productivitatea pomilor de măr, altoiţi pe m 9, în funcţie de metoda ...

concordanţă cu dimensiunile macrostructurii geometrice. În anul 2005, de stabilizare
a acesteia, suprafaţa laterală a coronamentului pe variantele de formare a coroanelor a
înregistrat: 15,80-16,30 mii m 2 /ha la soiul Gala Must; 14,80-15,15 mii m 2 /ha la
Golden Reinders şi 14,25-14,60 mii m 2 /ha la Idared.
Suprafaţa laterală a coronamentului plantaţiei este în limitele considerate
optime numai la soiul Gala Must, în timp ce la soiurile Golden Reinders şi Idared
aceasta este cu 10-12% mai mică decât cea considerată optimală. Aceasta se datoreşte
parţial vigorii de creştere mai mică a pomilor faţă de soiul Gala Must, dar într-o
măsură mai mare distanţei relativ mari – 4 m între rândurile de pomi.
3.2.4. Volumul productiv al coroanelor. Volumul productiv al coroanelor,
considerat ca potenţial de productivitate al plantaţiei, fiind funcţie a dimensiunilor
macrostructurii geometrice, a avansat pe ani în concordanţă cu aceasta. În anul 2005,
valori superioare, fără devieri esenţiale pe variantele de formare a coroanelor, s-au
înregistrat: la soiul Gala Must – 10,11-10,50 mii m 3 /ha, 8,32-9,02 mii m 3 /ha la
Golden Reinders şi 7,60-7,77 mii m 3 /ha la Idared.
3.2.5. Densitatea volumetrică a coroanei. Exprimă raportul volumului coroanei
la suprafaţa laterală şi prin aceasta indirect nivelul iluminării în coroană. Valorile relativ
optimale ale acestui indicator pentru coroanele pomilor de măr se consideră 0,6-0,8
unităţi. În anul 2005 densitatea volumetrică la soiul Gala Must a constituit 0,63-0,66
unităţi, încadrîndu-se în limitele relativ optime. La soiul Golden Reinders acest indicator,
la majoritatea variantelor de formare a coroanei, constituie 0,50-0,60 unităţi, menţinînduse
în limita inferioară a optimului, iar la Idared aceste valori sunt sub optimum – 0,52-
0,54 unităţi. Aceasta indică indirect la iluminarea relativ excesivă şi concomitent la
utilizarea indeplină a radiaţiei solare.
3.2.6. Indexul foliar. Indexul foliar, ca unul din indicatorii indirecţi ai potenţialului
fotosintetic, la toate soiurile luate în studiu a înregistrat valori superioare în varianta
2. În această variantă în anul 2005, indexul foliar, raportat la suprafaţa de nutriţie a
pomilor, a atins valori de 1,87 unităţi la soiul Gala Must, 1,84 la Golden Reinders şi 1,66
la Idared, iar raportat la volumul coroanei, respectiv pe soiuri 1,78, 1,84 şi 1,58 unităţi.
Aceşti indici prevalează faţă de martor cu circa 15-20% şi se încadrează în limitele 1,5-
2,5 unităţi, considerate satisfăcătoare pentru livezile intensive.
4. INDICATORII PRINCIPALI AI FRUCTIFICĂRII ŞI EFICIENŢA
ECONOMICĂ A PRODUCŢIEI
4.1. Indicatorii principali ai productivităţii
4.1.1. Numărul, tipul şi amplasarea formaţiunilor de rod. Numărul formaţiunilor
de rod este mai mare la pomii soiului Gala Must, urmat de soiul Golden Reinders şi
Idared. Valori superioare ale acestui indicator s-au înregistrat la pomii din varianta 2 şi
constituie în sumă pe anii 2003-2005, respectiv pe soiuri – 876 buc/pom, 779 buc/pom şi
590 buc/pom, ce depăşeşte varianta martor cu 31%, 27% şi respectiv 15%.
Soiurile luate în studiu aparţin tipului III de fructificare, denumit standard sau
Golden Delicious [12], de aceea structura formaţiunilor de rod între soiuri nu diferă
esenţial.
11