădurile din sit<br />
Izolarea liniilor <strong>de</strong> medie tensiune prin<br />
colaborarea cu companiile <strong>de</strong> transport a<br />
energiei electrice<br />
Total masura<br />
generala 1.1<br />
30 combustibil litri 150 2400<br />
120 izolatori buc ?? ??<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate, Compania <strong>de</strong><br />
transport şi distribuţie a<br />
energiei electrice<br />
300 n/a 20.400 n/a<br />
1.2 Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor <strong>de</strong> păsări <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> terenurile agricole<br />
1.2.1.<br />
Promovarea şi aplicarea preve<strong>de</strong>rilor din<br />
pachetele existente în cadrul măsurii 214<br />
din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă<br />
valoare naturală. Practici agricole<br />
tradiţionale, Pajişti importante pentru<br />
păsări<br />
120 studiu<br />
subcont<br />
ractare<br />
Sp13<br />
Sp13<br />
1 20.000 Sp13<br />
Total masura generala 1.2 120 n/a 20.000 n/a<br />
Total obiectiv general 1 420 n/a 40.400 n/a<br />
2 Inventarierea/evaluarea <strong>de</strong>taliată i monitoringul biodiversită ii<br />
2.1. Recensămăntul în cazul speciilor <strong>de</strong> păsări la care nivelul populaţional este insuficient cunoscut şi monitorizarea speciilor criteriu<br />
2.1.1.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea potenţialelor zone <strong>de</strong> cuibărit<br />
pentru speciile <strong>de</strong> răpitoare <strong>de</strong> zi, respectiv<br />
a principalelor zonelor <strong>de</strong> hrănire necesare<br />
pentru menţinerea populaţiilor <strong>de</strong> răpitoare<br />
180 studiu<br />
subcont<br />
ractare<br />
1 80.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ionale<br />
2.1.2.<br />
Evaluarea efectivelor populaţionale şi a<br />
distribuţiei speciilor Bonasa bonasia,<br />
Caprimulgus europaeus, Dendrocopos<br />
syriacus<br />
100 studiu<br />
subcon<br />
tractare<br />
1 80.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ionale<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
2.1.3.<br />
Monitorizarea speciilor <strong>de</strong> păsări criteriu<br />
din cadrul sitului<br />
100 studiu<br />
subcont<br />
ractare<br />
95.000<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
Sp11<br />
Sp11<br />
Sp11<br />
247
Total masura generala 2.1 380 255.000<br />
interna ionale<br />
2.2 Evaluarea unor factori <strong>de</strong> potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi a unor tehnici alternative <strong>de</strong> management al habitatelor din sit<br />
2.2.1.<br />
2.2.2<br />
2.2.3.<br />
Investigarea şi evaluarea utilizării şi a<br />
tipurilor <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> folosite în pajiştile,<br />
păşunile şi terenurile agricole din sit<br />
Evaluarea speciilor şi a distribuţiei<br />
plantelor invazive în sit (lista <strong>de</strong> specii<br />
potenţial invazive)<br />
Investigarea posibilităţii obţinerii unei<br />
structuri pluriene a pădurii realizate prin<br />
tăieri selective (transformarea pădurii spre<br />
codru grădinarit)<br />
30 studiu<br />
40 studiu<br />
30 studiu<br />
subcont<br />
ractare<br />
subcont<br />
ractare<br />
subcont<br />
ractare<br />
1 20.000<br />
1 25.000<br />
1 25.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ionale<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ionale<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ionale<br />
Total masura generala 2.2 100 70.000<br />
Total obiectiv general 2 480 325.000<br />
3 Administrarea i managementul efectiv al Sitului Natura 2000 i asigurarea durabilită ii managementului<br />
3.1<br />
Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul men<br />
conservativ<br />
inerii stării <strong>de</strong> conservare favorabilă a speciilor i habitatelor <strong>de</strong> interes<br />
3.1.1.<br />
Respectarea convenţiei <strong>de</strong> custodie privind<br />
administrarea ariei protejate<br />
120 combustibil litri 150 15.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Sp42<br />
3.1.2.<br />
Asigurarea personalului necesar<br />
administrării ariei naturale protejate<br />
7200 - - - 300.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Sp42<br />
3.1.3<br />
Organizarea<br />
func ionarea<br />
sitului<br />
<strong>de</strong> întâlniri pentru<br />
administrării optime a 30 - - - 3000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Sp42<br />
3.1.4.<br />
Încheierea <strong>de</strong> protocoale <strong>de</strong> colaborare cu<br />
toţi factorii interesaţi pentru <strong>de</strong>sfăşurarea<br />
diferitelor activităţi ce vizează potenţialul<br />
sitului (cercetare, proiecte <strong>de</strong> conservare<br />
implemenate în zonă, conştientizare,<br />
activităţi generatoare <strong>de</strong> venit etc.)<br />
30 - - - 2000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Sp43<br />
Sp13<br />
Sp11<br />
Sp11<br />
248
Implicarea unor institu ii/organiza ii<br />
3.1.6. partenere şi a comunităţii locale pentru<br />
realizarea unui management participativ<br />
30 - - - 3000<br />
Total masura generala 3.1 7410 323.000<br />
3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime<br />
Elaborarea bugetului anual necesar pentru<br />
activităţile <strong>de</strong> administrare şi management<br />
3.2.1. pentru atingerea scopului principal al<br />
planului <strong>de</strong> management din resurse<br />
proprii<br />
50 - - - 4000<br />
3.2.2.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea unor noi surse <strong>de</strong> finanţare<br />
(accesare fonduri, sponsorizări) şi<br />
elaboarea unor proiecte <strong>de</strong> conservare cu<br />
finanţare externă<br />
100 - - - 9000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
3.2.3 Întocmirea planurilor <strong>de</strong> lucru anuale 50 - - - 5000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Sp43<br />
Total masura generala 3.2 200 18.000<br />
3.3.<br />
Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului (braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate <strong>de</strong> material lemnos, poluare,<br />
managementul nea<strong>de</strong>cvat al <strong>de</strong>şeurilor, incendieri, construcţii ilegale)<br />
Realizarea şi instalarea bornelor,<br />
Borne<br />
30<br />
3.3.1<br />
panourilor<br />
evi<strong>de</strong>n ierea<br />
i indicatoarelor, pentru<br />
limitelor ariei naturale<br />
180<br />
Indicatoare<br />
Panouri <strong>de</strong> avertizare<br />
70<br />
50<br />
150.000 Sp42<br />
protejate<br />
Combustibil<br />
litri 400<br />
Dezvoltarea capacită ii personalului<br />
3.3.2. implicat în administrarea/managementul<br />
ariei naturale protejate<br />
Implicarea activă a custo<strong>de</strong>lui în evaluarea<br />
20 subcontractare buc 3 8.500 Sp44<br />
3.3.3 activită ilor/resurselor cinegetice i 50 combustibil litri 600 2200 Sp11<br />
3.3.4.<br />
stoparea braconajului cinegetic<br />
Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda <strong>de</strong><br />
mediu, APIA, Inspectoratul Silvic şi alte<br />
instituţii relevante pentru realizarea unui<br />
sistem <strong>de</strong> patrulare integrat<br />
50 combustibil litri 300 3200 Sp43<br />
Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
3.3.5. <strong>de</strong> intervenţie şi instituirea unui sistem <strong>de</strong> 360 combustibil litri 300 10.000 ariei protejate<br />
Sp43, Sp42<br />
reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor<br />
Contracte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
Sp42<br />
Sp42<br />
Sp42<br />
249
3.3.6.<br />
3.3.7.<br />
3.3.8.<br />
3.3.9.<br />
Acordarea <strong>de</strong> avize (negative/pozitive)<br />
pentru planurile/programele, proiecte i<br />
activită ile care se realizează pe teritoriul<br />
ariei naturale protejate<br />
Implicarea reţelelor <strong>de</strong> voluntari în<br />
raportarea imediata a <strong>de</strong>lictelor<br />
Asigurarea logisticii necesare pentru<br />
administrarea eficientă a ariei naturale<br />
protejate<br />
Monitorizarea implementării planului <strong>de</strong><br />
management şi realizarea raportărilor<br />
necesare către autorită i relevante<br />
120 - - - 12.000<br />
50<br />
120<br />
Combustibil<br />
Material <strong>de</strong> curs<br />
Ecusoane<br />
Sediu<br />
Masina 4x4<br />
Laptop<br />
Soft bază<br />
GIS pack<br />
GPS<br />
Mobilier<br />
Litri<br />
Buc<br />
Buc<br />
Buc<br />
buc<br />
Buc<br />
Buc<br />
Buc<br />
Buc<br />
Buc<br />
Combu<br />
stibil<br />
100<br />
1<br />
80<br />
1<br />
1<br />
3<br />
3<br />
1<br />
3<br />
3<br />
4000<br />
10.000<br />
450.000<br />
60 - - - 6000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Total masura generala 1250 651.900<br />
Total obiectiv general 8860 992.900<br />
4<br />
Cre terea nivelului <strong>de</strong> con tientizare i educa ie a publicului i grupurilor interesate privind importan a conservării biodiversită<br />
sprijinului în ve<strong>de</strong>rea realizării obiectivelor planului <strong>de</strong> management al sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
ii i pentru ob inerea<br />
4.1.<br />
Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale <strong>de</strong> Protec<br />
site-lui web i altor mijloace <strong>de</strong> comunicare<br />
ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti prin intermediul materialelor informative,<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
4.1.1<br />
Crearea unei i<strong>de</strong>ntită<br />
naturale protejate<br />
i vizuale a ariei<br />
Manual <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate al<br />
ariei naturale protejate<br />
subcont<br />
ractare<br />
1 15.000<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
Sp32<br />
interna ională<br />
4.1.2<br />
Realizarea site-ului web al ariei protejate<br />
ROSPA0075 Măgura Odobe ti i<br />
actualizarea permanentă a acestuia cu<br />
informaţii relevante pentru factorii<br />
interesa i i publicul larg<br />
Crearea site-lui web<br />
subcont<br />
ractare<br />
1 24.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională Contracte <strong>de</strong><br />
sponsorizare<br />
Sp42<br />
Sp42<br />
Sp41<br />
Sp43<br />
Sp32<br />
250
4.1.3<br />
4.1.4<br />
4.1.5<br />
Realizarea i amplasarea <strong>de</strong> panouri<br />
informative în localită ile din cadrul<br />
sitului i în sit<br />
Realizarea <strong>de</strong> materiale informative<br />
referitoare la aria naturală protejată (<strong>de</strong> ex.<br />
pliante, broşuri, CD-uri etc.), <strong>de</strong><br />
promovare a valorilor naturale, culturale<br />
i istorice a sitului<br />
Utilizarea i difuzarea filmului<br />
documentar realizat în cadrul proiectului<br />
Sincron privind Aria Specială <strong>de</strong><br />
Protec ie Avifaunistică ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti, precum i crearea<br />
unor noi filme specifice<br />
Panouri <strong>de</strong> informare<br />
Materiale informative<br />
Filme cu caracter<br />
specific<br />
subcont<br />
ractare<br />
subcont<br />
ractare<br />
subcont<br />
ractare<br />
7 35.000<br />
1 45.000<br />
?<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan arsponsorizaree<br />
na ională i interna ională<br />
Contracte <strong>de</strong><br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Total masura generala n/a n/a 119.000 n/a<br />
4.2. Crearea/amenajarea spa iilor <strong>de</strong> distribuire a informa iilor privind Aria Specială <strong>de</strong> Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
4.2.1<br />
Amenajarea unor puncte <strong>de</strong> informare<br />
pentru publicul larg<br />
Stand <strong>de</strong> informare buc 7 10500<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
4.2.2<br />
Crearea i amenajarea unui centru <strong>de</strong><br />
vizitare pentru Aria Specială <strong>de</strong> Protec ie<br />
Avifaunistică ROSPA0075 Măgura<br />
Odobe ti<br />
Centru <strong>de</strong> vizitare<br />
subcont<br />
ractare<br />
1 670.000<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională<br />
interna ională<br />
i<br />
Total masura generala 680.500<br />
4.3. Desfasurarea <strong>de</strong> activită i educa ionale i con tientizare privind biodiversitatea din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti<br />
4.3.1<br />
Realizarea unei campanii <strong>de</strong><br />
con tientizare privind situl ROSPA0075<br />
Măgura Odobe ti, importan a valorilor<br />
sale naturale, culturale i istorice<br />
Campanie <strong>de</strong><br />
constientizare<br />
subcont<br />
ractare<br />
1 40.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
4.3.2<br />
Implementarea unor activită i<br />
educa ionale (cercuri tematice, ziua<br />
60 Materiale <strong>de</strong> curs 3000 20 60.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Sp21<br />
Sp32<br />
Sp32<br />
Sp21<br />
Sp21<br />
Sp32<br />
Sp33<br />
251
4.3.3<br />
4.3.4<br />
4.3.5<br />
4.3.6<br />
Păsărilor, ziua Interna ională a Pădurilor,<br />
Ziua Mediului etc.) pentru a informa<br />
popula ia locală cu privire la importan a<br />
speciilor <strong>de</strong> păsări din cadrul sitului<br />
Realizarea <strong>de</strong> expozi ii <strong>de</strong> fotografii cu<br />
valorile naturale, culturale i istorice din<br />
cardul i vecinătatea ariei naturale<br />
protejate<br />
Realizarea <strong>de</strong> cursuri tematice pentru<br />
cunoa terea mai bună a speciilor <strong>de</strong><br />
păsări, ecologiei i comportamentul<br />
acestora, ac iuni <strong>de</strong> protec ie necesare<br />
(incluzând lec ii în natură)<br />
Evaluarea atitudinii popula iei locale<br />
fa ă <strong>de</strong> speciile <strong>de</strong> păsări (răpitoare i<br />
barza albă) i luarea unor măsuri dacă<br />
atitudinea este ostilă<br />
Evaluarea impactului activită ilor <strong>de</strong><br />
con tientizare realizate în sit (sondaje,<br />
chestionare sociologice)<br />
Realizare i printare<br />
fotografii<br />
subcont<br />
ractare<br />
1 5000<br />
5 Specialist <strong>de</strong> comunicare contract 1 2000<br />
50 Sondaje/chestionare<br />
subcont<br />
ractare<br />
1 10.000<br />
Sondaj <strong>de</strong> opinie contract 1 70.000<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Total masura generala 115 187.000<br />
Total obectiv general 115 991.500<br />
5 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile <strong>de</strong> interes comunitar i a habitatelor acestora<br />
5.1. Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere<br />
5.1.1<br />
Adoptarea certificării forestiere (FSC)<br />
pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei<br />
naturale protejate.<br />
60 Combustibil litri 70 2200<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Inclu<strong>de</strong>rea preve<strong>de</strong>rilor <strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong><br />
5.1.2<br />
management al ariei naturale protejate<br />
(măsurile referitoare la habitatele<br />
forestiere) în amenajamentul silvic<br />
100 Combustibil litri 100 10.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Total masura generala 160 12.200<br />
Sp32<br />
Sp33<br />
Sp33<br />
Sp32<br />
Sp13<br />
Sp42<br />
252
5.2. Promovarea utilizării durabile a paji tilor (pă uni, fâne e) i terenurilor agricole<br />
5.2.1<br />
5.2.2<br />
Promovarea elaborării unui ghid,<br />
cuprinzând cele mai bune practici <strong>de</strong><br />
administrare a paji tilor i promovarea<br />
acestuia în rândurile proprietarilor/<br />
gestionarilor <strong>de</strong> paji ti<br />
Promovarea Ghidului pentru bune conditii<br />
agricole si <strong>de</strong> mediu (GAEC) în rândul<br />
agricultorilor <strong>de</strong> pe teritoriul ariei naturale<br />
protejate<br />
40<br />
Subcontractare elaborare<br />
ghid<br />
Brosuti<br />
Combustibil<br />
Buc<br />
Buc<br />
Buc<br />
1<br />
300<br />
300<br />
35.000<br />
50 combustibil litri 100 3700<br />
Promovarea inclu<strong>de</strong>rii măsurilor şi<br />
5.2.3<br />
regulilor<br />
paji tilor<br />
<strong>de</strong><br />
i<br />
gestionare<br />
terenurilor<br />
durabilă<br />
arabile<br />
a<br />
în<br />
20 Combustibil litri 80 2000<br />
contractele <strong>de</strong> închiriere<br />
Total masura generala 110 40.700<br />
5.3 Promovarea unei <strong>de</strong>zvoltări durabile a localită<br />
Luarea în consi<strong>de</strong>rare a preve<strong>de</strong>rilor<br />
<strong>Planul</strong>ui <strong>de</strong> management în procesul <strong>de</strong><br />
ilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate<br />
5.3.1<br />
elaborare a planurilor <strong>de</strong> urbanism (PUG,<br />
PUZ), amenajare teritorială, <strong>de</strong> utilizare a<br />
20 combustibil litri 70 1900<br />
terenurilor i a tuturor modurilor <strong>de</strong><br />
utilizare a resurselor<br />
Dezvoltarea unui mecanism <strong>de</strong> avizare<br />
internă a activită ilor cu posibil impact<br />
5.3.2 negativ asupra sitului, bazat pe hărţile <strong>de</strong><br />
distribuţie ale speciilor şi cu respectarea<br />
măsurilor <strong>de</strong> conservare specifice<br />
30 - - - 3000<br />
Total masura generala 50 4900<br />
5.4 Promovarea i sprijinirea activită ilor tradi ionale din sit, etichitate cu sigla ariei naturale protejate<br />
5.4.1<br />
Promovarea păstrării i revitalizarea<br />
activită ilor tradi ionale în cadrul<br />
comunită ilor locale<br />
50<br />
Combustibil<br />
Subcontractare<br />
Pliante<br />
Litri<br />
Buc<br />
Buc<br />
80<br />
1<br />
200<br />
18.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Sp43<br />
Sp43<br />
Sp43<br />
Sp42<br />
Sp42<br />
Sp31<br />
253
Elaborarea unui plan <strong>de</strong> promovare a<br />
Contracte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
produselor locale <strong>de</strong> către custo<strong>de</strong> (în<br />
ariei protejate<br />
5.4.2<br />
colaborare cu autorită ile locale) prin<br />
conferirea i<strong>de</strong>ntită ii <strong>de</strong> provenien ă a<br />
60 subcontractare Buc 1 10.000<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
Sp31<br />
produselor <strong>de</strong> pe teritoriul sitului (brand<br />
interna ională<br />
garantat)<br />
Contracte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
Total masura generala 110 28.800<br />
Total obiectiv general 430 86.600<br />
6<br />
Crearea <strong>de</strong> oportunită<br />
mediului<br />
i pentru <strong>de</strong>sfă urarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale i culturale) cu scopul limitării impactului asupra<br />
6.1. Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale, culturale i istorice locale<br />
6.1.1<br />
6.1.2<br />
6.1.3<br />
Elaborarea un plan strategic pentru<br />
<strong>de</strong>zvoltarea turismului durabil prin<br />
formarea unui grup <strong>de</strong> lucru cu to i<br />
factorii interesa i din zonă<br />
Realizarea unui ghid adresat pensiunilor,<br />
tour-operatorilor privind inclu<strong>de</strong>rea în<br />
activitatea acestora a unor programe <strong>de</strong><br />
prezentare a valorilor naturale i culturale<br />
Realizarea <strong>de</strong> cursuri pentru ghizi locali <strong>de</strong><br />
prezentare a valorilor naturale, culturale<br />
i istorice din sit<br />
50<br />
Combustibil<br />
Subcontractare<br />
Pliante<br />
Litri<br />
Buc<br />
Buc<br />
100<br />
1<br />
200<br />
20.000<br />
40 subcontractare buc 200 8.000<br />
30<br />
Combustibil<br />
Material <strong>de</strong> curs<br />
Litri<br />
buc<br />
100<br />
200<br />
10.000<br />
Total masura generala 120 38.000<br />
6.2 Dezvoltarea infrastructurii i serviciilor necesare unui tursim durabil în cadrul sitului<br />
6.2.1<br />
Realizarea infrastructurii <strong>de</strong> vizitare<br />
(trasee, zone <strong>de</strong> popas şi picnic, etc)<br />
40 Subcontractare Buc 2 50.000<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Contracte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
6.2.2 Promovarea păstrării arhitecturii locale 50 Subcontractare Buc 1 8000 Fonduri <strong>de</strong> administrare ale Sp31<br />
Sp43<br />
Sp22<br />
Sp22<br />
Sp21<br />
254
6.2.3<br />
tradi ionale, atât în ce prive te clădirile<br />
vechi cât i cele noi<br />
Iniţierea şi sprijinul <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong> servicii<br />
tradi ionale <strong>de</strong> către localnici, care să<br />
diversifice şi să crească calitatea<br />
experienţelor vizitatorilor<br />
6.2.4 Promovarea realizării <strong>de</strong> eco-pensiuni 50<br />
6.2.5<br />
Incurajarea parteneriatelor între iniţiativele<br />
turistice locale şi tour-operatori na ionali<br />
pentru turism şi recreere orientate spre<br />
natură<br />
100 -<br />
50<br />
Pliante Buc 200 ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Subcontractare<br />
Pliante<br />
Combustibil<br />
Pliante<br />
-<br />
Buc<br />
Buc<br />
Litri<br />
Buc<br />
- 10.000<br />
1<br />
200<br />
70<br />
200<br />
8000<br />
7000<br />
Contracte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Contracte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Contracte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
Fonduri <strong>de</strong> administrare ale<br />
ariei protejate<br />
Proiecte <strong>de</strong> mediu cu<br />
finan are na ională i<br />
interna ională<br />
Contracte <strong>de</strong> sponsorizare<br />
Total masura generala 390 83.000<br />
Total obiectiv general 510 121.000<br />
TOTAL 10.815 n/a n/a n/a 2.557.400 n/a n/a<br />
Sp31<br />
Sp22<br />
Sp23<br />
255
6. Bibliografie şi referinţe<br />
Ar<strong>de</strong>leanu, L., Răileanu, V., (2010), The focal mechanism of low magnitu<strong>de</strong> subcrustal<br />
earthquakes of Vrancea retrieved by high frequency waveform inversion.<br />
Romanian Report in Physics (in print).<br />
Ar<strong>de</strong>leanu, L.A., (2010), Mo<strong>de</strong>larea formelor <strong>de</strong> undă generate <strong>de</strong> cutremurele crustale <strong>de</strong><br />
mică magnitudine din regiunea Vrancea, pentru estimarea parametrilor sursei<br />
seismice. 108 pg., Editura Tehnopress, Iaşi, ISBN978-973-702-787-0.<br />
Burfield, I., Bommel, F. von., 2004. Bird in Europe: Population estimates, tredns and<br />
conservation status. Cambridge.<br />
Bălteanu D., Ba<strong>de</strong>a L., Buza M., Niculescu Gh., Popescu C. and Dumitraşcu M. (eds.)<br />
(2006), Romania. Space, Society, Environment. The Publishing House of the<br />
Romanian Aca<strong>de</strong>my, Bucharest, 384.<br />
Bălteanu, D. (1997), Landuse changes and geomorphological processes in the Romanian<br />
Carpathians and Subcarpathians, Odzwierciedlenie Zamian Klymatyczmych<br />
Ostatniego 1000 Lecia Srodowisku Przyrodniczym, editori K. Klimek, K. Kocel<br />
