productivitatea pomilor de măr, altoiţi pe m 9, în funcţie de metoda ...

More documents

Recommendations

Info

La soiurile Gala Must şi Idared ponderea pintenilor în medie pe anii 2003-2005 constituie 40-46%, iar a burselor de rod – 38-45%, ţepuşelor şi nuieluşelor le revine câte 6-9%. La soiul Golden Reinders ponderea pintenilor este mai mare şi constituie 47-53%, iar al burselor de rod este mai mică – 29-32%. Cota ţepuşelor şi nuieluşelor este respectiv numai de 10-13% şi 9-12%, fiind puţin mai mare decât la soiurile Gala Must şi Idared. Majoritatea formaţiunilor de rod – 50-63% la toate soiurile sunt amplasate pe ramuri (lemn) de 2 ani; 24-46% pe ramuri de 3 ani şi numai 10-18% pe ramuri cu vârsta mai mare de 3 ani. Aceşti indici se iau în consideraţie la reglarea încărcăturii pomilor cu fructe. 4.1.2. Numărul, masa şi amplasarea fructelor. Cel mai mare număr de fructe s-a înregistrat în varianta 2 şi în sumă pe pomii în vârstă de 3-6 ani constituie 378 buc/pom la soiul Gala Must, 377 buc la Golden Reinders şi 301 buc/pom la Idared, fiind mai mare faţă de varianta martor respectiv cu 20%, 19% şi 17%. În variantele 3 şi 4 aceşti indici depăşesc martorul cu 9-12%. Masa medie a unui fruct este puţin mai mică în varianta 2, unde numărul fructelor este mai mare, constituind în medie pe anii 2003-2006 – 166,3 g la soiul Gala Must, 169,8 g la soiul Golden Reinders, 183,2 la soiul Idared. În varianta martor aceşti indicatori sunt respectiv pe soiuri de 170,2 g, 176,7 g şi 185,7 g. În variantele 3 şi 4 masa medie a unui măr nu diferă semnificativ faţă de martor. Masa medie a merelor, înregistrată la soiurile şi variantele de formare a coroanei, corespunde categoriilor superioare de calitate, prevăzute de standardele europene. La un pom masa fructelor a crescut treptat pe ani cu valori superioare în varianta 2 de la: 11,2 kg în 2003 până la 17,2 kg în 2006 la soiul Gala Must; 13,2- 17,5 kg la Golden Reinders şi 10,1-17,1 kg la Idared, depăşind varianta martor în medie pe anii 2003-2006 cu 17-20%. În variantele 3 şi 4 acest indice constituie respectiv 13% şi 11%. Fiind altoiţi pe M9, pomii soiurilor luate în studiu fructifică în proporţii relativ mari 40-55% pe ramurile anuale, 26-36% pe ramuri de 2 ani, 14-15% pe ramuri de 3 ani şi numai 4-7% pe ramuri cu vârsta mai mare de 3 ani. 4.1.3. Productivitatea specifică a pomilor. Productivitatea specifică a pomului reprezintă masa fructelor raportată la: suprafaţa de nutriţie; suprafaţa proiecţiei şi volumul coroanei; suprafaţa foliară şi a secţiunii transversale a trunchiului. Aceşti indicatori reprezintă o informaţie despre valorificarea spaţiului de nutriţie şi a potenţialului vegetal al pomului care este necesară pentru reglarea cantităţii şi calităţii superioare a fructelor. Masa fructelor raportată la 1 m 2 suprafaţă de nutriţie a pomilor a înregistrat valori superioare în varianta 2, care în medie pe anii 2003-2006 constituie 3,68 kg la soiul Gala Must, 3,86 kg la Golden Reinders şi 3,41 kg la Idared. La 1 m 2 al proiecţiei coroanei, în varianta 2, masa fructelor constituie respectiv pe soiuri: 6,87 kg, 7,33 kg şi 7,11 kg, iar la 1 m 3 al coroanei – 4,05 kg, 4,95 kg şi 5,11 kg. La 1 m 2 suprafaţă foliară, în perioada indicată, masa fructelor în varianta 2 a înregistrat respectiv pe soiuri: 2,34 kg, 2,72 kg şi 2,57 kg, iar la 1 cm 2 al secţiunii transversale a trunchiului – 0,77 kg, 0,88 kg şi 0,77 kg. În general valorile indicatorilor productivităţii specifice a pomilor în varianta 2 sunt superioare faţă de martor cu circa 10-13%, iar în variantele 3 şi 4 cu 6-8%. 12
