productivitatea pomilor de măr, altoiţi pe m 9, în funcţie de metoda ...

Terenul sectorului experimental este amplasat pe pantă Nord-Est cu înclinaţie
3-4 0 . Solul – cernoziom levigat. Conţinutul de humus în stratul 0-40 cm constituie
3,26-3,21%, mediu aprovizionat cu fosfor mobil şi potasiu schimbabil.
Agrotehnica s-a menţinut în conformitate cu recomandările în vigoare pentru
sistemul superintensiv de cultură a mărului [11,12,15]. Intervalele dintre rânduri
înierbate, fâşiile din rând (1,4-1,5 m) afânate şi erbicidate. Irigarea prin picurare.
Protecţia integrată contra bolilor şi dăunătorilor s-a efectuat în conformitate cu
recomandările staţiunii din or. Călăraşi şi în baza investigaţiilor din livadă.
3. INDICATORII FITOMETRICI AI POMILOR ŞI STRUCTURII
PLANTAŢIEI
3.1. Indicatorii principali ai creşterii pomilor de măr în funcţie de modul
formării coroanei
3.1.1. Dimensiunile pomilor. Ritmul de creştere a pomilor este mai superior la
soiul Gala Must, mijlociu la soiul Golden Reinders şi submijlociu la soiul Idared.
Înălţimea pomilor după vegetaţia a cincea a atins, respectiv pe soiuri şi variante
de formare a coroanei: 3,07-3,21 m; 2,89-2,96 m şi 2,78-2,88 m. În limitele indicate
valorile superioare revin variantelor 2 şi 3 de formare a coroanei şi ulterior se menţin
prin tăieri de reducţie.
Diametrul coroanelor pe direcţia rândului după vegetaţia a treia în varianta 2 s-a
extins în funcţie de soi până la 1,55-1,65 m şi s-a menţinut în anii următori prin tăieri de
reducţie cu interpătrundere la pomii vecini de circa 0,55-0,65 m. Spre intervalele dintre
rânduri, diametrul coroanelor către vegetaţia a cincea în varianta 2 a constituit, în funcţie
de soi, 2,24-1,82 m. La acest nivel s-a menţinut ulterior prin tăieri de reducţie.
Dimensiunile indicate ale pomilor se încadrează în cele considerate optimale
pentru livezile superintensive de măr.
3.1.2. Diametrul şi suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului. Diametrul
trunchiului şi, respectiv suprafaţa secţiunii transversale a lui, integrează satisfăcător
procesele de creştere şi fructificare a pomilor, considerându-se printre cei mai
reprezentativi şi stabili indicatori în experienţele cu speciile pomicole.
Valori superioare ale acestor indicatori la soiurile luate în studiu s-au
înregistrat la varianta 2, unde sunt superiori şi alţi indici de creştere a pomilor.
3.1.3. Lungimea medie şi însumată a ramurilor anuale. Lungimea medie a
ramurilor anuale – unul din cei mai sensibili indicatori ai reacţiei pomilor la procedeele
agrotehnice, în special, la sistemul de conducere şi tăiere al pomilor a înregistrat
cele mai mici valori în varianta 2 cu un număr mai mare de ramificări. În
această variantă, lungimea medie a ramurilor anuale constituie, în funcţie de soi:
55-57 cm la pomii tineri (2002) şi 22-25 cm la pomii pe rod (2005). În varianta
martor, cu tăieri relativ mai severe şi un număr mai mic de ramificări, lungimea medie
a acestora constituie 39,8-44,6 cm. În variantele 3 şi 4, lungimea medie a ramurilor
anuale nu diferă esenţial faţă de variantele 1 şi 2.
8