Sosnoviec, p. 7-8.<br />
Bălteanu, D.(1987), Mobilitatea reliefului si sistemele teritoriale în Subcarpaţii Vrancei.<br />
Strategii si tipuri <strong>de</strong> acţiune socială în <strong>de</strong>zvoltarea sistemelor <strong>de</strong> localităţi rurale,<br />
Centrul <strong>de</strong> Multiplicare al Universităţii din Bucuresti<br />
Bălteanu, D., Chen<strong>de</strong>ş, V., Sima, M., Enciu, P., A country-wi<strong>de</strong> spatial assessment of<br />
landsli<strong>de</strong> susceptibility in Romania. Geomorphology, Special Issue „Recent<br />
advances in landsli<strong>de</strong> investigation”, vol. 124, issues 3-4, p. 102-112, Elsevier.<br />
Bălteanu, D., Cioacă, A. (1997), Mass movements in the Vrancea seismogenic region, Studia<br />
Universitatis Babeş-Bolyai Geographia, 1-2, Anul XLII, p. 83-86<br />
Bălteanu, D., Dinu, Mihaela, Cioacă, A. (1989), Hărţile <strong>de</strong> risc geomorfologic, SCGGG-<br />
Geogr., XXXVI, p. 9-13, 3 fig., abstr.<br />
Bălteanu, D., Mateescu, F. (1973), Procese <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare actuală a reliefului, în Atlas R. S.<br />
România, pl. III/2, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.<br />
Bogdan, O., Niculescu, E., (1996), Caracteristici climatice ale regiunii subcarpatice <strong>de</strong> la<br />
Curbură şi specificul utilizării terenurilor, Anal. Univ. Suceava, Geol.-Geogr., V:<br />
79-86.<br />
Bogdan, Octavia, Niculescu Elena (1999), Riscurile climatice din România, Aca<strong>de</strong>mia<br />
Română, Inst. Geogr., Compania Sega-International, 280 p.<br />
Botnariuc, N., Tatole, Victoria, 2005 - Cartea roşie a vertebratelor din Romania, Aca<strong>de</strong>mia<br />
Romana, Muzeul National <strong>de</strong> Istorie Naturala Grigore Antipa<br />
Buza, M., Florea, N. (1978), Regiunile pedogeografice, în Atlas R. S. România, sc. 1: 3 000<br />
000, pl. VI/5, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.<br />
Cernescu, N., Florea, N., si colab, (1964-1999), Harta Solurilor din România, Institutul<br />
Geologic – ICPA, Scara 1: 200000<br />
256
Chen<strong>de</strong>ş V., Cheval S., Dumitru Sorina, (2010), The assessment of some<br />
hydrometeorological aridity indices in the Bend Subcarpathians and peripheral<br />
zones, Research Journal of Agricultural Science, vol. 42. no. 3<br />
Chiriac S.( 2009), Potenţialul ecologic si exploatarea biologică a ariilor protejate din ju<strong>de</strong>ţul<br />
Vrancea, Rezumatul tezei <strong>de</strong> doctorat<br />
Chiriţă, C. D., Păunescu, C., Teaci, D. (1967), Solurile României, Edit. Agrosilv., Bucureşti.<br />
Chiţu, C. (1975), Relieful şi solurile României, Edit. Scrisul Românesc, Craiova.<br />
Constantinescu, L., Enescu, D. (1985), Cutremurele din Vrancea în cadru ştiinţific şi<br />
tehnologic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.<br />
Costandache Cr., Nistor Sanda, (2008), Reconstrucţia ecologică a terenurilor ravenate si<br />
alunecătoare din zona Subcarpaţilor <strong>de</strong> Curbură si a podisului Moldovei, Editura<br />
silvică, Bucuresti<br />
Coteţ, P. (1973), Geomorfologia României, Edit. Tehn., Bucureşti, 414 p.<br />
Croitoru A.E. and Moldovan F. (2005), Vulnerability of Romanian territory to climatic<br />
hazards, Analele Universităţii <strong>de</strong> Vest din Timişoara, Seria Geografia, XV/2005,<br />
55-64.<br />
Croitoru Adina, Moldovan Florin, Dragotă Carmen-Sofia (2010), Considérations sur<br />
l’évolution <strong>de</strong>s quantités maximales <strong>de</strong> précipitations en 24 heures dans les<br />
Carpates Roumaines, în vol. Geographia Technică, Numéro spécial dédié au<br />
XXII ème Colloque <strong>de</strong> l’Association Internationale <strong>de</strong> Climatologie, Cluj-Napoca,<br />
1-5 septembre 2009, Cluj-University Press, p. 121-124.<br />
Croitoru Adina-Eliza, Drignei D., Holobâcă I., Dragotă Sofia-Carmen, (2011), Change-point<br />
analysis for serially correlated summit temperatures in the Romanian<br />
Carpathians, Theoretical and applied climatology, Springer Velag, DOI<br />
10.1007/s00704-011-0508-7 (online).<br />
Diaconu C., Şerban P., (1994), Sinteze şi regionalizări hidrologice, Ed. tehnică, Bucureşti, p.<br />
184; 251<br />
Diaconu, C., Stănculescu, S., (1971), Râurile României. Monografie hidrologică, Bucureşti,<br />
752 p<br />
Dragotă Carmen-Sofia, Mărculeţ Cătălina, Mic Loredana-Elena, (2011), Mapping wet timescales<br />
in the Curvature Carpathians and Subcarpathians (Romania) by the Standardized<br />
Precipitation In<strong>de</strong>x, Aerul şi Apa – Componente ale Mediului<br />
Dragotă, Carmen (1999), Precipitaţiile atmosferice exce<strong>de</strong>ntare în România şi influenţa lor<br />
asupra mediului, Teză <strong>de</strong> doctorat, Institutul <strong>de</strong> Geografie, Bucureşti.<br />
Dragotă, Carmen, Bălteanu, D. (1999), Intensitatea precipitaţiilor extreme pe teritoriul<br />
României, Rev. Geogr., VI.<br />
Dragotă, Carmen, Măhăra, Gh. (1997), Durata efectivă (în ore şi minute) a precipitaţiilor<br />
lichi<strong>de</strong> pe teritoriul României, AUO – Geogr., VII.<br />
Drăgan, L, Stănescu, P. (1970), Zonarea erozivităţii pluviale, Analele ISCIF – Ped., III.<br />
Dumitrescu I, (1952), Cercetări geologice în Vrancea <strong>de</strong> nord, Dări <strong>de</strong> Seamă, Inst. Geol.<br />
Român, XXXVI, Bucureşti.<br />
257
Florea, N., Buza, M., Chiţu, C. (1983), Solurile, în Geografia României, I, Geografia Fizică,<br />
Edit. Acad. Rom., Bucureşti, pp. 494-448.<br />
Florea, N., Munteanu, I. (2003), Sistemul român <strong>de</strong> taxonomie a solurilor (SRTS), Institutul<br />
<strong>de</strong> Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Edit. Estfalia, Bucureşti, 182 p.<br />
Florea, N., Munteanu, I., Bălăceanu, V., Asvadurov, H., Oancea, C., Conea, Ana (1978),<br />
Solurile, în Atlas R. S. România, sc. 1:1.000.000, pl. VI/1, Edit. Acad. Rom.,<br />
Bucureşti.<br />
Florea, N., Munteanu, I., Dumitru, Sorina (2004), Tipurile <strong>de</strong> sol, în România. Calitatea<br />
solurilor şi Reţeaua Electrică <strong>de</strong> Transport. Atlas Geografic, pl. X, Edit. Acad.<br />
Rom., Bucureşti.<br />
Florea, N., Munteanu, I., Rapaport, Camelia, Chiţu, C., Opriş, M. (1968), Geografia solurilor<br />
României, Edit. Şt., Bucureşti, 510 p.<br />
Forsman, D., 1999 - The Raptors of Europe and the Middle East: A Handbook of Field<br />
I<strong>de</strong>ntification, London.<br />
Francisco Gutiérrez, Mauro Soldati, Franck Au<strong>de</strong>mard and Dan Bălteanu, Recent advances in<br />
landsli<strong>de</strong> investigation: Issues and perspectives, Geomorphology, Special Issue<br />
„Recent advances in landsli<strong>de</strong> investigation”, vol. 124, issues 3-4, p. 95-102,<br />
Elsevier.<br />
Gâştescu, P. (1971), Lacurile din România, Enciclopedie regională, Edit. Acad. Rom., Buc.,<br />
372 p.<br />
Gâştescu, P. (1990), Water resources in the Romanian Carpathians and their economic<br />
management, RRGéogr., 34.<br />
Gâştescu, P. (2002), Resursele <strong>de</strong> apă ale bazinelor hidrografice din România, Terra,<br />
XXXI(LI), 1-2/2001.<br />
Grozescu H., (1916), Asupra constituţiei geologice din bazinul râului Putna, Dezbateri<br />
ştiinţifice, Institutul Geologic Român, V, Bucureşti.<br />
Grumăzescu, H. (1961), Contribuţii la cunoaşterea teraselor fluviatile din zona subcarpatică<br />
dintre Câlnău şi Şuşiţa, Probl. Geogr., VIII.<br />
Grumăzescu, H., (1967), Rolul eroziunii laterale în evoluţia reliefului regiunii Subcarpaţilor<br />
dintre Buzău şi Trotuş, SCGGG-G, XIV, Bucureşti.<br />
Grumăzescu, H., (1973) Subcarpaţii dintre Câlnău şi Şuşiţa, Ed.Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti<br />
Grumăzescu, H., Ştefănescu, Ioana (1970), Ju<strong>de</strong>ţul Vrancea, Edit. Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti.<br />
Hagemeijer, E. J. M., Blair, M. J., 1997. The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their<br />
Distribution and Abundance. London<br />
Ielenicz M, (1982), Mo<strong>de</strong>larea actuală în Carpaţii <strong>de</strong> Curbură, Terra, 2, Bucuresti.<br />
Ielenicz, M. (1998), Sisteme <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare a versanţilor în Subcarpaţii <strong>de</strong> Curbură şi impactul<br />
manifestărilor asupra peisajului, Com. Geogr. – UB, II.<br />
Ielenicz, M. (2000), Sisteme <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare a versanţilor în Subcarpaţii <strong>de</strong> Curbură si impactul<br />
manifestării lor asupra peisajului, Revista Geo-Carpathica, 1.<br />
Ielenicz, M., Pătru, Ileana, Ghincea, Mioara, (2003), Subcarpaţii României, Editura<br />
Universitară, Bucuresti;<br />
258
Macovei Gh., (1958), Geologia stratigrafică, Ed. Tehnică Buucreşti<br />
Maria Sandu, Dan Bălteanu (coord.), Hazar<strong>de</strong>le naturale din Carpaţii şi Subcarpaţii dintre<br />
Trotuş şi Teleajen. Studiu geografic, Ed. Ars Docendi, Bucureşti: 40-46.<br />
Mateescu, Şt., (1927), Cercetări geologice în zona externă a Curcurii Sud-estice a<br />
Carpaţilor, Analele Institutului Geologic Român, XII, Bucureşti.<br />
Micu M., Sima Mihaela, Bălteanu D., Micu D., Dragotă Carmen-Sofia, Chen<strong>de</strong>ş V., (2011),<br />
A multi-hazard assessment in the Curvature Carpathians of Romania, in<br />
Mountain Risks. Bringing Science to Society, Proceedings of „Mountain Risks<br />
International Conference”, Firenze, Italy, November 24-26, 2010.<br />
Micu, M., Bălteanu, D., (2009), Landsli<strong>de</strong> hazard assessment in the Curvature Carpathians<br />
and Subcarpathians, Romania, Zeitschrift fur Geomorphologie, Suppl.3, 53, E.<br />
Schweizerbart'sche Verlagsbuchhandlung, Stuttgart, Germany.<br />
Mihăilescu V, (1969), Geografia fizică a României, Editura Stiinţifică, Bucuresti.<br />
Mocanu V., Russo R. M., Dinu C., Flower M., (2000), Seismic attenuation in the Vrancea<br />
Region, Romanian Geophysics, vol. 7, suppl. 1.<br />
Mutihac V., (1990), Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, Bucureşti<br />
Mutihac V., Ionesi L., (1974), “Geologia României”, Ed. Tehnică, Bucureşti<br />
Mutihac, V. (1982), Unităţile geologice structurale şi distribuţia substanţelor minerale utile<br />
în România, Edit. Did. Pedag., Bucureşti, 199 p.<br />
Mutihac, V., Mutihac, G., (2010), Geologia României în contextul geostructural central-esteuropean,<br />
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 648 p.<br />
Mutihac, V., Stratulat M., Fechet R., (2004), Geologia României, Editura Didactică şi<br />
Pedagogică, Bucureşti, 250 p.<br />
Naum, T., (1977), Zona <strong>de</strong> contact a Subcarpaţilor Orientali cu zona <strong>de</strong> platformă, Analele<br />
Universităţii Bucureşti – geografie, Bucureşti.<br />
Papp, T., Fântână, C., 2008. Ariile <strong>de</strong> Importan ă Avifaunistică din România. Publica ie<br />
comună SOR i ”Grupul Milvus”. Tg-Mure .<br />
Pauliuc S., (1962), Constribuţii la studiul floşului Cretacic şi Paleogen dintre Bâsca Mare şi<br />
Zăbala, Dări <strong>de</strong> seamă, Comunicări Geologice XLIV.<br />
Posea, Gr., Ba<strong>de</strong>a, L. (1984), România. Unităţile <strong>de</strong> relief (Regionarea geomorfologică),<br />
hartă, scara 1: 800 000, Edit. Şt. Enciclop., Bucureşti.<br />
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Edit. Şt., Bucureşti, 484 p.<br />
Pricăjan, A. (1972), Apele minerale şi termale din România, Edit. Tehn., Bucureşti, 296 p.<br />
Radu C., (1965), Regimul seismic al regiunii Vrancea, S.C.G.G.G., Geofizică, 3,2, 231-279<br />
Rădulescu N.Al (1937) Vrancea, Geografie fizică şi umană, Bucureşti;<br />
Roman, Fl., 1989, Munţii Vrancei, Editura Sport Turism, Bucuresti<br />
Rosu Al., (1963), Geografia fizică a României, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti.<br />
Sandu I., Pescaru V., Poiană I., Geicu A. Cân<strong>de</strong>a I. and Ţâştea D. (eds.) (2008), Clima<br />
României, Editura Aca<strong>de</strong>miei Române, Bucureşti, 365.<br />
259
Saulea Emilia et al., (1967), Harta geologică a României 1:200 000, foaia Focşani, Institutul<br />
Geologic al României, Bucureşti.<br />
Saulea, Emilia, Ghenea, C., Bandrabur, T., Ghenea, Ana, (1968), Notă explicativă la Harta<br />
geologică 1:200 000, Foaia Focşani, Comit. De Stat al geologiei, Inst. geologic,<br />
Bucureşti.<br />
Săndulescu, M. (1984), Geotectonica României, Edit. Tehn., Bucureşti, 336 p.<br />
Sorocovschi V., (2002), Riscurile hidrice, în volumul Riscuri şi catastrofe, Editura Casa Cărţii<br />
<strong>de</strong> Ştiinţă, p 55-65, Cluj-Napoca<br />
Spârchez Gheorghe, Dincă Lucian, Costandache Cristinel, (2011), Soil forming processes in<br />
Vrancea Mountains and Sub-Carpathians, Factori şi Procese Pedogenetice din<br />
Zona Temperată 10 Serie nouă, 129-134<br />
Stănescu Al. V., Drobot R., (2002), Măsuri nestructurale <strong>de</strong> gestiune a inundaţiilor, Editura<br />
HGA, Bucureşti, p 33, 86-89.<br />
Stănică D. A., (2010), Analysis of electromagnetic data related to significant earthquakes<br />
occurred in February-March period, 2010, in Vrancea zone. Exten<strong>de</strong>d abstract in<br />
Abstract Volume, EMSEV Workshop, Chapman University, Orange, CA, USA,<br />
October 3-6, 2010, 81-84.<br />
Stefănescu, Ioana, 1972, Subcarpaţii dintre Susiţa-Zăbrăuţ si Buzău. Studiu geograficoeconomic,<br />
Editura Aca<strong>de</strong>miei, Bucuresti;<br />
Sur<strong>de</strong>anu, V. (1998), Geografia terenurilor <strong>de</strong>gradate, Edit. Presa Universitară Clujeană,<br />
Cluj-Napoca.<br />
Tufescu V.(1966) Subcarpaţi”, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;<br />
Tufescu V., (1958) Vrancea - prezentarea geomorfologică şi <strong>de</strong>gradarea terenurilor prin<br />
<strong>de</strong>nudare, Probl. Pedol., Instit.Cercet.Agron.Rom.<br />
Tufescu, V. (1966), Mo<strong>de</strong>larea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Edit. Acad.<br />
Rom., Bucureşti, 620 p.<br />
Tufescu, V., (1959), Torenţii <strong>de</strong> noroi în Vrancea, Com. Acad. Rom., IX, Bucureşti.<br />
Ujvári, I. (1972), Geografia apelor României, Edit. Şt., Bucureşti, 592 p.<br />
Vasiliniuc I, Ursu A., Niacşu L., (2010), Soil cover transitions in the Vrancea Region, Factori<br />
şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 9 S. nouă (2010) 99-118<br />
Vatau, A., Teodorescu, V., Ionescu, V., (1993), Harta erodabilităţii solurilor la sc.<br />
1:500.000, DTM-Bucureşti.<br />
Velcea Valeria, Savu Al., (1982), Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti, Ed.<br />
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti<br />
Viorel Capatana, (2007), The influence of geomorphologic processes on land use in<br />
Vrancea’s Subcarpathians, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi,<br />
Tom LIII, s. II-c, Geografie.<br />
Zaharia Liliana, (1999), Resursele <strong>de</strong> apă din bazinul râului Putna. Studiu <strong>de</strong> hidrologie,<br />
Editura Universităţii din Bucureşti, 305p., ISBN 973-575-334-0.<br />
Zaharia Liliana, (2005), Studiul resurselor <strong>de</strong> apă din Carpaţii şi Subcarpaţii Curburii în<br />
ve<strong>de</strong>rea optimizării valorificării lor pentru alimentarea populaţiei din<br />
ju<strong>de</strong>ţele aferente regiunii in the volume „Lucrări şi rapoarte <strong>de</strong> cercetare.<br />
260
Centrul <strong>de</strong> cercetare „Degradarea terenurilor si Dinamica geomorfologica”,<br />
vol. I, Ed. Universităţii Bucureşti, p. 137 – 171, ISBN 973737012-9.<br />
Zaharia Liliana, Beltrando G., (2009), Variabilité et tendances <strong>de</strong> la pluviométrie et <strong>de</strong>s<br />
débits <strong>de</strong> crue dans la région <strong>de</strong> la Courbure <strong>de</strong> l’Arc carpatique (Roumanie),<br />
Geographia Technica, pag. 471 – 476, ISSN : 2065-4421, In<strong>de</strong>xed by SCOPUS.<br />
Zaharia Liliana, Gérard Beltrando, (2007), Variabilité spatiale et temporelle <strong>de</strong> la<br />
pluviométrie dans la région <strong>de</strong> la Courbure <strong>de</strong> l’Arc Carpatique : étu<strong>de</strong> par<br />
Analyse en Composantes Principales, Revue Roumaine <strong>de</strong> Géographie, Toms 47<br />
– 48, p. 175 – 184, 2003 – 2004, Bucureşti.<br />
Zaharia Liliana, Ioana-Toroimac Gabriela, (2009), Erosion dynamics – precipitation<br />
relationship in the Carpathian Curvature Region (Romania), Geografia Fizica et<br />
Dinamica Quaternaria (Geogr.Fiz.Dinam.Quat.), 32, p. 95 – 102 (in Web of<br />
Science, including the Science Citation In<strong>de</strong>x Expan<strong>de</strong>d –SCIE- as well as the ISI<br />
Alerting Services) ISSN 1724-4757.<br />
Zaharia Liliana, Toroimac Gabriela Ioana, (2007), Relaţia dintre indicii sintetici ai<br />
variabilităţii spaţio-temporale a precipitaţiilor şi scurgerii lichi<strong>de</strong> din regiunea<br />
Curburii Carpatice şi indicele ONA, Comunicări <strong>de</strong> geografie, vol.XI, Bucureşti,<br />
p. 249 – 254.<br />
Zamfirescu, Fl. (1995) Hidrogeologie. Dinamica apelor subterane. Edit. Univ. Buc.,<br />
Bucureşti<br />
* * * BirdLife International (2012) IUCN Red List for birds, http://www.birdlife.org<br />
23/02/2012.<br />
* * * Monografia hidrologică a bazinului hidrografic al râului Siret. Studii <strong>de</strong> hidrologie<br />
vol. XXII, Bucureşti 1967<br />
* * * (1954-1985), Anuarele hidrologice, IMH, Bucureşti.<br />
* * * (1962, 1966), Clima R. P. Române/R. S. România, I , II, CSA, IMH, Bucureşti,<br />
285+165 p.<br />
* * * (1966), Atlas Climatologic, CSA, IMH.<br />
* * * (1972-1979), Atlas R. S. România, Inst. Geogr., Edit. Acad. Rom., Bucureşti.<br />
* * * (1983), Geografia României, I, Geografia Fizică, Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 663 p.<br />
* * * (1992), Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile şi Câmpia<br />
Banatului şi Crişanei, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic, Podişul<br />
Moldovei, Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 577 p.<br />
* * * (2002), România. Mediul şi Reţeaua Electrică <strong>de</strong> Transport. Atlas geografic, Edit.<br />
Acad. Rom., Bucureşti.<br />
* * * (2004), România. Calitatea solurilor şi Reţeaua Electrică <strong>de</strong> Transport. Atlas<br />
geografic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.<br />
Bucureşti.<br />
* * * Harta expoziţiei versanţilor<br />
* * * Harta geomorfologică. 1: 200 000, Arhiva Institutului <strong>de</strong> Geografie al Aca<strong>de</strong>miei<br />
Române<br />
Bucureşti.<br />
261
* * * Harta hidrogeologică a României 1:100 000, Institutul Geologic al României, Bucureşti<br />
* * * Harta pantelor<br />
* * * Mo<strong>de</strong>lul Numeric al Terenului<br />
8. Anexe<br />
8.1 Regulamentul ariei naturale protejate<br />
Această anexă trebuie să cuprindă informatii <strong>de</strong>spre regulamentul ariei naturale<br />
protejate, precizându-se daca regula mentul este aprobat, data aprobarii şi numărul<br />
actului prin care acesta a fost aprobat. Acest regulament nu este obligatoriu <strong>de</strong> ataşat la<br />
planul <strong>de</strong> management dacă acest a fost realizat anterior şi aprobat printr-un act normativ<br />
8.2 Alte hărţi relevante pentru planul <strong>de</strong> management<br />
Această anexă trebuie să cuprindă alte hărţi relevante pentru planul <strong>de</strong> management care<br />
nu au fost prezentate în capitolele şi subcapitolele acestuia.<br />
8.3 Fotografii<br />
Această anexă trebuie să cuprindă toate fotografiile din planul <strong>de</strong> management care au<br />
fost asociate cu capitolele şi subcapitolele acestuia.<br />
a) Fotografii cu speciile <strong>de</strong> interes conservativ<br />
b) Fotografii cu habitatele din aria naturala protejata<br />
c) Fotografii cu impacturi din aria naturala protejata<br />
d) Alte fotografii relevante pentru aria naturala protejata<br />
8.4 Formularul standard Natura 2000 / documentaţia <strong>de</strong><br />
constituire a ariei naturale protejate / fişa ariei naturale<br />
protejate<br />
Această anexă trebuie să cuprindă documentul prin care s-a dispus constituirea ariei<br />
naturale protejate, fişa ariei naturale protejate şi formularul standard Natura 2000 daca<br />
aria protejată naturală este parte a reţelei Natura 2000. Acest formular nu este obligatoriu<br />
<strong>de</strong> ataşat la planul <strong>de</strong> management<br />
8.5 Alte documente si informatii relevante<br />
Această anexă trebuie să cuprindă referinţele la alte documente care sunt relevante pentru<br />
planul <strong>de</strong> management şi vin în sprijinul acestuia.<br />
262
8.6 Nomenclatoare<br />
8.6.1. Unităţi <strong>de</strong> măsură pentru populaţia speciei<br />
Nr Cod Unitate măsură EN Unitate măsură RO<br />
1. i individuals număr <strong>de</strong> indivizi<br />
2. adults adults număr <strong>de</strong> adulţi<br />
3. subadults subadults număr <strong>de</strong> subadulţi<br />
4. bfemales breeding females număr <strong>de</strong> femele gestante<br />
5. cmales calling males număr <strong>de</strong> masculi cântători<br />
6. males males număr <strong>de</strong> masculi<br />
7. p pairs număr <strong>de</strong> perechi<br />
8. shoots shoots număr <strong>de</strong> lăstari<br />
9. tufts tufts număr <strong>de</strong> smocuri<br />
10. fstems flowering stems număr <strong>de</strong> tulpini florifere<br />
11. localities localities număr <strong>de</strong> localităţi<br />
12. colonies colonies număr <strong>de</strong> colonii<br />
13. logs inhabited logs număr <strong>de</strong> buşteni colonizaţi<br />
14. trees inhabited trees număr <strong>de</strong> arbori colonizaţi<br />
15. stones inhabited stones/boul<strong>de</strong>rs număr <strong>de</strong> stânci/bolovani<br />
colonizaţi<br />
8.6.2. Statutul <strong>de</strong> conservare al speciei<br />
Nr COD Denumire RO Denumire EN<br />
1. EX Dispărut Extinct<br />
2. EW Dispărut în sălbăticie Extinct in the Wild<br />
3. CR Critic Periclitat Critically Endangered<br />
4. EN Periclitat Endangered<br />
5. VU Vulnerabil Vulnerable<br />
6. NT Aproape ameninţat Near Threatened<br />
7. LC Preocupare minima Least Concern<br />
8. DD Date Deficiente Data Deficient<br />
9. NE Neevaluat Not Evaluated<br />
8.6.3. Intervale <strong>de</strong> estimare a mărimii populaţiei unei specii<br />
Clasă Mărimea populaţiei<br />
Minim Maxim<br />
0 0 10<br />
1 10 50<br />
2 50 100<br />
3 100 500<br />
4 500 1 000<br />
5 1 000 5 000<br />
6 5 000 10 000<br />
7 10 000 50 000<br />
8 50 000 100 000<br />
263
9 100 000 500 000<br />
10 500 000 1 000 000<br />
11 1 000 000 5 000 000<br />
12 5 000 000 10 000 000<br />
13 10 000 000 50 000 000<br />
14 50 000 000 100 000 000<br />
8.6.4. Statut <strong>de</strong> prezenţă temporală a speciilor<br />