4.2. Recolta şi calitatea fructelor 4.2.1. Recolta de fructe. Pomii au intrat pe rod economic în anul 2003, al treilea de la iniţierea formării coroanei în livadă. Ulterior recolta de fructe creşte treptat pe ani, datorită diversităţilor meteorologice şi manifestării moderate a periodicităţii de fructificare [2,4,7]. Tabelul 4. Recolta de fructe în funcţie de modul formării coroanei Portaltoi M9, Distanţa de plantare 4x1m, Coroana fusiformă,”Codru-ST”SRL Anii, t/ha Metoda formării coroanei 2003 2004 2005 2006 Suma t/ha % Soiul Gala Must Varianta 1(martor) 22,22 24,00 38,17 40,75 125,14 100 Varianta 2 28,01 27,82 47,15 43,15 146,13 117 Varianta 3 25,77 26,07 42,47 42,37 136,68 109 Varianta 4 25,32 25,90 42,10 41,15 134,47 107 Dl0,05 0,75 0,45 0,55 0,95 - - Soiul Golden Reinders Varianta 1(martor) 26,65 22,15 40,83 40,95 130,58 100 Varianta 2 33,07 25,37 48,63 43,81 150,88 115 Varianta 3 30,10 26,50 46,34 42,17 145,11 111 Varianta 4 29,30 22,87 44,57 41,76 138,50 106 Dl0,05 1,35 0,85 1,20 0,77 - - Soiul Idared Varianta 1(martor) 20,75 21,15 33,43 40,85 116,18 100 Varianta 2 25,32 24,72 41,11 42,72 133,87 115 Varianta 3 23,65 23,90 37,33 41,91 126,79 109 Varianta 4 23,02 23,42 37,09 41,95 125,48 108 Dl0,05 1,10 0,95 1,15 0,92 - - Prima recoltă economică în varianta 1 (martor) constituie: 22,22 t/ha la soiul Gala Must, 26,65 t/ha la soiul Golden Reinders şi 20,75 t/ha la soiul Idared. Valori superioare ale recoltei de fructe în acest an s-au înregistrat în varianta 2 şi constituie, respectiv, pe soiuri: 28,02 t/ha, 33,07 t/ha şi 25,32 t/ha, ceea ce depăşeşte martorul cu 20-24%. În variantele 3 şi 4 prevalarea primei recolte de fructe la soiurile luate în studiu, faţă de martor constituie 13-15% şi 11-14%. Către anul 2006 în varianta 2 recolta de fructe s-a majorat respectiv pe soiuri până la 43,15 t/ha, 43,81 t/ha şi 42,72 t/ha, iar în sumă pe anii 2003-2006 constituie 146 t/ha, 150 t/ha şi 136 t/ha, fiind mai mare faţă de martor cu 17-21 t/ha sau cu 15- 17%. În variantele 3-4 prevalarea recoltei de fructe faţă de martor constituie 10-12%. Recolta de fructe are o corelaţie cu particularităţile biologice ale soiului şi variantele de formare a coroanei: la soiul Gala Must (r= 0,200), la soiul Goden Reinders (r= 0,787), la soiul Idared (r= –0,626). În varianta 1 (r= –0,383), în varianta 2 (r= 0,823), în varianta 3 (r= 0,579), în varianta 4 (r= 0,675). 4.2.2. Calitatea fructelor. Conform standardelor europene în varianta 1 (martor) ponderea merelor de clasa „extra” cu diametrul 70 mm şi mai mult se află în limitele: 55-61% la soiul Gala Must, 60-66% la Golden Reinders şi 82-85% la Idared. 13
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN M
Page 3 and 4: REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Page 5 and 6: 1. CONDUCEREA ŞI TĂIEREA POMILOR
Page 7 and 8: după diametrul trunchiului, care r
Page 9 and 10: Tabelul 2. Diametrul şi suprafaţa
Page 11: concordanţă cu dimensiunile macro
Page 15 and 16: În funcţie de soiuri şi variante
Page 17 and 18: ţinere a structurii şi parametril
Page 19 and 20: ADNOTARE CROITOR Alexandr, „Produ
Page 21 and 22: THE SUMMARY CROITOR Alexandr, „Pr

productivitatea pomilor de măr, altoiţi pe m 9, în funcţie de metoda ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?