productivitatea pomilor de măr, altoiţi pe m 9, în funcţie de metoda ...

În funcţie de soiuri şi variantele structurării coroanei, volumul investiţiilor
capitale diferă, în majoritate, cu cheltuielile efectuate pentru recoltarea fructelor în
anii 2003 şi 2004, după intrarea pomilor pe rod economic. Indicatori majori ai sporirii
recoltei de fructe în această perioadă s-au înregistrat în varianta 2 şi constituie: 9,62
t/ha la soiul Gala Must, 9,64 t/ha la soiul Golden Reinders, 8,14 t/ha la soiul Idared.
În variantele 3 şi 4 prevalarea recoltei de fructe faţă de martor este mai mică.
Indicii superiori ai recuperării investiţiilor capitale cu veniturile de la
comercializarea primelor 2 recolte de fructe (2003+2004) cu preţul 3 500 lei/t s-au
înregistrat în varianta 2 şi constituie respectiv pe soiuri 136%, 142% şi 123%, fiind
majori faţă de varianta 1 cu 22-24%. În variantele 3 şi 4 prevalarea recuperării investiţiilor
capitale în medie pe soiuri constituie respectiv 16% şi 13%.
Influenţa modului de formare a coroanei se manifestă şi în primii ani (2005-2006)
după intrarea pomilor în perioada de plină fructificare. În aceşti ani în varianta 2, unde
recolta de fructe a fost mai mare, au sporit şi consumurile de producţie: 40,8-41,5 mii
lei/ha la soiul Gala Must, 41,8-43,3 mii lei/ha la Golden Reinders, 35,7-41,4 mii lei/ha la
Idared şi, respectiv, încasările de la comercializarea producţiei până la 151,0-165,0 mii
lei/ha, 153,3-170,2 mii lei/ha şi 143,9-149,5 mii lei/ha. Ca urmare, profitul calculat la 1
ha constituie respectiv: 115,5-124,2 mii lei/ha, 111,5-126,9 mii lei/ha şi 108,1-108,2 mii
lei/ha, iar rentabilitatea producţiei – 278-304%, 267-293% şi respectiv 261-303%.
În medie pe soiuri în anii 2005-2006 profitul şi rentabilitatea producţiei în
varianta 2 sunt mai mari faţă de martor de circa 1,2-1,3 ori.
CONCLUZII GENERALE
În baza rezultatelor investigaţiilor efectuate pot fi formulate următoarele concluzii:
1. Pomii soiurilor de măr, altoiţi pe M9, plantaţi la distanţe de 4x1m, conduşi
în formă de fus zvelt ameliorat, au atins dimensiunile considerate optime după a
cincia vegetaţie: înălţimea 2,89-3,07 m; diametrul bazei coroanei perpendicular
direcţiei rândului 1,82-2,24 m, iar în direcţia rândului 1,56-1,63 m.
2. Formarea mai sus de baza coroanei a 2 şarpante suplimentare provizorii
distanţate la 10-12 cm, orizontalizate forţat în direcţia rândului şi mai sus pe ax a altor 3-
4 ramuri semischelet orizontalizate forţat în spaţiu liber, favorizează extinderea
coroanelor şi interpătrunderea lor în direcţia rândului începând cu vegetaţia a doua. Către
vegetaţia a cincea interpătrunderea coroanelor progresează în medie pe soiuri până la
0,55-0,59 m, formându-se un coronament continuu, relativ uniform, al rândului.
3. Urgentarea extinderii coroanelor favorizează majorarea indicatorilor
principali ai structurii plantaţiei cu circa 14-15%. Volumul productiv al coronelor,
considerat potenţial al productivităţii, după vegetaţia a cincea atinge 10,5 mii m 3 /ha.
4. Formarea ramurilor suplimentare provizorii, orizontalizate forţat în spaţiu
liber din coroana pomilor tineri, sporeşte numărul punctelor de creştere, având ca
urmare diminuarea lungimii medii a ramurilor anuale cu 8-10% şi majorarea cu 15-
20% a lungimii însumate a acestora a suprafeţei foliare şi diametrului trunchiului. În
vegetaţia a cincea aceşti indicatori principali ai creşterii pomilor au atins, în funcţie
de soi, respectiv: 25-30 cm; 10-16 m/pom; 6,63-7,49 m 2 /pom şi 55-61 mm.
15