Acest nomenclator se aplică numai în cazul speciilor <strong>de</strong> păsări.<br />
Nr Cod Denumire RO Denumire EN<br />
1. P Rezi<strong>de</strong>nt Permanent<br />
2. R Reproducere Reproduction<br />
3. C Odihnă şi hrănire Concentration<br />
4. W Iernare Wintering<br />
8.6.5. Teme<br />
Acest nomenclator conţine temele care pot fi ales în cadrul unui plan <strong>de</strong><br />
management.<br />
Nr Cod Tema <strong>de</strong> baza<br />
1. T1<br />
Conservarea şi managementul biodiversităţii (al<br />
speciilor şi habitatelor <strong>de</strong> interes conservativ)<br />
2. T2<br />
Inventarierea/evaluarea <strong>de</strong>taliată şi monitoringul<br />
biodiversităţii<br />
3. T3<br />
Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale<br />
protejate şi asigurarea durabilităţii managementului<br />
4. T4<br />
Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea<br />
publicului<br />
5. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale<br />
6. T6<br />
Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi<br />
culturale)<br />
8.6.6. Obiectiv specific<br />
Acest nomenclator va conţine lista obiectivelor specifice care pot fi utilizate în<br />
cadrul unui plan <strong>de</strong> management şi care sunt asociate unui obiectiv general..<br />
Acest tabel este dat doar ca titlu <strong>de</strong> exemplu<br />
Nr Cod_OS Cod_OG Denumire Descriere<br />
1. OS1 OG1 Asigurarea conservării speciei, în<br />
sensul menţinerii stării <strong>de</strong><br />
conservare favorabilă, a speciei (S)<br />
264
2. OS2 OG1 Asigurarea conservării habitatului,<br />
în sensul menţinerii stării <strong>de</strong><br />
conservare favorabilă, a habitatului<br />
(H).<br />
3. OS3 OG1 Realizarea/actualizarea<br />
inventarelor (evaluarea <strong>de</strong>taliată)<br />
pentru speciile <strong>de</strong> interes<br />
conservativ<br />
… … …<br />
4. OS19 OG4 Promovarea utilizării durabile a<br />
resurselor forestiere<br />
8.6.7. Activităţi<br />
Acest nomenclator va conţine o listă <strong>de</strong> activităţi care sunt asociate direct<br />
măsurilor specifice şi care pot fi utilizate în cadrul planului <strong>de</strong> management.<br />
Acest nomenclator se va completa şi cu alte activităţi care vor fi <strong>de</strong>finite şi<br />
utilizate în planul <strong>de</strong> management.<br />
Acest tabel este dat doar ca titlu <strong>de</strong> exemplu<br />
Nr Cod_A Cod_MS Denumire<br />
Plantarea <strong>de</strong> pâlcuri adiţionale<br />
Descriere<br />
1. A1 MS1<br />
<strong>de</strong> salcii în combinaţie cu plop<br />
alb, în zonele predilecte <strong>de</strong><br />
cuibărire<br />
Realizarea unor zone pentru<br />
2. A2 MS1 uscatul penelor şi odihnă pentru<br />
specia (S)<br />
Utilizarea unor mijloace<br />
3. A3 MS1 inofensive <strong>de</strong> protecţie<br />
împotriva păsărilor ihtiofage<br />
Realizarea/actualizarea<br />
4. A4 MS3 inventarelor (evaluarea<br />
<strong>de</strong>taliată) pentru herpetofaună<br />
Realizarea/actualizarea<br />
5. A5 MS3 inventarelor (evaluarea<br />
<strong>de</strong>taliată) pentru ihtiofaună<br />
8.6.8. Măsuri restrictive<br />
Acest nomenclator va conţine o listă <strong>de</strong> măsurile restrictive care pot fi utilizate în<br />
cadrul planului <strong>de</strong> management. Acest nomenclator se va completa şi cu alte reguli<br />
restrictive care vor fi <strong>de</strong>finite şi utilizate în planul <strong>de</strong> management.<br />
Acest tabel este dat doar ca titlu <strong>de</strong> exemplu<br />
Nr Cod_R Cod_MS Denumire Descriere<br />
1. MR1 MS1 Interzicerea tăierii arborilor <strong>de</strong> pe<br />
malul apelor (lacuri, bălţi, râuri)<br />
265
2. MR2 MS1 Armonizarea fluctuaţiilor <strong>de</strong><br />
nivel ale apei cu ciclul<br />
reproductiv al păsărilor (martie –<br />
septembrie)<br />
8.6.9. Calitatea datelor<br />
Acest nomenclator prezinta scara <strong>de</strong> evaluare a calităţii datelor utilizare la<br />
aprecierea diverselor aspecte din cadrul planului <strong>de</strong> management.<br />
Nr Cod Descriere<br />
1. bună estimări statistice robuste sau inventarieri complete<br />
2. medie date estimate pe baza extrapolării şi/sau mo<strong>de</strong>lării datelor<br />
obţinute prin măsurători parţiale<br />
3. slabă date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători<br />
prin eşantionare<br />
4. insuficientă date absente<br />
8.6.10. Tendinţa actuală şi/sau viitoare<br />
Acest nomenclator prezinta lista <strong>de</strong> valori pentru notarea evaluării populaţiei unei<br />
specii sau a suprafeţei habitatului.<br />
Nr Cod Descriere<br />
1. Crescătoare: influenţele pozitive (<strong>de</strong> ex. din măsurile <strong>de</strong><br />
+ management) cel mai probabil vor <strong>de</strong>păşi influenţele negative ale<br />
impactului<br />
2.<br />
-<br />
Descrescătoare: influenţele negative cel mai probabil vor <strong>de</strong>păşi<br />
influenţele pozitive<br />
3. 0 Stabilă: scă<strong>de</strong>rile şi creşterile vor fi cel mai probabil în balanţă<br />
4. x Necunoscută: Nu există suficiente date pentru estimarea tendinţei<br />
8.6.11. Tipuri <strong>de</strong> arii naturale protejate<br />
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor <strong>de</strong> arii naturale protejate..<br />
Nr Cod Descriere<br />
1 B Botanică<br />
2 F Forestieră<br />
3 S Speologică<br />
4 G Geologică<br />
5 P Paleontologică<br />
6 L Peisagistică<br />
7 Z Zoologică<br />
8 U Zona umedă<br />
9 M Marină<br />
266
8.6.12. Clasele conform „Corine Land Cover”<br />
Acest nomenclator prezinta clasele <strong>de</strong> utilizare a terenului conform „Corine<br />
Land Cover”.<br />
Nr Cod Descriere<br />
1. 111 Spatiu urban continuu<br />
2. 112 Spatiu urban discontinuu si spatiu rural<br />
3. 121 Unitati industriale sau comerciale<br />
4. 122 Retea <strong>de</strong> cai <strong>de</strong> comunicatie si terenuri asociate acestora<br />
5. 123 Zone portuare<br />
6. 124 Aeroporturi<br />
7. 131 Zone <strong>de</strong> extractie a minereurilor<br />
8. 132 Gropi <strong>de</strong> gunoi<br />
9. 133 Zone in constructie<br />
10. 141 Zone urbane verzi<br />
11. 142 Zone <strong>de</strong> agrement<br />
12. 211 Terenuri arabile neirigate<br />
13. 212 Terenuri irigate permanent<br />
14. 213 Terenuri cultivate cu orez<br />
15. 221 Vii<br />
16. 222 Livezi<br />
17. 231 Pasuni secundare<br />
18. 242 Zone <strong>de</strong> culturi complexe<br />
19. 243 Terenuri predominant agricole in amestec cu vegetatie naturala<br />
20. 244 Terenuri agro-forestiere<br />
21. 311 Paduri <strong>de</strong> foioase<br />
22. 312 Paduri <strong>de</strong> conifere<br />
23. 313 Paduri mixte<br />
24. 321 Pajisti naturale<br />
25. 322 Vegetatie subalpina<br />
26. 324 Zone <strong>de</strong> tranzitie cu arbusti (in general <strong>de</strong>frisate)<br />
27. 331 Plaje, dune, renii<br />
28. 332 Stancarii<br />
29. 333 Areale cu vegetatie rara<br />
30. 334 Areale incendiate<br />
31. 411 Mlastini<br />
32. 412 Turbarii<br />
33. 421 Mlastini sarate<br />
34. 511 Cursuri <strong>de</strong> apa<br />
35. 512 Acumulari <strong>de</strong> apa<br />
36. 521 Lagune<br />
37. 523 Mari<br />
38. 999 Constructii<br />
39. 998 Cimitire<br />
40. 997 Vegetatie<br />
41. 996 Drumuri<br />
267
8.6.13. Lista tipurilor <strong>de</strong> habitate naturale <strong>de</strong> interes comunitar<br />
din România şi a tipurilor <strong>de</strong> habitate asociate din sistemul<br />
românesc <strong>de</strong> clasificare<br />
Habitatele <strong>de</strong> interes comunitar din România Sistemul românesc <strong>de</strong> clasificare al habitatelor<br />
Cod Prioritar Denumire Cod Denumire<br />
1110 Bancuri <strong>de</strong> nisip acoperite permanent <strong>de</strong><br />
un strat mic <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> mare<br />
R1101 Comunități litorale cu Zostera marina şi Z. noltii<br />
1130 Estuare şi guri <strong>de</strong> vărsare ale râurilor<br />
mari în mare<br />
– Nu exista nici un habitat <strong>de</strong>scris in clasificarea românească.<br />
1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite<br />
<strong>de</strong> apă <strong>de</strong> mare la reflux<br />
– Nu exista nici un habitat <strong>de</strong>scris in clasificarea românească.<br />
1150 DA Lagune costiere R2301 Comunități vest‐pontice cu Ruppia maritima<br />
1160 Melele şi golfuri R2303 Comunități ponto‐sarmatice cu Najas marina<br />
1170 Recifi – Nu exista nici un habitat <strong>de</strong>scris in clasificarea românească.<br />
1180 Structuri submarine create <strong>de</strong> scurgeri<br />
<strong>de</strong> gaze<br />
1210 Vegetație<br />
țărmului<br />
anuală <strong>de</strong>‐a lungul liniei<br />
1310 Comunități cu Salicornia spp şi alte<br />
specii anuale care colonizează terenurile<br />
ume<strong>de</strong> şi nisipoase<br />
1410 Pajişti sărăturate <strong>de</strong> tip mediteranean<br />
(Juncetalia maritimi)<br />
1530 DA Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi<br />
ponto‐sarmatice<br />
– Nu exista nici un habitat <strong>de</strong>scris in clasificarea românească.<br />
R1601 Comunități vest‐pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia<br />
sibirica<br />
R1511 Comunități vest‐pontice cu Crypsis aculeata<br />
R1515 Comunități vest‐pontice cu Crypsis schoenoi<strong>de</strong>s<br />
R1518 Comunități ponto‐sarmatice cu Salicornia europaea var. prostrata şi<br />
Suaeda maritima<br />
R1527 Comunități ponto‐panonice cu Acorellus pannonicus<br />
R1528 Pajişti pontice <strong>de</strong> Hor<strong>de</strong>um marinum<br />
R1501 Comunități vest‐pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis<br />
R1502 Comunități vest‐pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia<br />
hirsuta<br />
R1503 Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa<br />
R1504 Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi<br />
Limonium gmelinii<br />
R1505 Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Carex divisa<br />
R1506 Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex<br />
distans<br />
R1507 Pajişti ponto‐sarmatice <strong>de</strong> Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi<br />
Aster tripolium ssp. pannonicum<br />
R1508 Comunități vest‐pontice cu Camphorosma annua şi Bassia laniflora<br />
Kochia laniflora<br />
R1509 Comunități vest‐pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia<br />
santonicum<br />
R1510 Comunități vest‐pontice cu Limonium gmelinii şi Artemisia<br />
santonicum<br />
R1512 Comunități vest‐pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum<br />
R1513 Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica<br />
R1514 Comunități vest‐pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi<br />
Ranunculus sardous<br />
R1516 Comunități vest‐pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago<br />
tenuiflora<br />
R1517 Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Agropyron elongatum<br />
R1519 Comunități ponto‐sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera<br />
R1520 Comunități ponto‐sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia<br />
limosa<br />
R1521 Comunități ponto‐sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago<br />
maritima<br />
R1522 Comunități ponto‐sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium<br />
gmelinii<br />
R1523 Comunități ponto‐sarmatice cu Rhaponticum serratuloi<strong>de</strong>s,<br />
Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium<br />
R1524 Comunități ponto‐sarmatice cu Iris halophila<br />
R1525 Pajişti ponto‐sarmatice <strong>de</strong> Juncus gerardi<br />
R1526 Comunități ponto‐sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium<br />
ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium<br />
268
2110 Dune mobile embrionare (în formare)<br />
2130 DA Dune fixate cu vegetație herbacee<br />
perenă (dune gri)<br />
R1529 Pajişti ponto‐panonice <strong>de</strong> Hor<strong>de</strong>um hystrix<br />
R1530 Pajişti ponto‐panonice <strong>de</strong> Festuca pseudovina, Peucedanum officinale<br />
şi Artemisia santonicum ssp. patens<br />
R1531 Pajişti ponto‐panonice <strong>de</strong> Festuca pseudovina şi Achillea collina<br />
R1532 Comunități dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum<br />
officinale<br />
R1533 Pajişti ponto‐mediteraneene <strong>de</strong> Polypogon monspeliensis<br />
R1602 Comunități vest‐pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia<br />
(Arenaria) tschernieviana<br />
R1605 Comunități vest‐pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi<br />
Bromus tectorum<br />
R1608<br />
R1603<br />
R1604<br />
R1609<br />
Comunități vest‐pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria<br />
Comunități vest‐pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya<br />
Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Stipa borysthenica şi Koeleria glauca<br />
Comunități vest‐pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)<br />
R1610 Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Calamagrostis epigejos şi Holoschoenus<br />
vulgaris<br />
R1611 Comunități vest‐pontice cu Petasites spurius<br />
R6404 Pajişti ponto‐sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago<br />
arenaria<br />
2160<br />
2190<br />
Dune cu Hippophaë rhamnoi<strong>de</strong>s<br />
Depresiuni ume<strong>de</strong> intradunale<br />
R3133<br />
R1606<br />
Tufărişuri <strong>de</strong> cătină albă (Hippophaë rhamnoi<strong>de</strong>s)<br />
Comunități vest‐pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus<br />
vulgaris<br />
2340 DA Dune panonice<br />
R6401 Pajişti panonice <strong>de</strong> Corynephorus canescens şi Festuca vaginata<br />
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la<br />
mezotrofe cu vegetație din Littorelletea<br />
uniflorae şi/sau Isoëto‐Nanojuncetea<br />
3140 Ape puternic oligo‐mezotrofe cu<br />
3150<br />
vegetație bentonică <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> Chara<br />
Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip<br />
Magnopotamion sau Hydrocharition<br />
R2211 Comunități danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens<br />
R2212 Comunități danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoi<strong>de</strong>s,<br />
Lin<strong>de</strong>rnia procumbens<br />
R2213 Comunități danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora<br />
R2201 Comunități danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis<br />
obtusa şi Lychnothamnus barbatus<br />
R2202 Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spiro<strong>de</strong>la polyrhiza<br />
şi Wolffia arrhiza<br />
R2203<br />
R2204<br />
Comunități danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla<br />
caroliniana şi A. filiculoi<strong>de</strong>s<br />
Comunități danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans<br />
R2205 Comunități danubiene cu Hydrocharis morsus‐ranae, Stratiotes<br />
aloi<strong>de</strong>s şi Utricularia vulgaris<br />
R2206 Comunități danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.<br />
lucens şi Najas marina<br />
R5304 Comunități danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium<br />
latifolium<br />
3160<br />
31A0 DA<br />
Lacuri distrofice şi iazuri<br />
Ape termale din transilvania acoperite<br />
<strong>de</strong> lotus (drețe)<br />
R2207<br />
R2209<br />
Comunități danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar<br />
lutea şi Potamogeton natans<br />
Comunități terțiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis<br />
3220 Vegetație herbacee <strong>de</strong> pe malurile<br />
râurilor montane<br />
R5416 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Saxifraga<br />
stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata<br />
R5418 Comunități sud‐est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha<br />
laeta<br />
R5420 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Cardamine opizii<br />
R5423 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Carex remota şi<br />
Caltha laeta<br />
R4415 Tufărişuri dacice <strong>de</strong> cătină mică (Myricaria germanica)<br />
3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria<br />
3240<br />
germanica <strong>de</strong>‐a lungul râurilor montane<br />
Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos R4417 Tufărişuri danubiene <strong>de</strong> cătină albă (Hippophaë rhamnoi<strong>de</strong>s) şi<br />
<strong>de</strong>‐a lungul râurilor montane<br />
răchită albă (Salix elaeagnos)<br />
3260 Cursuri <strong>de</strong> apă din zonele <strong>de</strong> câmpie,<br />
până la cele montane, cu vegetație din<br />
R2208 Comunități danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris<br />
Ranunculion<br />
Batrachion<br />
fluitantis şi Callitricho‐<br />
3270<br />
4030<br />
4060<br />
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație<br />
din Chenopodion rubri şi Bi<strong>de</strong>ntion<br />
Tufărişuri uscate europene<br />
Tufărişuri alpine şi boreale<br />
R5312<br />
R3112<br />
R3101<br />
Comunități ponto‐danubiene cu Bi<strong>de</strong>ns tripartita, Echinochloa crus‐<br />
galli şi Polygonum hidropiper<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă<br />
neagră (Calluna vulgaris)<br />
Tufărişuri pitice sud‐est carpatice <strong>de</strong> azalee (Loiseleuria procumbens)<br />
R3104 Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> smirdar (Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium)<br />
cu afin (Vaccinium myrtillus)<br />
269
4070 DA Tufărişuri cu Pinus mugo şi<br />
4080<br />
Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium<br />
Tufărişuri cu specii sub‐arctice <strong>de</strong> Salix<br />
40A0 DA Tufărişuri subcontinentale peri‐panonice<br />
40C0 DA Tufărişuri <strong>de</strong> foioase ponto‐sarmatice<br />
6110 DA Comunități rupicole calcifile sau pajişti<br />
bazifile din Alysso‐Sedion albi<br />
6120 DA Pajişti xerice pe nisipuri calcifile<br />
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat<br />
silicios<br />
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine<br />
R3107<br />
R3108<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi<br />
ienupăr pitic (Juniperus sibirica)<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> ienupăr pitic (Juniperus sibirica)<br />
R3109<br />
R3111<br />
R3115<br />
R3617<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> vuietoare (Empetrum nigrum ssp.<br />
hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioi<strong>de</strong>s)<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> afin (Vaccinium myrtillus)<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> cetină cu negi (Juniperus sabina)<br />
Tufărişuri pitice <strong>de</strong> argințică (Dryas octopetala)<br />
R3105 Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar<br />
(Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium)<br />
R3102<br />
R3103<br />
R3110<br />
R3116<br />
R3118<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> Salix hastata<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> Salix bicolor<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> anin ver<strong>de</strong> (Alnus viridis)<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> cununiță (Spiraea chamaedryfolia)<br />
Tufărişuri <strong>de</strong> taulă (Spiraea crenata)<br />
R3121 Tufărişuri ponto – panonice <strong>de</strong> porumbar (Prunus spinosa) şi salbă<br />
moale (Euonymus europaeus)<br />
R3123 Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> liliac (Syringa vulgaris) cu Genista<br />
radiata<br />
R3124<br />
R3125<br />
R3126<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium‐<br />
ruta‐muraria<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> Sorbus dacica<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> mojdrean (Fraxinus ornus)<br />
R3127<br />
R3130<br />
R4413<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean<br />
(Fraxinus ornus)<br />
Tufărişuri ponto‐panonice <strong>de</strong> vişinel (Cerasus fruticosa)<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice cu Syringa josikaea<br />
R3122<br />
R3128<br />
Tufărişuri ponto – panonice <strong>de</strong> porumbar (Prunus spinosa) şi păducel<br />
(Crataegus monogyna)<br />
Tufărişuri balcanice <strong>de</strong> păliur (Paliurus spina‐christi) (p.)<br />
R3129 Tufărişuri balcanice <strong>de</strong> iasmin (Jasminum fruticans) (p.)<br />
R3131 Tufărişuri ponto‐panonice <strong>de</strong> migdal pitic (Amygdalus nana)<br />
R3132 Tufărişuri ponto‐sarmatice <strong>de</strong> Caragana frutex<br />
R3503 Comunități dacice‐getice <strong>de</strong> Sedum acre, S. sexangulare şi<br />
Petrorhagia saxifraga<br />
R3502 Pajişti daco‐balcanice <strong>de</strong> Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum<br />
ssp. molinerii şi Ventenata dubia<br />
R6402 Pajişti ponto‐sarmatice <strong>de</strong> Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus<br />
R6403 Pajişti ponto‐sarmatice pe dune continentale nefixate, cu Mollugo<br />
cerviana<br />
R3602 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> coarnă (Carex curvula) şi Primula minima<br />
R3603 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> părul porcului (Juncus trifidus) şi<br />
Oreochloa disticha<br />
R3604<br />
R3615<br />
Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla<br />
ternata<br />
Tufărişuri pitice sud‐est carpatice <strong>de</strong> sălcii alpine (Salix herbacea)<br />
R6301 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Arenaria biflora<br />
R6302 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis<br />
R6303 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Luzula alpino‐pilosa<br />
R6304 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi<br />
Soldanella pusilla<br />
R6305 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi<br />
Nardus stricta<br />
R6306 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium<br />
cerastioi<strong>de</strong>s<br />
R3601 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> rogoz pitic (Kobresia myosuroi<strong>de</strong>s) şi<br />
Oxytropis carpatica<br />
R3605<br />
R3606<br />
Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> păiuş cu colți (Festuca versicolor) şi<br />
Sesleria rigida ssp. haynaldiana<br />
Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> păiuş <strong>de</strong> stânci (Festuca saxatilis)<br />
R3607 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> Festuca amethystina şi Dianthus<br />
tenuifolius<br />
R3611 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> coada iepurelui (Sesleria rigida ssp.<br />
haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)<br />
270
6190 Pajişti panonice <strong>de</strong> stâncării (Stipo‐<br />
Festucetalia pallentis)<br />
6210 DA Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu<br />
tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco<br />
Brometalia) ‐ siturile cu orhi<strong>de</strong>e sunt<br />
R3612 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare<br />
(Sesleria bielzii)<br />
R3613 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> Carduus kerneri, Festuca carpatica şi<br />
Trisetum fuscum<br />
R3616 Tufărişuri pitice sud‐est carpatice <strong>de</strong> sălcii alpine (Salix retusa, S.<br />
reticulata)<br />
R3618 Tufărişuri pitice sud‐est carpatice <strong>de</strong> sălcii<br />
kitaibeliana) cu <strong>de</strong>getăruț (Soldanella hungarica)<br />
en<strong>de</strong>mice (Salix<br />
R3619 Tufărişuri pitice sud‐est carpatice <strong>de</strong> sălcii en<strong>de</strong>mice (Salix<br />
kitaibeliana) cu <strong>de</strong>getăruț alpin (Soldanella pusilla)<br />
R3403 Pajişti daco‐getice <strong>de</strong> Festuca pallens şi Melica ciliata<br />
R3405 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> Sesleria heuflerana şi Helianthemum<br />
canum<br />
R3412 Pajişti carpato‐balcanice <strong>de</strong> Festuca pseudodalmatica şi Aethionema<br />
saxatile<br />
R3614 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> Festuca xanthina<br />
R3404 Pajişti ponto‐panonice <strong>de</strong> Festuca rupicola şi Koeleria macrantha<br />
R3408 Pajişti dacice <strong>de</strong> Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria<br />
macrantha<br />
6230 DA<br />
prioritare<br />
Pajişti montane <strong>de</strong> Nardus bogate în<br />
specii, pe substraturi silicioase<br />
R3413<br />
R3608<br />
R3609<br />
Pajişti panonic‐balcanice <strong>de</strong> Festuca rupicola şi Kengia serotina<br />
Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens<br />
Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> țăpoşică (Nardus stricta) şi Viola <strong>de</strong>clinata<br />
6240 DA Pajişti stepice subpanonice<br />
R3414 Pajişti ponto‐panonice <strong>de</strong> Festuca valesiaca<br />
R3415 Pajişti ponto‐balcanice <strong>de</strong> Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca<br />
R3501 Pajişti balcanice <strong>de</strong> Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina<br />
62C0 DA Stepe ponto‐sarmatice<br />
R3406 Pajişti daco‐sarmatice <strong>de</strong> Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium<br />
pinnatum<br />
R3407 Pajişti ponto‐panonice <strong>de</strong> Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia<br />
(provincialis) alpina<br />
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,<br />
turboase<br />
caeruleae)<br />
sau argiloase (Molinion<br />
6420 Pajişti mediteraneene ume<strong>de</strong> cu ierburi<br />
înalte din Molinio‐Holoschoenion<br />
6430 Comunități <strong>de</strong> lizieră cu ierburi înalte<br />
higrofile <strong>de</strong> la nivelul câmpiilor până în<br />
etajele montan şi alpin<br />
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii<br />
6510 Pajişti <strong>de</strong> altitudine joasă (Alopecurus<br />
pratensis, Sanguisorba officinalis)<br />
6520 Fânețe montane<br />
R3409 Pajişti pontice <strong>de</strong> Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis<br />
R3418 Pajişti ponto‐panonice <strong>de</strong> Agropyron cristatum ssp. pectinatum şi<br />
Kochia prostrata<br />
R3419 Pajişti vest‐pontice <strong>de</strong> Stipa ucrainica şi Stipa dasyphylla<br />
R3420 Pajişti vest‐pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon<br />
dactylon şi Poa angustifolia<br />
R3421 Pajişti ponto‐balcanice <strong>de</strong> Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi<br />
Agropyron brandzae<br />
R3710 Pajişti dacice <strong>de</strong> Molinia caerulea<br />
R3711 Pajişti dacice <strong>de</strong> Nardus stricta şi Molinia caerulea<br />
R1607 Comunități vest‐pontice cu Schoenus nigricans<br />
R3701 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Aconitum<br />
tauricum<br />
R3702 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu A<strong>de</strong>nostyles<br />
alliariae şi Doronicum austriacum<br />
R3703 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Cirsium<br />
waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum<br />
R3706 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Petasites<br />
kablikianus<br />
R3707 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Telekia<br />
speciosa şi Petasites hybridus<br />
R3708 Comunități daco‐getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi<br />
Scirpus sylvaticus<br />
R3714 Comunități daco‐getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi<br />
Chaerophyllum hirsutum<br />
R3712 Comunități dacice cu Deschampsia cespitosa şi Agrostis stolonifera<br />
R3715 Pajişti danubian‐panonice <strong>de</strong> Agrostis stolonifera<br />
R3716<br />
R3802<br />
Pajişti danubiano‐pontice <strong>de</strong> Poa pratensis, Festuca pratensis şi<br />
Alopecurus pratensis<br />
Pajişti daco‐getice <strong>de</strong> Arrhenatherum elatius<br />
R3801 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris<br />
R3803 Pajişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> Agrostis capillaris şi Festuca rubra<br />
271
7110<br />
7120<br />
DA Turbării active<br />
Turbării <strong>de</strong>gradate<br />
regenerare naturală<br />
capabile <strong>de</strong><br />
R3804<br />
R5101<br />
R5102<br />
R5415<br />
Pajişti daco‐getice <strong>de</strong> Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum<br />
Turbării sud‐est carpatice mezo‐oligotrofe aci<strong>de</strong> cu Eriophorum<br />
vaginatum şi Sphagnum recurvum<br />
Turbării sud‐est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum<br />
Mlaştini sud‐est carpatice mezo‐eutrofe cu Sesleria uliginosa<br />
7140 Mlaştini turboase <strong>de</strong> tranziție şi turbării<br />
oscilante (nefixate <strong>de</strong> substrat)<br />
R5403 Turbării sud‐est carpatice mezo–oligotrofe cu Carex rostrata şi<br />
Sphagnum recurvum<br />
R5404 Mlaştini sud‐est carpatice mezo‐oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi<br />
Swertia punctata<br />
7150 Comuntăți <strong>de</strong>presionare din<br />
Rhynchosporion pe substraturi turboase<br />
R5407<br />
R5408<br />
R5412<br />
R5409<br />
Mlaştini şi turbării sud‐est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa<br />
Mlaştini şi turbării sud‐est carpatice oligotrofe cu Carex limosa<br />
Mlaştini sud‐est carpatice mezotrofe cu Carex diandra<br />
Turbării sud‐est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi<br />
Sphagnum cuspidatum<br />
7210<br />
7220<br />
DA<br />
DA<br />
Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus<br />
Izvoare petrifiante cu formare <strong>de</strong><br />
travertin (Cratoneurion)<br />
R5417<br />
Nu exista nici un habitat <strong>de</strong>scris in clasificarea românească.<br />
Comunități sud‐est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum<br />
şi C. filicinum<br />
R5419 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Doronicum<br />
7230 Mlaştini alcaline<br />
R5405<br />
carpaticum, Saxifraga aizoi<strong>de</strong>s, Chrysosplenium alpinum şi Achillea<br />
oxyloba (DC.) Sch. Bip. ssp. schurii<br />
Mlaştini sud‐est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum<br />
latifolium<br />
R5406<br />
R5413<br />
R5414<br />
Mlaştini sud‐est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus<br />
compressus<br />
Mlaştini sud‐est carpatice mezo‐eutrofe cu Carex davalliana<br />
Mlaştini sud‐est carpatice eu‐mezotrofe cu Schoenus nigricans<br />
7240 DA Formațiuni pioniere alpine din Caricion<br />
bicoloris‐atrofuscae<br />
– Nu exista nici un habitat <strong>de</strong>scris in clasificarea românească.<br />
8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan<br />
până în cel alpin (Androsacetalia alpinae<br />
R6101 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi<br />
Minuartia sedoi<strong>de</strong>s<br />
şi Galeopsietalia ladani)<br />
R6102 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri silicioase semifixate cu<br />
Festuca picta şi Senecio incanus ssp. carniolicus<br />
R6103 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri silicioase semifixate cu<br />
Saxifraga pe<strong>de</strong>montana ssp. cymosa şi Saxifraga carpathica<br />
R6104 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri silicioase mobile sau slab<br />
fixate cu Oxyria dygina<br />
8120 Grohotişuri calcaroase şi <strong>de</strong> şisturi<br />
R6105<br />
R6106<br />
Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri silicioase semifixate cu<br />
Saxifraga bryoi<strong>de</strong>s, Silene acaulis şi Veronica baumgartenii<br />
Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase<br />
calcaroase din etajul montan până în cel<br />
alpin (Thlaspietea rotundifolii)<br />
semi‐fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata<br />
şi Saxifraga aizoi<strong>de</strong>s<br />
R6107 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri calcaroase mobile şi semi‐<br />
mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver alpinum ssp. corona‐<br />
sancti‐stephani şi Doronicum carpaticum<br />
R6108 Comunități sud‐carpatice <strong>de</strong> grohotişuri calcaroase cu mobilitate<br />
redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga spp. şi<br />
Doronicum columnae<br />
R6109 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri calcaroase mobile şi semi‐<br />
mobile cu Papaver alpinum ssp. corona‐sancti‐stephani, Cerastium<br />
lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum<br />
R6110 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri calcaroase mobile şi semi‐<br />
mobile, cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon<br />
R6111 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> bolovănişuri fixate cu Geranium<br />
macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum<br />
R6112 Comunități montane sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri mobile sau<br />
semifixate, cu<br />
montanum<br />
Thymus comosus, Galium album şi Teucrium<br />
R6113 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri fixate cu Parietaria<br />
officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum<br />
8160 DA Grohotişuri medio‐europene calcaroase<br />
ale etajelor colinar şi montan<br />
R6114 Comunități sud‐est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri mărunte sau grosiere<br />
nefixate, cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus<br />
R6115 Comunități daco‐balcanice pioniere <strong>de</strong> grohotişuri mobile, cu<br />
Achnatherum calamagrostis<br />
8210 Versanți stâncoşi cu vegetație R6202 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia<br />
chasmofitică pe roci calcaroase<br />
eriantha şi Gypsophila petraea<br />
R6204 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga<br />
moschata şi Draba kotschyi<br />
272
8220 Versanți stâncoşi cu vegetație<br />
chasmofitică pe roci silicioase<br />
8230 Comunități pioniere din Sedo‐<br />
Scleranthion sau din Sedo albi‐<br />
8310<br />
Veronicion dilleni pe stâncării silicioase<br />
Peşteri în care accesul publicului este<br />
interzis<br />
9110 Păduri <strong>de</strong> fag <strong>de</strong> tip Luzulo‐Fagetum<br />
9130 Păduri <strong>de</strong> fag <strong>de</strong> tip Asperulo‐Fagetum<br />
R6206 Comunități sud‐est carpatice ale fisurilor pereților stâncoşi, calcaroşi,<br />
cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi<br />
Valeriana sambucifolia<br />
R6207 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus<br />
pulcherrimus şi Poa rehmanii<br />
R6208 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea oxyloba<br />
ssp. schurii şi Campanula cochleariifolia<br />
R6209 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium<br />
trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemoralis<br />
R6212 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga<br />
mutata ssp. <strong>de</strong>missa şi Gypsophila petraea<br />
R6213 Comunități sud‐est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteo‐viridis şi<br />
Silene zawadzkii<br />
R6214 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga<br />
marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea<br />
R6216 Comunități daco‐balcanice pe<br />
officinarum şi Draba lasiocarpa<br />
stânci calcaroase cu Ceterach<br />
R6217 Comunități daco‐balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga<br />
ssp. petraea, Asplenium ruta‐muraria şi Asplenium trichomanes ssp.<br />
quadrivalens<br />
R6218 Comunități sud‐est carpatice din fisuri <strong>de</strong> stânci calcaroase cu<br />
Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta‐muraria<br />
R6222 Comunități daco‐balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula<br />
crassipes<br />
R6223<br />
R6201<br />
Comunități sarmatice xerofile <strong>de</strong> stânci calcaroase cu Asplenium ruta‐<br />
muraria şi Schivereckia podolica<br />
Comunități sud‐est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica<br />
R6203 Comunități sud‐est carpatice pe stânci<br />
lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus<br />
silicioase cu Silene<br />
R6205 Comunități daco‐balcanice pe stânci<br />
lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana<br />
silicioase cu Silene<br />
R6210 Comunități sud‐est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium<br />
trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis<br />
R6211 Comunități daco‐balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare,<br />
Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme<br />
R6215 Comunități sud‐est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium<br />
septentrionale şi Woodsia ilvensis<br />
R6219 Comunități dacice din fisuri <strong>de</strong> stânci silicioase cu Asplenium<br />
adiantum‐nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp.<br />
dubia<br />
R6220 Comunități sud‐est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii<br />
şi Veronica bachofenii<br />
R6221 Comunități dacice din fisuri <strong>de</strong> stânci silicioase cu Polypodium<br />
vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme<br />
R6501 Peşteri<br />
R4102 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi<br />
brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum<br />
R4105 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)<br />
cu Festuca drymeia<br />
R4106 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)<br />
cu Hieracium rotundatum<br />
R4107 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)<br />
cu Vaccinium myrtillus<br />
R4110 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia<br />
R4118 Păduri dacice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu<br />
Dentaria bulbifera<br />
R4119 Păduri dacice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu<br />
Carex pilosa<br />
R4120 Păduri moldave mixte <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia<br />
tomentosa) cu Carex brevicollis<br />
R4111 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)<br />
cu Cephalanthera damassonium<br />
R4123 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi<br />
carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa<br />
9150 Păduri medio‐europene <strong>de</strong> fag din<br />
9170<br />
Cephalanthero‐Fagion<br />
Păduri <strong>de</strong> stejar cu carpen <strong>de</strong> tip Galio‐<br />
Carpinetum<br />
9180 DA Păduri din Tilio‐Acerion pe versanți R4117 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer<br />
273
abrupți, grohotişuri şi ravene pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva<br />
91D0 DA Turbării cu vegetație forestieră<br />
R3106 Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini<br />
oligotrofe <strong>de</strong> Sphagnum<br />
R4412 Rarişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> tinoave <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi/sau pin<br />
silvestru (Pinus sylvestris)<br />
91E0 DA Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi<br />
R4414<br />
R4401<br />
Tufărişuri sud‐est carpatice <strong>de</strong> mlaştini <strong>de</strong> mesteacăn pufos (Betula<br />
pubescens)<br />
Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa<br />
91F0<br />
Fraxinus excelsior (Alno‐Padion, Alnion<br />
incanae, Salicion albae)<br />
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,<br />
R4402<br />
R4404<br />
Păduri dacice – getice <strong>de</strong> lunci colinare <strong>de</strong> anin negru (Alnus<br />
glutinosa) cu Stellaria nemorum<br />
Păduri danubian – panonice <strong>de</strong> luncă, mixte, <strong>de</strong> stejar pedunculat<br />
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau<br />
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor<br />
(Quercus robur), frasini (Fraxinus spp.) şi ulmi (Ulmus spp.) cu Festuca<br />
gigantea<br />
râuri (Ulmenion minoris)<br />
R4409 Păduri danubiene <strong>de</strong> luncă <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) şi<br />
brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae<br />
R4410 Păduri danubiene <strong>de</strong>ltaice mixte <strong>de</strong> stejari (Quercus spp.) şi frasini<br />
(Fraxinus spp.) cu Galium rubioi<strong>de</strong>s<br />
R4411 Păduri danubiene <strong>de</strong>ltaice mixte <strong>de</strong> stejari (Quercus spp.), frasini<br />
(Fraxinus spp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioi<strong>de</strong>s<br />
91H0 DA Vegetație forestieră<br />
Quercus pubescens<br />
panonică cu R4160 Păduri‐rarişti dacice <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens) cu<br />
Lithospermum purpureocaeruleum<br />
91I0 DA Vegetație <strong>de</strong> silvostepă eurosiberiană cu<br />
Quercus spp.<br />
R4138 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat<br />
(Quercus robur) cu Acer tataricum<br />
R4146 Păduri‐rarişti moldave <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş<br />
(Prunus avium) cu Acer tataricum<br />
R4148 Păduri panonice psamofile <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) cu<br />
Convallaria majalis<br />
R4156 Păduri danubian‐balcanice <strong>de</strong> stejar brumăriu (Quercus<br />
R4157<br />
pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniță (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q.<br />
pubescens) cu Acer tataricum<br />
Păduri‐rarişti danubian – vest – pontice <strong>de</strong> stejar brumăriu (Quercus<br />
pedunculiflora) cu Acer tataricum<br />
R4159 Păduri şi rarişti danubiene <strong>de</strong> stejar brumăriu (Quercus<br />
91K0 Păduri ilirice <strong>de</strong> Fagus sylvatica<br />
(Aremonio‐Fagion)<br />
R4112<br />
R4113<br />
R4114<br />
R4115<br />
pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa<br />
biebersteiniana<br />
Păduri balcanice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioi<strong>de</strong>s<br />
Păduri balcanice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus<br />
Păduri balcanice mixte <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus<br />
Păduri balcanice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum<br />
91L0<br />
91M0<br />
Păduri ilirice <strong>de</strong> stejar cu carpen<br />
(Erythronio‐Carpiniori)<br />
Păduri balcano‐panonice <strong>de</strong> cer şi gorun<br />
R4121<br />
R4127<br />
R4132<br />
Păduri balcanice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus<br />
colurna) cu Knautia drymeia<br />
Păduri dacice mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica)<br />
şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium <strong>de</strong>ns‐canis<br />
Păduri panonice‐balcanice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi cer (Q.<br />
cerris) (fag‐Fagus sylvatica) cu Melitis melisophyllum<br />
R4133 Păduri balcanice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus<br />
R4140 Păduri dacice – balcanice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi<br />
tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria<br />
R4142 Păduri balcanice mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc<br />
(Corylus colurna) cu Paeonia dahurica<br />
R4149 Păduri danubian–balcanice <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria<br />
mollis<br />
R4150 Păduri danubian‐balcanice <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) cu Festuca<br />
heterophylla<br />
R4151 Păduri balcanice mixte <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) cu Lithospermum<br />
purpureocoeruleum<br />
R4152 Păduri dacice <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu<br />
Digitalis grandiflora<br />
R4153 Păduri danubian–balcanice <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) şi gârniță (Q.<br />
frainetto) cu Crocus flavus<br />
R4154 Păduri danubian – balcanice <strong>de</strong> gârniță (Quercus frainetto) cu Festuca<br />
heterophylla<br />
R4155 Păduri danubian ‐ balcanice <strong>de</strong> gârniță (Quercus frainetto) şi cer<br />
(Quercus cerris) cu Carex praecox<br />
91Q0 Păduri relictare <strong>de</strong> Pinus sylvestris pe R4215 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria<br />
91V0<br />
substrat calcaros<br />
Păduri dacice <strong>de</strong> fag (Symphyto‐Fagion) R4101<br />
rigida<br />
Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi<br />
brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra<br />
274
R4103 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi<br />
brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii<br />
R4104 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)<br />
cu Pulmonaria rubra<br />
R4108 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)<br />
cu Leucanthemum waldsteinii<br />
R4109 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum<br />
cordatum<br />
R4116 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis<br />
scolopendrium<br />
91X0 Păduri dobrogene <strong>de</strong> fag – Nu exista nici un habitat <strong>de</strong>scris in clasificarea românească.<br />
91Y0 Păduri dacice <strong>de</strong> stejar şi carpen R4124 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi<br />
carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii<br />
R4125 Păduri moldave mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus<br />
sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa<br />
R4126 Păduri moldave mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus<br />
sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis<br />
R4128 Păduri getice – dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) cu Dentaria<br />
bulbifera<br />
R4135 Păduri vest‐pontice mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), tei argintiu<br />
(Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum<br />
R4143 Păduri dacice <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum<br />
bihariense<br />
R4144 Păduri dacice <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) cu Molinia<br />
caerulea<br />
R4145 Păduri panonice <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) cu Carex<br />
brizoi<strong>de</strong>s<br />
91AA Vegetație forestieră ponto‐sarmatică cu<br />
stejar pufos<br />
R4147 Păduri danubiene mixte <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei<br />
argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima<br />
R4161 Păduri‐rarişti vest – pontice <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens) cu<br />
Galium dasypodum (p.)<br />
R4162 Păduri vest – pontice mixte <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens) cu<br />
Paeonia peregrina<br />
R4163 Păduri‐rarişti balcanice <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens) cu<br />
Echinops bannaticus<br />
9260<br />
92A0<br />
Vegetație forestieră cu Castanea sativa<br />
Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba<br />
R4141<br />
R4405<br />
Păduri dacice – balcanice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi castan<br />
(Castanea sativa) cu Genista tinctoria<br />
Păduri dacice – getice <strong>de</strong> plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius<br />
R4406<br />
R4407<br />
R4408<br />
Păduri danubian – panonice <strong>de</strong> luncă <strong>de</strong> plop alb (Populus alba) cu<br />
Rubus caesius<br />
Păduri danubiene <strong>de</strong> luncă <strong>de</strong> salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius<br />
Păduri danubiene <strong>de</strong> salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus<br />
92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio‐<br />
Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)<br />
9410 Păduri acidofile <strong>de</strong> Picea abies din<br />
regiunea montana (Vaccinio‐Piceetea)<br />
9420 Păduri <strong>de</strong> Larix <strong>de</strong>cidua şi/sau Pinus<br />
cembra din regiunea montană<br />
9530 DA Vegetație forestieră sub‐<br />
mediteraneeană cu en<strong>de</strong>mitul Pinus<br />
nigra ssp. banatica<br />
R4422 Tufărişuri danubiene <strong>de</strong> cătină roşie (Tamarix ramosissima)<br />
R4203 Păduri sud‐est carpatice presubalpine <strong>de</strong> molid (Picea abies) cu<br />
Soldanella hungarica<br />
R4205 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella<br />
R4206 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu<br />
Hieracium rotundatum<br />
R4207 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu<br />
Hylocomium splen<strong>de</strong>ns<br />
R4208 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu<br />
Luzula sylvatica<br />
R4210 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) cu Sphagnum spp.<br />
R4214 Păduri sud‐est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica)<br />
cu Hieracium rotundatum<br />
R4201 Rarişti sud‐est carpatice subalpine <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi zâmbru<br />
(Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia<br />
R4202 Rarişti sud‐est carpatice subalpine <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi zâmbru<br />
(Pinus cembra) cu Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium<br />
R4204 Păduri şi rarişti <strong>de</strong> larice (Larix <strong>de</strong>cidua) cu Saxifraga cuneifolia<br />
R4218 Păduri‐rarişti sud‐est carpatice <strong>de</strong> pin negru (Pinus nigra ssp.<br />
banatica) cu Genista radiata<br />
275
8.6.14. Lista habitatelor naturale din sistemul românesc <strong>de</strong><br />
clasificare<br />
Prima cifră a codului după litera R reprezintă clasa, iar a doua cifră reprezintă<br />
subclasa din care face parte habitatul. Clasele şi subclasele sunt prezentate în<br />
nomenclatorul „Clase şi subclase în sistemul <strong>de</strong> clasificare al habitatelor<br />
naturale din România”<br />
Cod Denumire<br />
R1101 Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii<br />
R1201 Comunităţi vest-pontice cu Scolymus hispanicus şi Ecbalium elaterium<br />
R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis<br />
R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta<br />
R1503 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa<br />
R1504 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini<br />
R1505 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Carex divisa<br />
R1506 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans<br />
R1507 Pajişti ponto-sarmatice <strong>de</strong> Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum<br />
R1508 Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora<br />
R1509 Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum<br />
R1510 Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum<br />
R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata<br />
R1512 Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum<br />
R1513 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica<br />
R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous<br />
R1515 Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoi<strong>de</strong>s<br />
R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora<br />
R1517 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Agropyron elongatum<br />
R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritima<br />
R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera<br />
R1520 Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa<br />
R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima<br />
R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini<br />
R1523 Comunităţi ponto-sarmatice cu Leuzea (salina) altaica, Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium<br />
R1524 Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila<br />
R1525 Pajişti ponto-sarmatice <strong>de</strong> Juncus gerardii<br />
R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum<br />
latifolium<br />
R1527 Comunităţi ponto-panonice cu Acorellus pannonicus<br />
R1528 Pajişti pontice <strong>de</strong> Hor<strong>de</strong>um marinum<br />
R1529 Pajişti ponto-panonice <strong>de</strong> Hor<strong>de</strong>um hystrix<br />
R1530 Pajişti ponto-panonice <strong>de</strong> Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens<br />
R1531 Pajişti ponto-panonice <strong>de</strong> Festuca pseudovina şi Achillea collina<br />
R1532 Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale<br />
R1533 Pajişti ponto-mediteraneene <strong>de</strong> Polypogon monspeliensis<br />
R1601 Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia sibirica<br />
R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana<br />
R1603 Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya<br />
R1604 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Stipa borysthenica şi Koeleria glauca<br />
R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum<br />
R1606 Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris<br />
R1607 Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans<br />
R1608 Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria<br />
R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)<br />
R1610 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris<br />
R1611 Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurius<br />
R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus<br />
R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spiro<strong>de</strong>la polyrhiza şi Wolffia arrhiza<br />
R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoi<strong>de</strong>s<br />
R2204 Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans<br />
R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloi<strong>de</strong>s şi Utricularia vulgaris<br />
R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elo<strong>de</strong>a cana<strong>de</strong>nsis şi Najas marina<br />
R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans<br />
276
R2208 Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris<br />
R2209 Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis<br />
R2210 Comunităţi danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoenoplectus tabernaemontani<br />
R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens<br />
R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoi<strong>de</strong>s, Lin<strong>de</strong>rnia procumbens<br />
R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora<br />
R2301 Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritima<br />
R2302 Comunităţi ponto-panonice cu Zannichellia palustris şi Z. pedicellata<br />
R2303 Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina<br />
R3101 Tufărişuri pitice sud-est carpatice <strong>de</strong> azalee (Loiseleuria procumbens)<br />
R3102 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> Salix hastata<br />
R3103 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> Salix bicolor<br />
R3104 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> smirdar (Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)<br />
R3105 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium)<br />
R3106 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe <strong>de</strong> Sphagnum<br />
R3107 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica)<br />
R3108 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> ienupăr pitic (Juniperus sibirica)<br />
R3109 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioi<strong>de</strong>s)<br />
R3110 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> anin ver<strong>de</strong> (Alnus viridis)<br />
R3111 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> afin (Vaccinium myrtillus)<br />
R3112 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă neagră (Calluna vulgaris)<br />
R3113 Tufărişiri sud-est carpatice <strong>de</strong> soc roşu (Sambucus racemosa)<br />
R3114 Tăieturi <strong>de</strong> pădure cu zmeur (Rubus idaeus)<br />
R3115 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> cetină cu negi (Juniperus sabina)<br />
R3116 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)<br />
R3117 Tufărişiri sud-est carpatice <strong>de</strong> alun (Corylus avellana) cu cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)<br />
R3118 Tufărişuri <strong>de</strong> taulă (Spiraea crenata)<br />
R3119 Tufărişuri <strong>de</strong> alun (Corylus avellana)<br />
R3120 Tufărişuri <strong>de</strong> soc negru (Sambucus nigra)<br />
R3121 Tufărişuri ponto – pannonice <strong>de</strong> porumbar (Prunus spinosa) şi salbă moale (Evonymus europaeus)<br />
R3122 Tufărişuri ponto – pannonice <strong>de</strong> porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna)<br />
R3123 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> liliac (Syringa vulgaris) cu Genista radiata<br />
R3124 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium-ruta-muraria<br />
R3125 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> Sorbus dacica<br />
R3126 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> mojdrean (Fraxinus ornus)<br />
R3127 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus)<br />
R3128 Tufărişuri balcanice <strong>de</strong> păliur (Paliurus spina-christi)<br />
R3129 Tufărişuri balcanice <strong>de</strong> iasmin (Jasminum fruticans)<br />
R3130 Tufărişuri ponto-panonice <strong>de</strong> vişinel (Cerasus fruticosa)<br />
R3131 Tufărişuri ponto-panonice <strong>de</strong> migdal pitic (Amygdalus nana)<br />
R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice <strong>de</strong> Caragana frutex<br />
R3133 Tufărişuri <strong>de</strong> cătină albă (Hippophaë rhamnoi<strong>de</strong>s)<br />
R3401 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Asperula capitata şi Sesleria rigida<br />
R3402 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Helictotrichon <strong>de</strong>corum<br />
R3403 Pajişti daco-getice <strong>de</strong> Festuca pallens şi Melica ciliata<br />
R3404 Pajişti ponto-panonice <strong>de</strong> Festuca rupicola şi Koeleria macrantha<br />
R3405 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum<br />
R3406 Pajişti daco-sarmatice <strong>de</strong> Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium pinnatum<br />
R3407 Pajişti ponto-panonice <strong>de</strong> Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia (provincialis) alpina<br />
R3408 Pajişti dacice <strong>de</strong> Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria macrantha<br />
R3409 Pajişti pontice <strong>de</strong> Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis<br />
R3410 Pajişti daco-balcanice <strong>de</strong> Sesleria filifolia<br />
R3411 Pajişti daco-balcanice <strong>de</strong> Chrysopogon gryllus şi Festuca rupicola<br />
R3412 Pajişti carpato-balcanice <strong>de</strong> Festuca pseudodalmatica şi Aethionema saxatilis<br />
R3413 Pajişti panonic-balcanice <strong>de</strong> Festuca rupicola şi Cleistogene serotina<br />
R3414 Pajişti ponto-panonice <strong>de</strong> Festuca valesiaca<br />
R3415 Pajişti ponto-balcanice <strong>de</strong> Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca<br />
R3416 Pajişti balcanice <strong>de</strong> Festuca callieri, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii şi Thymus zygoi<strong>de</strong>s<br />
R3417 Pajişti balcanice <strong>de</strong> Thymus zygoi<strong>de</strong>s şi Agropyron brandzae<br />
R3418 Pajişti ponto-panonice <strong>de</strong> Agropyron cristatum şi Kochia prostrata<br />
R3419 Pajişti vest-pontice <strong>de</strong> Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla<br />
R3420 Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia<br />
R3421 Pajişti ponto-balcanice <strong>de</strong> Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae<br />
R3501 Pajişti balcanice cu Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina<br />
277
R3502 Pajişti daco-balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum ssp. molinerii şi Ventenata dubia<br />
R3503 Comunităţi daco-getice cu Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia saxifraga<br />
R3601 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> rogoz pitic (Kobresia myosuroi<strong>de</strong>s) şi Oxytropis carpatica<br />
R3602 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> coarnă (Carex curvula) şi Primula minima<br />
R3603 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa disticha<br />
R3604 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata<br />
R3605 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana<br />
R3606 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> păiuş <strong>de</strong> stânci (Festuca saxatilis)<br />
R3607 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius<br />
R3608 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens<br />
R3609 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola <strong>de</strong>clinata<br />
R3610 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Poa media<br />
R3611 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)<br />
R3612 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria bielzii)<br />
R3613 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum<br />
R3614 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Festuca xanthina<br />
R3615 Tufărişuri pitice sud-est carpatice <strong>de</strong> sălcii alpine (Salix herbacea)<br />
R3616 Tufărişuri pitice sud-est carpatice <strong>de</strong> sălcii alpine (Salix retusa, S. reticulata)<br />
R3617 Tufărişuri pitice <strong>de</strong> arginţică (Dryas octopetala)<br />
R3618 Tufărişuri pitice sud-est carpatice <strong>de</strong> sălcii en<strong>de</strong>mice (Salix kitaibeliana) cu <strong>de</strong>getăruţ (Soldanella hungarica)<br />
R3619 Tufărişuri pitice sud-est carpatice <strong>de</strong> sălcii en<strong>de</strong>mice (Salix kitaibeliana) cu <strong>de</strong>getăruţ alpin (Soldanella pusilla)<br />
R3701 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum<br />
R3702 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu A<strong>de</strong>nostyles alliaria şi Doronicum austriacum<br />
R3703 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum<br />
R3704 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)<br />
R3705 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica<br />
R3706 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus<br />
R3707 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus<br />
R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus<br />
R3709 Comunităţi danubiene cu Juncus effusus, J. inflexus şi Agrostis canina<br />
R3710 Pajişti dacice <strong>de</strong> Molinia caerulea<br />
R3711 Pajişti dacice <strong>de</strong> Nardus stricta şi Molinia caerulea<br />
R3712 Comunităţi dacice cu Deschampsia caespitosa şi Agrostis stolonifera<br />
R3713 Pajişti antropice <strong>de</strong> Juncus tenuis şi Trifolium repens<br />
R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum<br />
R3715 Pajişti danubian-panonice <strong>de</strong> Agrostis stolonifera<br />
R3716 Pajişti danubiano-pontice <strong>de</strong> Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis<br />
R3801 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris<br />
R3802 Pajişti daco-getice <strong>de</strong> Arrhenatherum elatius<br />
R3803 Pajişti sud-est carpatice <strong>de</strong> Agrostis capillaris şi Festuca rubra<br />
R3804 Pajişti daco-getice <strong>de</strong> Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum<br />
R4101 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra<br />
R4102 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum<br />
R4103 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii<br />
R4104 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra<br />
R4105 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia<br />
R4106 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum<br />
R4107 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus<br />
R4108 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii<br />
R4109 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum<br />
R4110 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia<br />
R4111 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium<br />
R4112 Păduri balcanice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioi<strong>de</strong>s<br />
R4113 Păduri balcanice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus<br />
R4114 Păduri balcanice mixte <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus<br />
R4115 Păduri balcanice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum<br />
R4116 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium<br />
R4117 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria<br />
rediviva<br />
R4118 Păduri dacice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera<br />
R4119 Păduri dacice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa<br />
R4120 Păduri moldave mixte <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis<br />
R4121 Păduri balcanice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Knautia drymeia<br />
R4122 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum<br />
278
R4123 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa<br />
R4124 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii<br />
R4125 Păduri moldave mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa<br />
R4126 Păduri moldave mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis<br />
R4127 Păduri dacice mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium <strong>de</strong>nscanis<br />
R4128 Păduri getice – dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera<br />
R4129 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia<br />
R4130 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans<br />
R4131 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Vaccinium – Calluna<br />
R4132 Păduri panonice-balcanice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi fag (Fagus sylvatica) cu Melittis melissophyllum<br />
R4133 Păduri balcanice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus<br />
R4134 Păduri vest – pontice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) cu Merculialis ovata<br />
R4135 Păduri vest-pontice mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu<br />
Carpesium cernuum<br />
R4136 Păduri vest-pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu<br />
Nectaroscordum siculum<br />
R4137 Păduri vest-pontice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus<br />
R4138 Păduri dacice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum<br />
R4139 Păduri getice <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) şi gorun (Quercus petraea) cu Carex praecox<br />
R4140 Păduri dacice – balcanice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria<br />
R4141 Păduri dacice – balcanice <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi castan (Castanea sativa) cu Genista tinctoria<br />
R4142 Păduri balcanice mixte <strong>de</strong> gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica<br />
R4143 Păduri dacice <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense<br />
R4144 Păduri dacice <strong>de</strong> stejar pendunculat (Quercus robur) cu Molinia coerulea<br />
R4145 Păduri panonice <strong>de</strong> stejar pendunculat (Quercus robur) cu Carex brizoi<strong>de</strong>s<br />
R4146 Păduri-rarişti moldave <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum<br />
R4147 Păduri danubiene mixte <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima<br />
R4148 Păduri panonice psamofile <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis<br />
R4149 Păduri danubian–balcanice <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis<br />
R4150 Păduri danubian-balcanice <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla<br />
R4151 Păduri balcanice mixte <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeru-leum<br />
R4152 Păduri dacice <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora<br />
R4153 Păduri danubian-balcanice <strong>de</strong> cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto) cu Crocus flavus<br />
R4154 Păduri danubian-balcanice <strong>de</strong> gârniţă (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla<br />
R4155 Păduri danubian - balcanice <strong>de</strong> gârniţă (Quercus frainetto) şi cer (Quercus cerris) cu Carex praecox<br />
R4156 Păduri danubian-balcanice <strong>de</strong> stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos<br />
(Q. pubescens) cu Acer tataricum<br />
R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice <strong>de</strong> stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum<br />
R4158 Păduri danubian – vest – pontice mixte <strong>de</strong> stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola<br />
jordanii<br />
R4159 Păduri şi rarişti danubiene <strong>de</strong> stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa<br />
bibersteinniana<br />
R4160 Păduri-rarişti dacice <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens) cu Lithospermum purpurocoeru-leum<br />
R4161 Păduri-rarişti vest – pontice <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium<br />
R4162 Păduri vest – pontice mixte <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina<br />
R4163 Păduri-rarişti balcanice <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus<br />
R4164 Păduri balcanice <strong>de</strong> nuc (Juglans regia) şi sâmbovină (Celtis australis) cu Scutellaria pichleri<br />
R4165 Păduri-rarişti <strong>de</strong> Betula pendula<br />
R4201 Rarişti sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia<br />
R4202 Rarişti sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium<br />
R4203 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica<br />
R4204 Păduri şi rarişti <strong>de</strong> larice (Larix <strong>de</strong>cidua) cu Saxifraga cuneifolia<br />
R4205 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella<br />
R4206 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum<br />
R4207 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splen<strong>de</strong>ns<br />
R4208 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica<br />
R 4209 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii<br />
R4210 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) cu Sphagnum sp.<br />
R4211 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra<br />
R4212 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium schreberi<br />
R4213 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) cu Doronicum columnae<br />
R4214 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum<br />
R4215 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida<br />
279
R4216 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum<br />
R4217 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Daphne blagayana<br />
R4218 Păduri-raristi sud-est carpatice <strong>de</strong> pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) cu Genista radiata<br />
R4401 Păduri sud-est carpatice <strong>de</strong> anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa<br />
R4402 Păduri dacice – getice <strong>de</strong> lunci colinare <strong>de</strong> anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum<br />
R4403 Păduri danubian- panonice <strong>de</strong> anin negru (Alnus glutinosa) cu Iris pseudacorus<br />
R4404 Păduri danubian-panonice <strong>de</strong> luncă mixte <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu<br />
Festuca gigantea<br />
R4405 Păduri dacice – getice <strong>de</strong> plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius<br />
R4406 Păduri danubian-panonice <strong>de</strong> plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius<br />
R4407 Păduri danubiene <strong>de</strong> salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius<br />
R4408 Păduri danubiene <strong>de</strong> salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus<br />
R4409 Păduri danubiene <strong>de</strong> stejar pedunculat (Quercus robur) şi brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae<br />
R4410 Păduri danubiene <strong>de</strong>ltaice mixte <strong>de</strong> stejari (Quercus sp.) şi frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioi<strong>de</strong>s<br />
R4411 Păduri danubiene <strong>de</strong>ltaice mixte <strong>de</strong> stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium<br />
rubioi<strong>de</strong>s<br />
R4412 Rarişti sud-est carpatice <strong>de</strong> tinoave <strong>de</strong> molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris)<br />
R4413 Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea<br />
R4414 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> mlaştini <strong>de</strong> mesteacăn pufos (Betula pubescens)<br />
R4415 Tufărişuri dacice <strong>de</strong> cătină mică (Myricaria germanica)<br />
R4416 Tufărişuri <strong>de</strong> salcie (Salix triandra)<br />
R4417 Tufărişuri danubiene <strong>de</strong> cătină albă (Hippophaë rhamnoi<strong>de</strong>s) şi răchită albă (Salix eleagnos)<br />
R4418 Tufărişuri <strong>de</strong> răchită roşie (Salix purpurea)<br />
R4419 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> zălog (Salix cinerea) cu Calamagrostis canescens<br />
R4420 Tufărişuri <strong>de</strong> zălog (Salix cinerea) cu muşchi <strong>de</strong> turbă<br />
R4421 Tufărişuri <strong>de</strong> zălog (Salix cinerea) cu mur (Rubus caesius)<br />
R4422 Tufărişuri danubiene <strong>de</strong> cătină roşie (Tamarix ramosissima)<br />
R4423 Tufărişuri <strong>de</strong> salcâm pitic (Amorpha fruticosa)<br />
R5101 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe aci<strong>de</strong> cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum<br />
R5102 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum<br />
R5301 Comunităţi palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosa aquatica şi Leersia oryzoi<strong>de</strong>s<br />
R5302 Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris<br />
R5303 Comunităţi danubiene cu Oenanthe aquatica şi Rorippa amphibia<br />
R5304 Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium<br />
R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia<br />
R5306 Comunităţi danubiene cu Typha laxmannii şi Epilobium hirsutum<br />
R5307 Comunităţi daco-danubiene cu Glyceria maxima şi Schoenoplectus pallustris<br />
R5308 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Thelypteris palustris<br />
R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris<br />
R5310 Comunităţi daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia şi C. acutiformis<br />
R5311 Comunităţi vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi Aster tripolium<br />
R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bi<strong>de</strong>ns tripartita, Echinochloa crus-galli şi Polygonum hidropiper<br />
R5401 Turbării sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. dacica şi Plantago gentianoi<strong>de</strong>s<br />
R5402 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Eriophorum scheuchzeri<br />
R5403 Turbării sud-est carpatice mezo–oligotrofe cu Carex rostrata şi Sphagnum recurvum<br />
R5404 Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata<br />
R5405 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium<br />
R5406 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus<br />
R5407 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa<br />
R5408 Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa<br />
R5409 Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum cuspidatum<br />
R5410 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum<br />
R5411 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. nigra, Juncus glaucus şi J. effusus<br />
R5412 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra<br />
R5413 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana<br />
R5414 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans<br />
R5415 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa<br />
R5416 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata<br />
R5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi C. filicinum<br />
R5418 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta<br />
R5419 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoi<strong>de</strong>s, Chrysosplenium alpinum şi<br />
Achillea schurii<br />
R5420 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cardamine opizii<br />
R5421 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara<br />
280
R5422 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Glyceria nemoralis<br />
R5423 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta<br />
R6101 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi Minuartia sedoi<strong>de</strong>s<br />
R6102 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio carniolicus<br />
R6103 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga pe<strong>de</strong>montana ssp. cymosa şi Saxifraga<br />
carpathica<br />
R6104 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina<br />
R6105 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoi<strong>de</strong>s, Silene acaulis şi Veronica<br />
baumgarteni<br />
R6106 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum,<br />
Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoi<strong>de</strong>s<br />
R6107 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver coronasancti-stephani<br />
şi Doronicum carpaticum<br />
R6108 Comunităţi sud-carpatice <strong>de</strong> grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga<br />
moschata, Saxifraga aizoi<strong>de</strong>s şi Doronicum columnae<br />
R6109 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastium<br />
lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum<br />
R6110 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon<br />
R6111 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum<br />
R6112 Comunităţi montane sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium<br />
montanum<br />
R6113 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum<br />
R6114 Comunităţi sud-est carpatice <strong>de</strong> grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus<br />
R6115 Comunităţi daco-balcanice pioniere <strong>de</strong> grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis<br />
R6201 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica<br />
R6202 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha şi Gypsophila petraea<br />
R6203 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus<br />
R6204 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata şi Draba kotschyi<br />
R6205 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana<br />
R6206 Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga<br />
cuneifolia şi Valeriana sambucifolia<br />
R6207 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii<br />
R6208 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea schurii şi Campanula cochleariifolia<br />
R6209 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemoralis<br />
R6210 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis<br />
R6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme<br />
R6212 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata spp. <strong>de</strong>missa şi Gypsophila petraea<br />
R6213 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteoviridis şi Silene zawadzkii<br />
R6214 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea<br />
R6215 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale şi Woodsia ilvense<br />
R6216 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa<br />
R6217 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şi Asplenium<br />
trichomanes ssp. quadrivalens<br />
R6218 Comunităţi sud-est carpatice din fisuri <strong>de</strong> stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria<br />
R6219 Comunităţi dacice din fisuri <strong>de</strong> stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans<br />
ssp. dubia<br />
R6220 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii<br />
R6221 Comunităţi dacice din fisuri <strong>de</strong> stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme<br />
R6222 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes<br />
R6223 Comunităţi sarmatice xerofile pe stânci calcaroase cu Asplenium ruta-muraria şi Schivereckia podolica<br />
R6301 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora<br />
R6302 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis<br />
R6303 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa<br />
R6304 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla<br />
R6305 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta<br />
R6306 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastioi<strong>de</strong>s<br />
R6401 Pajişti panonice <strong>de</strong> Corynephorum canescens şi Festuca vaginata<br />
R6402 Pajişti ponto-sarmatice <strong>de</strong> Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus<br />
R6403 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Mollugo cerviana<br />
R6404 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria<br />
R6405 Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus tectorum<br />
R6501 Peşteri<br />
R8701 Comunităţi antropice din lungul căilor <strong>de</strong> comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria<br />
şi Marrubium vulgare<br />
281
R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa<br />
R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra<br />
R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major<br />
R8705 Comunităţi vest-pontice cu Petunia parviflora şi Solanum retroflexus<br />
R8706 Comunităţi sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium şi Atropa bella-donna<br />
R8707 Comunităţi sud-est carpatice cu Poa supina<br />
8.6.15. Clase şi subclase în sistemul <strong>de</strong> clasificare al habitatelor<br />
naturale din România<br />
În nomenclatorul „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc <strong>de</strong><br />
clasificare” prima cifră a codului după litera R reprezintă clasa, iar a doua cifră<br />
reprezintă subclasa din care face parte habitatul. Clasele şi subclasele sunt<br />
prezentate în tabelul următor:<br />
Cod Denumire clasă/subclasă Tip<br />
1 Comunităţi litorale şi halofile clasă<br />
11 Comunităţi marine subclasă<br />
12 Braţe <strong>de</strong> mare şi ţărmuri subclasă<br />
15 Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile subclasă<br />
16 Dune şi plaje <strong>de</strong> nisip litorale subclasă<br />
2 Ape continentale (non-marine) clasă<br />
22 Ape stătătoare dulcicole subclasă<br />
23 Ape stătătoare saline şi salmastre subclasă<br />
3 Tufărişuri şi pajişti subclasă<br />
31 Lan<strong>de</strong> şi tufărişuri temperate subclasă<br />
34 Stepe şi pajişti xerice calcicole subclasă<br />
35 Pajişti xerice silicicole subclasă<br />
36 Pajişti alpine şi subalpine subclasă<br />
37 Pajişti ume<strong>de</strong> şi comunităţi <strong>de</strong> ierburi înalte (buruienişuri) subclasă<br />
38 Pajişti mezofile subclasă<br />
4 Păduri clasă<br />
41 Păduri temperate <strong>de</strong> foioase cu frunze căzătoare subclasă<br />
42 Păduri temperate <strong>de</strong> conifere subclasă<br />
43 Păduri şi tufărişuri <strong>de</strong> luncă şi <strong>de</strong> mlaştină subclasă<br />
5 Mlaştini şi terenuri înmlăştinate clasă<br />
51 Mlaştini <strong>de</strong> turbă înalte (tinoave) subclasă<br />
53 Vegetaţie <strong>de</strong> margini <strong>de</strong> ape subclasă<br />
54 Mlaştini, turbării, izvoare şi pâraie subclasă<br />
6 Stâncării clasă<br />
61 Grohotişuri subclasă<br />
62 Stânci continentale şi roci la zi subclasă<br />
63 Vegetaţie chionofilă subclasă<br />
64 Dune <strong>de</strong> nisip continentale subclasă<br />
65 Peşteri subclasă<br />
8 Terenuri agricole şi peisaje artificiale clasă<br />
87 Comunităţi ru<strong>de</strong>rale subclasă<br />
8.6.16. Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare<br />
Lista activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv al presiunilor actuale<br />
şi al ameninţărilor viitoare şi corespon<strong>de</strong>nţa cu nomenclatorul activităţilor din<br />
peroada 1996 - 2011:<br />
or<strong>de</strong>r co<strong>de</strong> nume selectabil old_co<strong>de</strong> nume_vechi<br />
1 A Agricultura n<br />
2 A01 Cultivare y 100 Cultivare<br />
3 A02 modificarea practicilor <strong>de</strong> cultivare y 101 Modificarea practicilor <strong>de</strong> cultivare<br />
282
4 A02.01 agricultură intensivă y<br />
5 A02.02 schimbarea culturii y<br />
6 A02.03<br />
înlocuirea pășunii cu terenuri arabile<br />
cosire/taiere a pășunii<br />
7 A03<br />
y 102 Cosire/Taiere<br />
8 A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii y<br />
9 A03.02 cosire ne-intensivă y<br />
10 A03.03 abandonarea/lipsa cosirii y<br />
11 A04<br />
12 A04.01<br />
13 A04.01.01<br />
14 A04.01.02<br />
15 A04.01.03<br />
16 A04.01.04<br />
17 A04.01.05<br />
18 A04.02<br />
19 A04.02.01<br />
20 A04.02.02<br />
pășunatul<br />
pășunatul intensiv<br />
pășunatul intensiv al vacilor<br />
pășunatul intensiv al oilor<br />
pășunatul intensiv al cailor<br />
pășunatul intensiv al caprelor<br />
pășunatul intensiv în amestec <strong>de</strong> animale<br />
pășunatul neintensiv<br />
pășunatul ne-intensiv al vacilor<br />
pășunatul ne-intensiv al oilor<br />
y<br />
y 140<br />
y<br />
y<br />
y<br />
y<br />
y<br />
y<br />
y<br />
y<br />
y<br />
Pășunatul<br />
283
21 A04.02.03<br />
22 A04.02.04<br />
23 A04.02.05<br />
24 A04.03<br />
25 A05<br />
pășunatul ne-intensiv al cailor<br />
pășunatul ne-intensiv al caprelor<br />
pășunatul ne-intensiv în amestec <strong>de</strong><br />
animale y<br />
abandonarea sistemelor pastorale, lipsa<br />
pășunatului<br />
y<br />
y<br />
y 141 Abandonarea sistemelor pastorale<br />
creşterea animalelor şi creşterea animalelor<br />
(fără păşunat) y<br />
creșterea animalelor<br />
Creșterea animalelor<br />
26 A05.01<br />
y 170<br />
27 A05.02 furajare y 171 Furajare stocuri <strong>de</strong> animale<br />
28 A05.03<br />
lipsa creșterii animalelor<br />
culturi anuale și perene nelemnoase<br />
29 A06<br />
y<br />
30 A06.01 culturi anuale pentru producţia <strong>de</strong> alimente<br />
culturi anuale intensive pentru producţia <strong>de</strong><br />
alimente/intensificarea culturilor anuale pt<br />
y<br />
31 A06.01.01 producţia <strong>de</strong> alimente<br />
culturi anuale ne-intensive pentru<br />
y<br />
32 A06.01.02 producţia <strong>de</strong> alimente y<br />
33 A06.02 culturi perene nelemnoase<br />
culturi perene nelemnoase intensive/<br />
y<br />
34 A06.02.01 intensificarea culturilor perene nelemnoase y<br />
35 A06.02.02 culturi perene nelemnoase neintensive y<br />
36 A06.03 Producţie <strong>de</strong> biocombustibili y<br />
37 A06.04 Abandonarea culturii pentru producţie<br />
utilizarea produselor bioci<strong>de</strong>, hormoni şi<br />
y<br />
38 A07 substanţe chimice y 110 Utilizarea pestici<strong>de</strong>lor<br />
39 A08 Fertilizarea (cu îngrăşământ) y 120 Fertilizarea<br />
40 A09 Irigarea y 130 Irigarea<br />
41 A10 Restructurarea <strong>de</strong>ţinerii terenului agricol<br />
în<strong>de</strong>părtarea gardurilor vii si a crângurilor<br />
y 150 Restructurarea <strong>de</strong>ţinerii terenului agricol<br />
42 A10.01<br />
43 A10.02<br />
sau tufișurilor<br />
în<strong>de</strong>părtarea zidurilor din piatră și a<br />
y<br />
y 151 În<strong>de</strong>părtarea haturilor si crângurilor<br />
y<br />
284
digurilor<br />
Alte activităţi agricole <strong>de</strong>cât cele listate<br />
Alte activităţi agricole <strong>de</strong>cât cele listate mai<br />
44 A11 mai sus y 190 sus<br />
45 B Silvicultură n 160 <strong>Management</strong>ul forestier general<br />
46 B01 plantarea <strong>de</strong> pădure pe teren <strong>de</strong>schis<br />
plantare pădure, pe teren <strong>de</strong>schis (copaci<br />
y<br />
47 B01.01 nativi)<br />
plantare artificială, pe teren <strong>de</strong>schis (copaci<br />
y 161 Plantare <strong>de</strong> pădure<br />
48 B01.02 nenativi) y 162 Plantare artificiala<br />
Gestionarea și utilizarea pădurii și<br />
49 B02 plantaţiei y<br />
50 B02.01 replantarea pădurii y 163 Replantare<br />
51 B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) y<br />
52 B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) y<br />
53 B02.02 curăţarea pădurii y 164 Curătarea pădurii<br />
în<strong>de</strong>părtarea lăstărișului<br />
În<strong>de</strong>părtarea lăstărișului<br />
54 B02.03<br />
y 165<br />
în<strong>de</strong>părtarea arborilor uscaţi sau in curs <strong>de</strong><br />
În<strong>de</strong>părtarea arborilor uscaţi sau in curs <strong>de</strong><br />
55 B02.04 uscare<br />
producţia lemnoasă ne-intensivă (lăsarea<br />
lemnului mort / neatingerea <strong>de</strong> copacii<br />
y 166 uscare<br />
56 B02.05 vechi) y<br />
57 B02.06 <strong>de</strong>cojirea scoarţei copacului<br />
exploatare forestieră fără replantare sau<br />
y<br />
58 B03 refaceree naturală y 167 Exploatare fără replantare<br />
folosirea bioci<strong>de</strong>lor, hormonilor și<br />
59 B04 chimicalelor (în pădure) y<br />
60 B05 folosirea <strong>de</strong> îngrăşăminte (în pădure) y<br />
pășunatul în pădure/în zona împădurită<br />
61 B06<br />
y<br />
62 B07<br />
Alte activităţi silvice <strong>de</strong>cât cele listate mai<br />
sus<br />
Minerit, extracţia <strong>de</strong> materiale şi <strong>de</strong><br />
y 190<br />
63 C<br />
producţie <strong>de</strong> energie n<br />
64 C01 Industria extractivă y<br />
65 C01.01<br />
Extragere <strong>de</strong> nisip si pietriș<br />
cariere <strong>de</strong> nisip și pietriș<br />
Alte activităţi silvice <strong>de</strong>cât cele listate mai<br />
sus<br />
y 300 Extragere <strong>de</strong> nisip si pietris<br />
66 C01.01.01<br />
y 301 Cariere<br />
67 C01.01.02 scoaterea <strong>de</strong> material <strong>de</strong> pe plaje y 302 În<strong>de</strong>părtarea materialului plajelor<br />
Puţuri <strong>de</strong> argilă (lut) și chirpici<br />
68 C01.02<br />
y<br />
69 C01.03 Extracţia <strong>de</strong> turbă y 310 Extragerea turbei<br />
70 C01.03.01 extragerea manuală a turbei y 311 Tăierea manuală a turbei<br />
285
71 C01.03.02 extragerea mecanizată a turbei y 312 În<strong>de</strong>partarea mecanică a turbei<br />
72 C01.04 Mine y 330 Mine<br />
73 C01.04.01 minerit <strong>de</strong> suprafaţă y 331 Minerit <strong>de</strong> suprafaţă<br />
74 C01.04.02 minerit subteran y<br />
75 C01.05 Saline y 340 Saline<br />
76 C01.05.01 saline abandonate y<br />
77 C01.05.02 saline modificate y<br />
78 C01.06 Prospecţiuni geotehnice y<br />
79 C01.07<br />
Minerit si activităţi <strong>de</strong> extragere la care nu<br />
se referă mai sus y 390<br />
Exploatarea și extracţia <strong>de</strong> petrol și gaze<br />
80 C02<br />
y 320<br />
81 C02.01 foraj <strong>de</strong> explorare y<br />
82 C02.02 foraj <strong>de</strong> producţie y<br />
83 C02.03 instalaţii <strong>de</strong> foraj y<br />
84 C02.04 instalaţii semi-submersibile y<br />
85 C02.05 Foraj cu ajutorul navelor speciale pt foraj<br />
Utilizarea energiei din surse regenerabile<br />
y<br />
86 C03 abiotice y<br />
87 C03.01 utilizarea energiei geotermale y<br />
88 C03.02 utilizarea energiei solare y<br />
89 C03.03 utilizarea energiei eoliene y<br />
90 C03.04 utilizarea energiei mareice y<br />
91 D Reţele <strong>de</strong> comunicaţii n<br />
Drumuri, poteci și căi ferate<br />
Minerit si activitati <strong>de</strong> extragere la care nu<br />
se refera mai sus<br />
Exploatarea și extracţia <strong>de</strong> petrol și gaze<br />
92 D01<br />
y 500 Reţele <strong>de</strong> comunicare<br />
93 D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism y 501 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism<br />
94 D01.02 drumuri, autostrăzi y 502 Drumuri, drumuri auto<br />
parcuri auto și parcări<br />
95 D01.03<br />
y<br />
96 D01.04 căi ferate, căi ferate <strong>de</strong> mare viteză y 503 Linii <strong>de</strong> cale ferata, TGV<br />
97 D01.05 poduri, viaducte y 507 Pod, viaduct<br />
98 D01.06 tunele y 508 Tunel<br />
99 D02<br />
100 D02.01<br />
101 D02.01.01<br />
Linii <strong>de</strong> utilităţi și servicii<br />
linii electrice și <strong>de</strong> telefonie<br />
linii electrice și <strong>de</strong> telefon suspendate<br />
linii electrice și <strong>de</strong> telefon<br />
y<br />
y 510 Transportul energiei<br />
y 511 Linii electrice<br />
102 D02.01.02 subterane/scufundate y<br />
103 D02.02 conducte y 512 Conducte<br />
286
piloni și antene <strong>de</strong> comunicare<br />
104 D02.03<br />
y<br />
105 D02.09 alte forme <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> energie y 513 Alte forme <strong>de</strong> transportare a energiei<br />
106 D03 rute navale, porturi, construcţii marine y<br />
107 D03.01 zona portuară y 504 Porturi<br />
108 D03.01.01 rampe y<br />
diguri/zone turistice și <strong>de</strong> agrement<br />
109 D03.01.02<br />
y<br />
110 D03.01.03 zone <strong>de</strong> pescuit y<br />
111 D03.01.04 zona industrial portuară y<br />
112 D03.02 Navigaţie y 520 Navigaţie<br />
113 D03.02.01 benzi <strong>de</strong> marfă<br />
benzi <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> pasageri (<strong>de</strong> mare<br />
y<br />
114 D03.02.02 viteză) y<br />
115 D03.03 Constrcuţii marine y<br />
116 D04 aeroporturi, rute <strong>de</strong> zbor y<br />
117 D04.01 aeroport y 505 Aeroport<br />
118 D04.02 aerodrom, helioport y 506 Aeroport, heliport<br />
119 D04.03 rute <strong>de</strong> zbor y<br />
120 D05 Îmbunătăţirea accsului în zonă y 530 Îmbunătăţirea accesului la zona<br />
121 D06 Alte forme <strong>de</strong> transport şi comunicaţie y 590 Alte forme <strong>de</strong> transport şi comunicaţie<br />
Urbanizare, <strong>de</strong>zvoltare rezi<strong>de</strong>nţială și<br />
122 E<br />
comercială<br />
Zone urbanizate, habitare umana(locuinţe<br />
n 4<br />
123 E01 umane) y 400 Zone urbanizate, habitare umana<br />
124 E01.01 urbanizare continua y 401 Urbanizare continua<br />
125 E01.02 urbanizare discontinua<br />
habitare dispersata (locuinţe risipite,<br />
y 402 Urbanizare discontinua<br />
126 E01.03 disperse) y 403 Habitare dispersata<br />
127 E01.04 alte mo<strong>de</strong>le (tipuri) <strong>de</strong> habitare/ locuinţe y 409 Alte mo<strong>de</strong>le (tipuri) <strong>de</strong> habitare<br />
128 E02 Zone industriale sau comerciale y 410 Zone industriale sau comerciale<br />
129 E02.01 fabrici y 411 Fabrici<br />
130 E02.02 <strong>de</strong>pozite industriale y 412 Stocare industrială<br />
131 E02.03 alte zone industriale/comerciale y 419 Alte zone industriale/comerciale<br />
132 E03 Descărcări y 420 Descărcări<br />
133 E03.01<br />
<strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>șeurilor menajere/<strong>de</strong>șeuri<br />
provenite din baze <strong>de</strong> agrement y 421<br />
<strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>șeurilor industriale<br />
Depozitarea <strong>de</strong>șeurilor menajere<br />
Depozitarea <strong>de</strong>șeurilor industriale<br />
134 E03.02<br />
y 422<br />
135 E03.03 <strong>de</strong>pozitarea materialelor inerte (nereactive) y 423 Depozitarea materialelor inerte (nereactive)<br />
136 E03.04 Alte tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitări y 424 Alte tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitări<br />
Depuneri costiere <strong>de</strong> nisip/creșterea<br />
137 E03.04.01 plajelor y<br />
138 E04 Infrastructuri, construcţii în peisaj y<br />
139 E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj y 430 Structuri agricole<br />
287
Baze și construcţii militare în peisaj<br />
140 E04.02<br />
y<br />
141 E05 Depozite <strong>de</strong> materiale y 440 Stocuri <strong>de</strong> materiale<br />
142 E06<br />
Alte activităţi <strong>de</strong> urbanizare și industriale<br />
similare y 490<br />
<strong>de</strong>molarea <strong>de</strong> clădiri și structuri umane<br />
143 E06.01<br />
y<br />
144 E06.02 reconstrucţia, renovarea clădirilor<br />
Folosirea resurselor biologice, altele <strong>de</strong>cât<br />
y<br />
145 F<br />
agricultura și silvicultura<br />
Acvacultura marină și <strong>de</strong> apă dulce<br />
n<br />
Urbanizarea, industrializarea si alte activitati<br />
similare<br />
146 F01<br />
y 200 Acvacultura : peşte şi scoici<br />
147 F01.01 piscicultură intensivă, intensificată y<br />
148 F01.02 culturi suspendate y<br />
149 F01.03 culturi bentonice y<br />
Piscuit și recoltarea resurselor acvatice<br />
150 F02<br />
y<br />
151 F02.01 Pescuit profesional pasiv y 210 Pescuit profesionist(industrial)<br />
152 F02.01.01 pescuit cu capcane, vârşe, vintire etc. y 211 Pescuit într-o locaţie fixă<br />
Pescuit cu plasa în <strong>de</strong>rivă (<strong>de</strong> ex. pescuit la<br />
scrumbie)<br />
153 F02.01.02 pescuit cu plasa y 213<br />
154 F02.01.03 pescuit cu paragate, în zona litorală y<br />
155 F02.01.04 cu paragate, în zona pelagică y<br />
156 F02.02 Pescuit profesional activ y<br />
157 F02.02.01 traule în zona bentonică sau litorală y<br />
158 F02.02.02 traule în zona pelagică<br />
pescuit <strong>de</strong> adâncime într-o locatie fixa<br />
y 212<br />
Pescuit cu plasa tractată (<strong>de</strong> ex. pescuit cu<br />
trauler)<br />
159 F02.02.03 (pescuit cu setca/ava, în zona litorală)<br />
pescuit pelagic într-o locaţie fixa (pescuit<br />
y<br />
160 F02.02.04 cu setca/plasa-pungă, în zona pelagică) y<br />
161 F02.02.05 dragare bentonică y<br />
162 F02.03 Pescuit <strong>de</strong> agrement y 220 Pescuit sportiv<br />
163 F02.03.01 săpat după momeala/colectare y 221 Săpat după momeala<br />
164 F02.03.02 pescuit cu undiţa y<br />
165 F02.03.03 pescuit cu ostia y<br />
Vânătoarea și colectarea animalelor<br />
166 F03 sălbatice (terestre) y<br />
167 F03.01 Vânătoare<br />
prejudicii cauzate prin vânătoare<br />
y 230 Vânătoare<br />
168 F03.01.01 (<strong>de</strong>nsitatea populaţională în exces) y<br />
169 F03.02 Luare / prelevare <strong>de</strong> fauna (terestră) y 240 Luare / prelevare <strong>de</strong> fauna<br />
170 F03.02.01 colectare <strong>de</strong> animale y 241 Colectare (insecte,reptile,amfibieni…)<br />
288
171 F03.02.02<br />
(insecte,reptile,amfibieni…)<br />
luare din cuib y 242 Luare din cuib (şoimi)<br />
172 F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj y 243 Braconaj, otrăvire, capcane<br />
173 F03.02.04 controlul prădătorilor y<br />
174 F03.02.05 captură acci<strong>de</strong>ntală y<br />
175 F03.02.09 alte forme <strong>de</strong> luare (extragere) fauna<br />
Luare/prelevare <strong>de</strong> plante terestre, în<br />
y 244 Alte forme <strong>de</strong> luare (extragere) fauna<br />
176 F04 general y 250 Luare/prelevare <strong>de</strong> flora<br />
prădarea staţiunilor floristice (rezervaţiile<br />
Prădarea staţiunilor floristice (rezervaţiile<br />
177 F04.01 floristice)<br />
colectarea (ciuperci, licheni, fructe <strong>de</strong><br />
y 251 floristice)<br />
178 F04.02 pădure etc) y<br />
179 F04.02.01 adunare manuală y<br />
180 F04.02.02 colectare manuală y<br />
181 F05 Luare ilegală/prelevare <strong>de</strong> faună marină y<br />
182 F05.01 dinamită y<br />
183 F05.02 pescuit <strong>de</strong> scoici y<br />
184 F05.03 pescuit prin otrăvire y<br />
185 F05.04 braconaj y<br />
186 F05.05 vânătoare cu arma y<br />
187 F05.06 luarea în scop <strong>de</strong> colecţionare y<br />
188 F05.07 altele (ex.cu plase <strong>de</strong>rivante) y<br />
Alte activităţi <strong>de</strong> vânătoare, pescuit sau<br />
Alte activităţi <strong>de</strong> vânătoare, pescuit sau<br />
189 F06 colectare <strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong> mai sus y 290 colectare <strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong> mai sus<br />
190 F06.01<br />
staţii <strong>de</strong> creștere a păsărilor/vânatului (în<br />
general) y<br />
Intruziuni și <strong>de</strong>zechilibre umane<br />
191 G<br />
n<br />
192 G01<br />
Sport în aer liber şi activităţi <strong>de</strong> petrecere a<br />
timpului liber, activităţi recreative y 620 Activităţi sportive şi recreative în aer liber<br />
193 G01.01 sporturi nautice y 621 Sporturi nautice<br />
194 G01.01.01 sporturi nautice motorizate y<br />
195 G01.01.02 sporturi nautice non-motorizate<br />
mersul pe jos, călărie şi vehicule non-<br />
y<br />
196 G01.02 motorizate y 622 Plimbare, călarie şi vehicule nemotorizate<br />
197 G01.03 vehicule cu motor y 623 Vehicule motorizate<br />
conducerea obișnuită a vehiculelor<br />
198 G01.03.01 motorizate<br />
conducerea în afara drumului a vehiculelor<br />
y<br />
199 G01.03.02 motorizate y<br />
200 G01.04 Drumeţii montane, alpinism, speologie y 624 Drumeţii montane, alpinism, speologie<br />
201 G01.04.01 alpinism şi alpinism y<br />
202 G01.04.02 speologie y<br />
vizite <strong>de</strong> agrement în peșteri<br />
203 G01.04.03<br />
y<br />
204 G01.05 planorism, <strong>de</strong>lta plan, parapantă, balon y 625 Planorism, <strong>de</strong>lta plan, parapantă, balon<br />
205 G01.06 ski in afara pârtiilor<br />
scubadiving, snorkeling (scufundări cu<br />
y 626 Ski in afara pistelor<br />
206 G01.07 scafandru autonom sau cu snorkel) y<br />
alte activitati sportive si recreative in aer<br />
Alte activitati sportive si recreative in aer<br />
207 G01.08 liber y 629 liber<br />
289
complexe sportive și <strong>de</strong> odihna<br />
complexe sportive și <strong>de</strong> odihna<br />
208 G02<br />
y 600<br />
209 G02.01 terenuri <strong>de</strong> golf y 601 Terenuri <strong>de</strong> golf<br />
210 G02.02 complex <strong>de</strong> ski y 602 Complex <strong>de</strong> ski<br />
211 G02.03 stadion y 603 Stadion<br />
212 G02.04 circuite auto y 604 Piste, circuite<br />
213 G02.05 hipodrom y 605 Hipodrom<br />
214 G02.06 parc <strong>de</strong> distracţii y 606 Parcuri <strong>de</strong> atracţie (distracţie)<br />
Zone <strong>de</strong> practicare a activităţilor sportive (<strong>de</strong><br />
215 G02.07 baze sportive y 607 ex. golf etc.)<br />
locuri <strong>de</strong> campare si zone <strong>de</strong> parcare<br />
Locuri <strong>de</strong> campare si zone <strong>de</strong> parcare pentru<br />
216 G02.08 pentru rulote y 608 rulote<br />
217 G02.09 observatoare ale faunei sălbatice y<br />
218 G02.10 alte sporturi / complexe <strong>de</strong> agrement<br />
Centre <strong>de</strong> practicare activităţi<br />
y 609 Alte complexe sportive/<strong>de</strong> odihnă<br />
219 G03 <strong>de</strong>monstrative y 610 Centre <strong>de</strong> practicare activităţi <strong>de</strong>monstrative<br />
Utilităţi militare și antrenament civil<br />
220 G04 (mişcări civile) y<br />
221 G04.01 Manevre militare y 730 Manevre militare<br />
222 G04.02 Utilităţi militare abandonate y<br />
Schimbari provocate <strong>de</strong> oameni in sistemele<br />
223 G05 Alte intruziuni şi <strong>de</strong>zechilibre umane y 790 hidraulice (zone ume<strong>de</strong> si mediul marin)<br />
225 G05.01 tasarea, supraexploatarea<br />
abraziune <strong>de</strong> suprafaţa / <strong>de</strong>teriorare<br />
y 720 Instalaţii utilizate în exces<br />
226 G05.02 mecanică a suprafeţei fundului <strong>de</strong> mare<br />
penetrare / <strong>de</strong>teriorarea suprafeţei fundului<br />
y<br />
227 G05.03 mării y<br />
228 G05.04 vandalism<br />
întreţinerea intensivă a parcurilor publice /<br />
y 740 Vandalism<br />
229 G05.05 curăţarea plajelor<br />
curăţarea copacilor, tăierea pentru<br />
siguranţa publică, în<strong>de</strong>părtarea <strong>de</strong> copaci<br />
y<br />
230 G05.06 pe marginea drumului y<br />
231 G05.07<br />
lipsa sau îndreptarea greșită a măsurilor <strong>de</strong><br />
conservare y<br />
închi<strong>de</strong>rea peșterilor sau a galeriilor<br />
232 G05.08<br />
y<br />
233 G05.09 garduri, îngrădiri y<br />
234 G05.10 survolarea cu aeronave (agricol) y<br />
235 G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune y<br />
236 H Poluare<br />
Poluarea apelor <strong>de</strong> suprafaţă (limnice,<br />
n 700 Poluarea<br />
237 H01 terestre, marine si salmastre)<br />
poluarea apelor <strong>de</strong> suprafaţă <strong>de</strong> către<br />
y 701 Poluarea apei<br />
238 H01.01 combinate industriale y<br />
239 H01.02 poluarea apelor <strong>de</strong> suprafaţă prin inundaţii y<br />
240 H01.03 alte surse <strong>de</strong> poluare a apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
poluarea difuză a apelor <strong>de</strong> suprafaţă prin<br />
y<br />
241 H01.04 inundaţii sau scurgeri urbane<br />
poluarea difuză a apelor <strong>de</strong> suprafaţă,<br />
y<br />
242 H01.05 cauzată <strong>de</strong> activităţi agricole şi forestiere y<br />
243 H01.06 poluarea difuză a apelor <strong>de</strong> suprafaţă y<br />
290
244 H01.07<br />
245 H01.08<br />
246 H01.09<br />
247 H02<br />
248 H02.01<br />
cauzată <strong>de</strong> transport și <strong>de</strong> infrastructura<br />
fără conectare la canalizare / maşini <strong>de</strong><br />
măturat străzi<br />
poluarea difuză a apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
cauzată <strong>de</strong> platformele industriale<br />
abandonate y<br />
poluarea difuză a apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
cauzată <strong>de</strong> apa <strong>de</strong> canalizare menajeră şi <strong>de</strong><br />
ape uzate y<br />
poluarea difuză a apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
cauzată <strong>de</strong> alte surse care nu sunt<br />
enumerate y<br />
Poluarea apelor subterane (surse<br />
punctiforme şi difuze) y<br />
poluării apelor subterane cu scurgeri din<br />
zone contaminate y<br />
poluării apelor subterane cu scurgeri<br />
provenite din zone în care sunt <strong>de</strong>pozitate<br />
<strong>de</strong>șeuri<br />
249 H02.02<br />
y<br />
250 H02.03<br />
poluarea apelor subterane asociată cu<br />
infrastructura din industria <strong>de</strong> petrol<br />
poluarea apelor subterane prin evacuarea<br />
y<br />
251 H02.04 apelor <strong>de</strong> mină<br />
poluarea apelor subterane cauzată <strong>de</strong><br />
y<br />
252 H02.05 <strong>de</strong>scărcarea apei contaminate <strong>de</strong> infiltraţie<br />
poluarea difuză a apelor subterane cauzată<br />
y<br />
253 H02.06 <strong>de</strong> activităţi agricole şi forestiere<br />
poluarea difuză a apelor subterane cauzată<br />
y<br />
254 H02.07 <strong>de</strong> non-canalizare<br />
poluarea difuză a apelor subterane cauzată<br />
y<br />
255 H02.08 <strong>de</strong> terenurile urbane y<br />
256 H03 Poluarea apei marine y<br />
257 H03.01 <strong>de</strong>versărilor <strong>de</strong> petrol în mare<br />
<strong>de</strong>scărcarea <strong>de</strong> materiale toxice chimice în<br />
y<br />
258 H03.02 mare y<br />
259 H03.02.01<br />
contaminare cu compuși non-sintetici<br />
contaminare cu compuși sintetici<br />
260 H03.02.02<br />
y<br />
261 H03.02.03 contaminare cu radionuclizi<br />
introducerea <strong>de</strong> alte substanţe (<strong>de</strong> exemplu,<br />
y<br />
262 H03.02.04 lichi<strong>de</strong>, gaze)<br />
macro-poluare marină (<strong>de</strong> exemplu, pungi<br />
y<br />
263 H03.03 <strong>de</strong> plastic, polistiren)<br />
Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe<br />
y<br />
264 H04 calea aerului y 702 Poluarea aerului<br />
265 H04.01 ploi aci<strong>de</strong> y<br />
266 H04.02 poluare cu azot (compuşi azotaţi) y<br />
267 H04.03 Alte forme <strong>de</strong> poluare a aerului<br />
Poluarea solului şi <strong>de</strong>şeurile soli<strong>de</strong> (cu<br />
y<br />
268 H05 excepţia evacuărilor) y 703 Poluarea solului<br />
269 H05.01 gunoiul şi <strong>de</strong>şeurile soli<strong>de</strong> y<br />
270 H06 excesul <strong>de</strong> energie y<br />
y<br />
291
271 H06.01 Zgomot, poluare fonică<br />
poluarea fonică cauzată <strong>de</strong> o sursa<br />
y 710 Poluare fonica<br />
272 H06.01.01 neregulată<br />
poluarea fonică cauzată <strong>de</strong> o sursa difuză<br />
y<br />
273 H06.01.02 sau permanentă y<br />
274 H06.02 Poluare luminoasă y<br />
275 H06.03 încălzire termică a corpurilor <strong>de</strong> apă y<br />
276 H06.04 modificări electromagnetice y<br />
277 H06.05 Explorare seismică, explozii y<br />
278 H07 Alte forme <strong>de</strong> poluare<br />
Specii invazive, alte probleme ale speciilor<br />
y 709 Alte forme <strong>de</strong> poluare<br />
279 I<br />
şi genele n<br />
280 I01 specii invazive non-native (alogene) y 954 Invazia unei specii<br />
282 I02 specii native (indigene) problematice y<br />
283 I03 organisme modificate genetic (OMG) y<br />
284 I03.01 poluare genetică (animale) y 964 Poluarea genetică (animale)<br />
285 I03.02 poluare genetică (plante) y 974 Poluarea genetică (plante)<br />
286 J Modificări ale sistemului natural n<br />
287 J01 focul şi combaterea incendiilor y 180 Incendiere<br />
288 J01.01 incendii y<br />
289 J01.02 combaterea incendiilor naturale y<br />
290 J01.03 lipsa <strong>de</strong> incendii<br />
Schimbari provocate <strong>de</strong> oameni in<br />
y<br />
sistemele hidraulice (zone ume<strong>de</strong> si mediul<br />
Schimbari provocate <strong>de</strong> oameni in sistemele<br />
291 J02 marin)<br />
Umplerea bazinelor acvatice cu pământ,<br />
y 890 hidraulice (zone ume<strong>de</strong> si mediul marin)<br />
Umplerea bazinelor acvatice cu pământ,<br />
293 J02.01<br />
294 J02.01.01<br />
295 J02.01.02<br />
îndiguirea și asanarea: generalităţi<br />
y 800<br />
“pol<strong>de</strong>rizare” –îndiguire în ve<strong>de</strong>rea creării<br />
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.<br />
recuperarea <strong>de</strong> terenuri din mare, estuare<br />
y 801<br />
sau mlaștini<br />
umplerea șanţurilor, zăgazurilor,<br />
heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau<br />
y 802<br />
îndiguirea și <strong>de</strong>secarea pământului:<br />
generalităţi<br />
“pol<strong>de</strong>rizare” –îndiguire în ve<strong>de</strong>rea creării<br />
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.<br />
Recuperarea terenului din mare, estuare sau<br />
mlaştini<br />
Umplerea cu pământ a șanţurilor,<br />
zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor,<br />
mlaștimilor sau gropilor<br />
296 J02.01.03 gropilor y 803<br />
297 J02.01.04 recultivarea zonelor miniere y<br />
298 J02.02 Inlaturarea <strong>de</strong> sedimente (mâl. ..) y 820 Înlaturarea sedimentelor (mâl)<br />
299 J02.02.01 dragare / în<strong>de</strong>părtarea sedimentelor limnice y<br />
300 J02.02.02 dragare în estuare şi <strong>de</strong> coastă y<br />
301 J02.03 Canalizare şi <strong>de</strong>viere <strong>de</strong> apă y<br />
302 J02.03.01 <strong>de</strong>viere a apei, la scară mare y<br />
303 J02.03.02 canalizare y 830 Canalizare<br />
304 J02.04 Modificări <strong>de</strong> inundare y<br />
305 J02.04.01 inundare y 840 Inundarea<br />
306 J02.04.02 lipsa <strong>de</strong> inundaţii<br />
Modificarea funcţiilor hidrografice,<br />
y<br />
307 J02.05 generalităţi y 850 Modificarea funcţiilor hidrografice<br />
292
modificarea <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong> apă (maree și<br />
308 J02.05.01 curenţi marini) y 851 Modificarea curenţilor marini<br />
modificarea structurii cursurilor <strong>de</strong> apa<br />
Modificarea structurii cursurilor <strong>de</strong> apa<br />
309 J02.05.02 continentale y 852 continentale<br />
310 J02.05.03 modificarea apelor stătătoare y<br />
311 J02.05.04 rezervoare y<br />
312 J02.05.05 hidrocentrale mici, stăvilare y<br />
313 J02.05.06 modificărea gradului <strong>de</strong> expunere la valuri y<br />
314 J02.06 Captarea apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru<br />
y<br />
315 J02.06.01 agricultură<br />
captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru<br />
y<br />
316 J02.06.02 alimentarea cu apă y<br />
317 J02.06.03 captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru industrie<br />
captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru<br />
y<br />
318 J02.06.04 producţia <strong>de</strong> energie electrică (<strong>de</strong> răcire)<br />
captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru fermele<br />
y<br />
319 J02.06.05 piscicole<br />
captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru hidro-<br />
y<br />
320 J02.06.06 centrale<br />
captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru cariere /<br />
y<br />
321 J02.06.07 <strong>de</strong>schise (cărbune) y<br />
322 J02.06.08 captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru navigare<br />
captări <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă pentru<br />
y<br />
323 J02.06.09 transferul <strong>de</strong> apă y<br />
324 J02.06.10 alte captări importante <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> suprafaţă y<br />
325 J02.07 Captarea apelor subterane y<br />
326 J02.07.01 captări <strong>de</strong> apă subterană pentru agricultură<br />
captări <strong>de</strong> apă subterană pentru alimentarea<br />
y<br />
327 J02.07.02 publică cu apă y<br />
328 J02.07.03 captări <strong>de</strong> apă subterană pentru industrie<br />
captări <strong>de</strong> apă subterană pentru cariere /<br />
y<br />
329 J02.07.04 <strong>de</strong>schise (cărbune)<br />
alte captări importante <strong>de</strong> apă subterană<br />
y<br />
330 J02.07.05 pentru agricultură<br />
Creşterea nivelului apelor subterane /<br />
y<br />
331 J02.08 recircularea artificială a apelor subterane<br />
evacuări în apele subterane în scopuri <strong>de</strong><br />
y<br />
332 J02.08.01 recirculare artificială<br />
recircularea <strong>de</strong> apă subterană la bazinul<br />
y<br />
333 J02.08.02 freatic <strong>de</strong> la care a fost extrasă y<br />
334 J02.08.03 recircularea apei <strong>de</strong> mină<br />
alte recirculări importante a apelor<br />
y<br />
335 J02.08.04 subterane y<br />
336 J02.09. Salinizarea apelor subterane y<br />
337 J02.09.01 intruziune <strong>de</strong> apă sărată y<br />
338 J02.09.02 alte intruziuni y<br />
managementul vegetatiei acvatice si <strong>de</strong><br />
<strong>Management</strong>ul vegetatiei acvatice si <strong>de</strong> mal<br />
339 J02.10 mal in scopul drenarii<br />
Variaţiile ratei <strong>de</strong> înnămolire, <strong>de</strong><br />
y 810 in scopul drenarii<br />
340 J02.11 <strong>de</strong>scărcare, <strong>de</strong>pozitarea materialului dragat y<br />
<strong>de</strong>scărcarea, <strong>de</strong>pozitarea materialului<br />
Depozite <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri, materiale rezultate din<br />
341 J02.11.01 dragat y 860 dragări<br />
342 J02.11.02 Alte modificări ale ratei <strong>de</strong> înnămolire<br />
Stăvilare, diguri, plaje artificiale ,<br />
y<br />
343 J02.12 generalităţi<br />
Lucrări <strong>de</strong> protecţie a mării sau a coastei,<br />
y 870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale<br />
344 J02.12.01 baraje maree<br />
diguri <strong>de</strong> apărare pentru inundaţii în<br />
y 871 Lucrări <strong>de</strong> protecţie, costieră sau marină<br />
345 J02.12.02 sistemele <strong>de</strong> apă interioare y<br />
346 J02.13 Abandonarea gestionării cursurilor <strong>de</strong> apă y<br />
347 J02.14 Deteriorarea calităţii apei din cauza y<br />
293
348 J02.15<br />
modificărilor antropice <strong>de</strong> salinitate<br />
Alte schimbări ale condiţiilor hidraulice<br />
cauzate <strong>de</strong> activităţi umane y<br />
349 J03 Alte modificări ale ecosistemelor<br />
reducerea sau pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> caracteristici<br />
y<br />
350 J03.01 specifice <strong>de</strong> habitat<br />
reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv<br />
y<br />
cadavre, rămășiţe)<br />
351 J03.01.01<br />
y<br />
352 J03.02<br />
reducerea conectivităţii <strong>de</strong> habitat, din<br />
cauze antropice y<br />
353 J03.02.01 reducerea migraţiei / bariere <strong>de</strong> migraţie y<br />
354 J03.02.02 reducerea dispersiei y<br />
355 J03.02.03 reducerea schimbului genetic y<br />
356 J03.03 reducere, lipsa sau prevenirea eroziunii y<br />
357 J03.04 cercetări aplicative (industriale) distructive y<br />
358 K<br />
Procesele naturale biotice şi abiotice (fără<br />
catastrofe) n<br />
359 K01 procesele naturale abiotice (lente) y<br />
360 K01.01 eroziune y 900 Eroziune<br />
361 K01.02 colmatare y 910 Colmatare<br />
362 K01.03 secare y 920 Secare<br />
363 K01.04 inundare y 930 Inundare<br />
364 K01.05 salinizarea solului y<br />
365 K02 Evoluţie biocenotică, succesiune y 950 Evoluţie biocenotică<br />
366 K02.01<br />
schimbarea compoziţiei <strong>de</strong> specii<br />
(succesiune) y<br />
367 K02.02 acumularea <strong>de</strong> material organic y 951 Uscare/acumulare <strong>de</strong> material organic<br />
368 K02.03 eutrofizare (naturală) y 952 Eutrofizare<br />
369 K02.04 acidifiere (naturală) y 953 Acidifierea<br />
370 K03 relaţii interspecifice faunistice y 960 Relaţii interspecifice ale faunei<br />
Competiţia (exemplu: pescăruș/chiră)<br />
371 K03.01 competiţia y 961<br />
372 K03.02 parazitism<br />
introducere a unor boli (patogeni<br />
y 962 Parazitism<br />
373 K03.03 microbieni) y 963 Introducerea <strong>de</strong> boli<br />
374 K03.04 prădătorism y 965 Prădătorismul<br />
antagonism care <strong>de</strong>curge din introducerea<br />
Apariţia antagonismului ca urmare a<br />
375 K03.05 <strong>de</strong> specii y 966 introducerii unor specii<br />
376 K03.06 antagonism cu animale domestice y 967 Antagonism cu animalele domestice<br />
alte forme <strong>de</strong> competiţie interspecifică<br />
Alte forme sau forme mixte <strong>de</strong> competitie<br />
377 K03.07 faunistice y 969 interspecifica a faunei<br />
378 K04 Relaţii interspecifice ale florei y 970 Relaţii interspecifice <strong>de</strong> flora<br />
379 K04.01 competiţie y 971 Competiţia<br />
380 K04.02 parazitism<br />
introducere a unor boli (patogeni<br />
y 972 Parazitismul<br />
381 K04.03 microbieni) y 973 Introducerea <strong>de</strong> boli<br />
382 K04.04 lipsa <strong>de</strong> agenţi <strong>de</strong> polenizare y 975 Lipsa agenţilor polenizatori<br />
daune cauzate <strong>de</strong> erbivore (inclusiv specii<br />
Pagube produse <strong>de</strong> speciile introduse pentru<br />
383 K04.05 <strong>de</strong> vânat) y 976 vânătoare<br />
Alte forme sau forme mixte <strong>de</strong> competiţie<br />
384 K05 fecunditate redusă / <strong>de</strong>presie genetică<br />
fertilitate redusă / <strong>de</strong>presie genetică la<br />
y 979 interspecifică a florei<br />
385 K05.01 animale (consangvinizare)<br />
fertilitate redusă / <strong>de</strong>presie genetică la<br />
y 990 Alte procese naturale<br />
386 K05.02 plante (inclusiv endogamia)<br />
alte forme sau forme mixte <strong>de</strong> competitie<br />
y<br />
387 K06 interspecifica a florei y<br />
388 L Evenimente geologice, catastrofe naturale n 940 Catastrofe naturale<br />
389 L01 activitate vulcanică y 945 Activitate vulcanică<br />
294
390 L02 valuri mareice, tsunami y 947 Tsunami (val mareic)<br />
391 L03 cutremure y 946 Cutremure<br />
392 L04<br />
393 L05<br />
avalanșe<br />
prăbușiri <strong>de</strong> teren, alunecări <strong>de</strong> teren<br />
prăbușiri subterane<br />
y 942 Avalanşe<br />
y 943 Alunecările <strong>de</strong> teren<br />
394 L06<br />
y<br />
395 L07 furtuni, cicloane y 944 Furtuni, cicloane<br />
396 L08 inundaţii (procese naturale) y 941 Inundaţii<br />
397 L09 incendii (naturale) y 948 Incendii<br />
398 L10 alte catastrofe naturale y 949 Alte catastrofe naturale<br />
399 M Schimbări globale n<br />
400 M01 Schimbarea condiţiilor abiotice y<br />
401 M01.01<br />
402 M01.02<br />
schimbarea temperaturii (ex. creșterea<br />
temperaturii și extremele)<br />
secete și precipitaţii reduse<br />
inundaţii și creșterea precipitaţiilor<br />
403 M01.03<br />
y<br />
404 M01.04 schimbarea pH-ului<br />
modificări <strong>de</strong> <strong>de</strong>bit (limnic, mareic,<br />
y<br />
405 M01.05 oceanic) y<br />
406 M01.06 modificarea valurilor y<br />
407 M01.07 modificarea nivelului mărilor y<br />
408 M02 Schimbarea condiţiilor biotice y<br />
înlocuirea și <strong>de</strong>teriorarea habitatului<br />
409 M02.01<br />
y<br />
410 M02.02 <strong>de</strong>sincronizarea proceselor y<br />
411 M02.03 <strong>de</strong>clinul sau dispariţia speciilor y<br />
412 M02.04 migraţia speciilor (nou veniţi, natural) y<br />
416 U Presiune sau ameninţare necunoscută y<br />
413 X Nu există presiuni sau ameninări<br />
Presiunile şi ameninţările din afara<br />
y<br />
415 XE teritoriului UE<br />
Presiunile şi ameninţările din afara<br />
y<br />
414 XO României y<br />
y<br />
y<br />
295
8.6.17. Tipuri <strong>de</strong> acte legislative<br />
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor <strong>de</strong> acte legislative.care:<br />
stau la baza constituirii ariilor naturale protejate,<br />
asigura cadrul legislativ în domeniul protecţiei mediului<br />
Nr Cod Descriere<br />
1 L Lege<br />
2 O Ordonanţă<br />
3 OUG Ordonanţă <strong>de</strong> urgenţă<br />
4 OM Ordin<br />
5 D Decret<br />
6 DL Decret-Lege<br />
7 DEC Decizie<br />
8 HG Hotărâre<br />
9 HCL Hotărâre consiliului local<br />
10 HCJ Hotărâre consiliului ju<strong>de</strong>ţean<br />
11 HCM Hotărâre consiliului <strong>de</strong> miniştri<br />
12 DEU<br />
Directiva Consiliul Comunităților Europene<br />
13 REU Regulamentului Consiliului (CE)<br />
15 DC Decizia Consiliului (CE)<br />
16 A Altele<br />
8.6.18. Trepte hipsometrice<br />
Acest nomenclator prezintă lista treptelor hipsometrice tinând cont <strong>de</strong> unitatea<br />
majoră <strong>de</strong> relief.<br />
Nr Treapta hipsometrică<br />
1. 0-50<br />
2. 50-100<br />
3. 100-200<br />
4. 200-300<br />
5. 300-500<br />
6. 500-800<br />
7. 500-800<br />
8. 800-1200<br />
9. 1200-1800<br />
10. 1800-2000<br />
11. 2000-2200<br />
12. >2200<br />
296
8.6.19. Expoziţia versanţilor<br />
Acest nomenclator prezintă lista expoziţiilor versanţilor <strong>de</strong> care se ţine cont în<br />
analiza GIS.<br />
Nr Cod Descriere<br />
1. N Expoziţie Nordica<br />
2. E Expoziţie Estică<br />
3. S Expoziţie Sudică<br />
4. V Expoziţie Vestică<br />
5. NE Expoziţie Nord-Estică<br />
6. NV Expoziţie Nord-Vestică<br />
7. SE Expoziţie Sud-Estică<br />
8. SV Expoziţie Sud-Vestică<br />
9. ZP Zonă plată<br />
8.6.20. Treptele <strong>de</strong> pantă<br />
Acest nomenclator prezintă lista treptele <strong>de</strong> pantă<br />
Nr Treptele <strong>de</strong><br />
pantă<br />
1. 0-2<br />
2. 2-5<br />
3. 5-10<br />
4. 10-20<br />
5. 20-30<br />
6. 30-50<br />
7. >50<br />
8.6.21. Categorii <strong>de</strong> arii naturale protejate<br />
Acest nomenclator prezintă lista categoriilor <strong>de</strong> arii naturale protejate.<br />
Nr Cod Descriere<br />
1 I rezervaţie ştiinţifică<br />
2 II parc naţional<br />
3 lll monument al naturii<br />
4 lV rezervaţie naturală<br />
5 V parc natural<br />
6 SCI sit <strong>de</strong> importanţă comunitară<br />
7 SAC arie specială <strong>de</strong> conservare<br />
8 SPA arie <strong>de</strong> protecţie specială avifaunistică<br />
9 BR Rezervaţia Biosferei Delta Dunării<br />
8.6.22. Desemnări internaţionale<br />
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>semnări internaţionale.<br />
1 BR rezervaţie a biosferei<br />
2 WHS sit natural al patrimoniului natural universal<br />
3 GEO geoparc<br />
4 Ramsar zonă umedă <strong>de</strong> importanţă internaţională<br />
297
8.6.23. Programe<br />
Acest nomenclator prezintă lista programelor pentru care se face raportarea<br />
financiară pentru activităţile din planul <strong>de</strong> management<br />
Nr Cod Descriere<br />
1 p1 <strong>Management</strong>ul biodiversitatii<br />
2 p2 Turism<br />
3 p3 Constientizare, conservare traditii si comunitati locale<br />
4 p4 <strong>Management</strong> si Administrare<br />
8.6.24. Subprograme<br />
Acest nomenclator prezintă lista subprogramelor pentru care se face raportarea<br />
financiară pentru activităţile din planul <strong>de</strong> management<br />
Nr Cod Descriere Cod_Program<br />
1 Sp11 Inventariere si cartare p1<br />
2 Sp12 Monitorizare starii <strong>de</strong> conservare p1<br />
3 Sp13 Paza, implementare reglementari si p1<br />
masuri specifice <strong>de</strong> protectie<br />
4 Sp14 <strong>Management</strong>ul datelor p1<br />
5 Sp15 (Re)introducere specii (extincte) p1<br />
6 Sp16 Reconstrucţie ecologică p1<br />
7 Sp21 Infrastructura <strong>de</strong> vizitare p2<br />
8 Sp22 Servicii, facilitati <strong>de</strong> vizitare si<br />
p2<br />
promovarea turismului<br />
9 Sp23 <strong>Management</strong>ul vizitatorilor p2<br />
10 Sp31 Traditii si comunitati p3<br />
11 Sp32 Constientizare si comunicare p3<br />
12 Sp33 Educatie ecologica p3<br />
13 Sp41 Echipament si infrastructura <strong>de</strong><br />
functionare<br />
p4<br />
14 Sp42 Personal conducere, coordonare,<br />
p4<br />
administrare<br />
15 Sp43 Documente strategice si <strong>de</strong> planificare p4<br />
16 Sp44 Instruire personal p4<br />
8.6.25. Tipuri <strong>de</strong> suprapuneri<br />
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor <strong>de</strong> suprapuneri între ariile naturale<br />
protejate<br />
Nr Cod Descriere<br />
1 P Suprapunere parţială<br />
2 I Inclu<strong>de</strong>re<br />
298
8.6.26. Unităţi <strong>de</strong> relief<br />
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor <strong>de</strong> unităţi <strong>de</strong> relief<br />
Nr Cod Descriere<br />
1 C Câmpie/Luncă<br />
2 D Deal/Podiş<br />
3 M Munte<br />
8.6.27. Tipuri <strong>de</strong> zonări interne<br />
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor <strong>de</strong> zonări interne unei arii naturale<br />
protejate după cum sunt acestea enumerate in OUG 57/2007<br />
Nr Cod Descriere<br />
1 PS Zona <strong>de</strong> protecţie strictă<br />
2 PI Zona <strong>de</strong> protecţie integrală<br />
3 TA Zona tampon<br />
4 DD Zona <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a activităţilor umane<br />
8.6.28. Unităţi <strong>de</strong> măsură a suprafeţei<br />
Acest nomenclator prezintă lista unităţilor <strong>de</strong> măsură pentru suprafaţa<br />
habitatului.<br />
Nr Cod Descriere<br />
1 kmp Kilometru pătrat<br />
2 ha Hectar<br />
3 mp Metru pătrat<br />
8.7. Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele pentru informaţii <strong>de</strong> tip <strong>de</strong>scriptiv<br />
În secţiunile care necesită introducerea unui text <strong>de</strong>scriptiv pot fi furnizate atât<br />
imagini cât şi tabele care să centralizeze datele relevante după mo<strong>de</strong>lele<br />
furnizate mai jos, în funcţie <strong>de</strong> subsecţiunea în care acestea vor fi utilizate.<br />
Aceste mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele sunt orientative, ele putând fi adaptate prin adaugarea<br />
sau eliminarea unor coloane sau rânduri.<br />
9.7.1. Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele pentru secţiunea „Geomorfologie”<br />
A) Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tabel pentru centralizarea listei proceselor geomorfologice din<br />
cadrul ariei naturale protejate.<br />
Nr Proces geomorfologic Observații<br />
1<br />
2<br />
B) Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tabel pentru centralizarea listei proceselor geomorfologice<br />
endocarstice din cadrul ariei naturale protejate.<br />
Nr Proces geomorfologic endocarstic Observații<br />
299
1<br />
2<br />
Nr. Nr.<br />
bazin<br />
C) Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tabel pentru centralizarea listei cavităților din cadrul ariei<br />
naturale protejate.<br />
Denumire Dez<br />
[m]<br />
Den<br />
[m]<br />
Categorie Importanta<br />
protecție SP MF HD PL AR FA<br />
Un<strong>de</strong> campurile din tabelul <strong>de</strong> mai sus au următoarea semnificație:<br />
An<br />
<strong>de</strong>scop<br />
1) Nr bazin – numarul <strong>de</strong> bazin hidrografic conform cadastrului realizat <strong>de</strong><br />
Institutul <strong>de</strong> Speologie.<br />
2) Dez – <strong>de</strong>zvoltarea totala a cavității, exprimată în metrii<br />
3) Den – <strong>de</strong>nivelarea maximă (pozitivă sau negativă) a cavității, exprimată în<br />
metrii<br />
4) Categorie protecție – categoria <strong>de</strong> protecție a cavității conform claselor<br />
<strong>de</strong> protectie: A, B, C, D<br />
5) Importanța: importanța cavității din mai multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re după<br />
cum urmează:<br />
SP – speogeneza<br />
MF – morfologia<br />
HD – hidrologia<br />
PL – paleontologia<br />
AR – arheologia<br />
FA – fauna<br />
Pentru fiecare dintre acestea trebuie făcută notarea importanței conform<br />
următoarei convenții:<br />
1 – foarte important<br />
2 – important<br />
3 – neimportant<br />
4 – absent<br />
6) An <strong>de</strong>scop – anul în care a fost <strong>de</strong>scoperită cavitatea<br />
300
9.7.2. Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele pentru secţiunea „Hidrografie”<br />
Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tabel pentru centralizarea listei <strong>de</strong> lacuri din cadrul ariei naturale<br />
protejate.<br />
Nr Nume lac Tip lac Suprafață [ha] Adâncime maximă [m] Volum [m 3 ]<br />
1<br />
2<br />
Un<strong>de</strong> câmpul „Tip lac” se completează cu una din valorile: natural, antropic.<br />
9.7.3. Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele pentru secţiunea „Soluri”<br />
Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> tabel pentru centralizarea listei tipurilor <strong>de</strong> soluri din cadrul ariei<br />
naturale protejate.<br />
Nr Cod SRTS Tip sol Suprafata [ha]<br />
1<br />
2<br />
Un<strong>de</strong> în câmpul „Cod SRTS” se completează cu una din valorile din<br />
nomenclatorul 8.6.12. Clasele conform „Corine Land Cover”.<br />
9.7.4. Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele pentru secţiunea „Comunităţile locale si<br />
factorii interesaţi”<br />
A) Comunități locale<br />
Mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> tabele pentru centralizarea datelor referitoare la<br />
comunitățile locale sunt date mai jos şi sunt grupate logic după<br />
aria pe care acestea o acoperă.<br />
1. Date <strong>de</strong>mografice privind comunitatea locală<br />
Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate<br />
Nr Ju<strong>de</strong>t Localitate Sexe<br />
Total<br />
Masculin<br />
Feminin<br />
Total<br />
Masculin<br />
Feminin<br />
An <strong>de</strong><br />
referință<br />
_____<br />
An <strong>de</strong> analizat ____<br />
Număr<br />
total<br />
Prezență<br />
estimată în sit<br />
Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariei naturale<br />
protejate, şi care sunt relevante din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al prezentei<br />
umane în interiorul sitului<br />
301
Nr Ju<strong>de</strong>t Localitate<br />
An <strong>de</strong> analizat ____<br />
Prezență<br />
Număr total<br />
estimată în sit<br />
Natalitate: născuti vii per localitate pentru localitățile aflate în<br />
interiorul ariei naturale protejate<br />
Nr<br />
Ju<strong>de</strong>t Localitate<br />
An <strong>de</strong><br />
referință<br />
An <strong>de</strong> analizat<br />
Migrație: Stabiliri <strong>de</strong> resedință în localitățile aflate în interiorul<br />
ariei naturale protejate<br />
Nr<br />
Ju<strong>de</strong>t Localitate<br />
An <strong>de</strong> referință An <strong>de</strong> analizat<br />
Notă: anul <strong>de</strong> referință trebuie să fie mai mic cu cel puțin 3 ani<br />
față <strong>de</strong> anul analizat pentru ca datele furnizate să poată fi<br />
comparate<br />
302
2. Utilități publice<br />
Utilități publice din anul ____, pentru localitățile aflate în<br />
interiorul ariei naturale protejate<br />
Apă<br />
Canalizare<br />
Stație epurare<br />
Incălzire cu lemne<br />
Incălzire cu gaze<br />
Colectare <strong>de</strong>şeuri<br />
Utilități Ju<strong>de</strong>ț Localitate Exista<br />
[Da/Nu]<br />
Comunicații ‐ telefonie<br />
fixă<br />
Comunicații ‐ telefonie<br />
mobilă<br />
3. Efective <strong>de</strong> animale<br />
Efectivele <strong>de</strong> animale, pe principalele categorii <strong>de</strong> animale, ju<strong>de</strong>te şi localitati,<br />
referitor la un anul ____, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale<br />
protejate<br />
Principalele<br />
categorii <strong>de</strong><br />
animale<br />
Bovine<br />
Porcine<br />
Ovine<br />
Pasari<br />
Numar <strong>de</strong> animale<br />
Ju<strong>de</strong>ț Localitate Permanente Aduse din<br />
altă<br />
localitate<br />
4. Date privind activitățile economice<br />
Localitatea<br />
<strong>de</strong> proven.<br />
303
Nr Denumire factor<br />
interesat<br />
Distribuția tuturor formelor <strong>de</strong> organizare pentru <strong>de</strong>sfăşurare a<br />
activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații<br />
producători) active la nivel local funcție pe domenii <strong>de</strong> activitate,<br />
pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate<br />
Domeniu<br />
activitate<br />
(CAEN)<br />
Formă <strong>de</strong><br />
organizare<br />
B) Factorii interesați<br />
Ju<strong>de</strong>ț Localitate Nr. societăți<br />
comerciale<br />
Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se<br />
manifestă şi implică cu privire la aria naturală protejată.<br />
Nr.<br />
Denumire factor<br />
interesat<br />
Tip Aria <strong>de</strong> interes<br />
Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
cunoştințelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor<br />
la valorile biodiversității şi resursele naturale ale ariei protejate se pot<br />
prezenta centralizat în următorul tabel:<br />
Domeniul Cunoştiințe Atitudini Practici<br />
<strong>de</strong> interes Calificativ Descriere Calificativ Descriere Calificativ Descriere<br />
304
9.7.5. Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele pentru secţiunea „Administratori şi<br />
gestionari”<br />
Pentru centralizarea informațiilor privind administratorii/gestionarii<br />
se va prezenta lista acestora, perioada pentru care aceştia<br />
adminstrază/gestionează terenul respectiv, suprafața totală şi alte<br />
<strong>de</strong>talii consi<strong>de</strong>rate relevante se va putea prezenta după mo<strong>de</strong>lul<br />
următor:<br />
Nr.<br />
1.<br />
2.<br />
Adminstrator /Gestionar Perioada<br />
Adm/Gest<br />
Suprafață<br />
totală [ha]<br />
Detalii<br />
9.7.6. Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele pentru secţiunea „Infrastructură şi<br />
construcţii”<br />
Lista tipurilor <strong>de</strong> construcții din cadrul ariei naturale protejate, care au<br />
fost i<strong>de</strong>ntificate în cadrul ariei naturale protejate se pot centraliza în<br />
tabelul următor:<br />
Nr. Ju<strong>de</strong>ț Localitate Tip construcție Numar Total<br />
Un<strong>de</strong> câmpul „Tip construcție” va fi completat cu numele tipului <strong>de</strong><br />
construcție ca <strong>de</strong> exemplu: clădire rezi<strong>de</strong>nțială, clădire individuală,<br />
cabană, hotel, refugiu, statie telecabină, spital, sanatoriu, construcție<br />
industrială, etc.<br />
Detalierea informațiilor privind numărul total <strong>de</strong> locuințe din aria<br />
naturală protejată se poate realiza în următoarele două tabele, după<br />
cum urmează:<br />
Locuințe existente în anul _____, grupate pe localități<br />
Nr. Ju<strong>de</strong>ț Localitate<br />
An <strong>de</strong><br />
referință<br />
An <strong>de</strong><br />
analizat<br />
Autorizatii <strong>de</strong> construire eliberate pentru cladiri pe categorii <strong>de</strong><br />
construcții, ju<strong>de</strong>te şi localitati şi cereri <strong>de</strong> avize/acorduri <strong>de</strong> mediu<br />
305
Categorii <strong>de</strong><br />
constructii<br />
Ju<strong>de</strong>ț Localitate<br />
An <strong>de</strong><br />
referință<br />
An <strong>de</strong><br />
analizat<br />
9.7.7. Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tabele pentru secţiunea „Obiective turistice”<br />
Centralizarea obiectivelor turistice din interiorul arie naturale protejate,<br />
se poate realiza utilizând următorul tabel:<br />
Nr Ju<strong>de</strong>t Localitate<br />
Obiective<br />
turistice<br />
Un<strong>de</strong> câmpurile au următoarea însemnătate:<br />
Tip obiectiv<br />
turistic<br />
1. Obiectiv turistic – se completează cu numele complet al<br />
obiectivului turistic<br />
Observaţii<br />
2. Tip obiectiv turistic – se completează cu tipul <strong>de</strong> obiectiv turistic<br />
<strong>de</strong> exemplu: mănăstire, monument al naturii, chei, cascadă,<br />
biserica <strong>de</strong> lemn, biserică fortificată, castel, castru, cetate,<br />
vestigii arheologice, partie <strong>de</strong> schi, pestera, rezervatie, etc.<br />
306