productivitatea pomilor de măr, altoiţi pe m 9, în funcţie de metoda ...

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
CROITOR ALEXANDR
Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 634.11 : 634.1.03 : 631.543.83
PRODUCTIVITATEA POMILOR DE MĂR, ALTOIŢI
PE M 9, ÎN FUNCŢIE DE METODA FORMĂRII COROANEI
DE TIP FUS ZVELT AMELIORAT
06.01.07 – Pomicultură
Autoreferatul tezei de doctor în agricultură
CHIŞINĂU, 2009

Teza a fost elaborată la Catedra de Pomicultură a Universităţii Agrare de Stat din Moldova
Conducător ştiinţific:
BABUC Vasile, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în agricultură, profesor universitar
Referenţi oficiali:
DONICĂ Ilie, doctor habilitat în agricultură, profesor cercetător, Institutul Ştiinţifico-Practic de
Horticultură şi Tehnologii Alimentare
BOŢAN Teodor, doctor în agricultură, „Agrodor-Succes” SRL
Componenţa Consiliului ştiinţific specializat DH 60.06.01.07-09:
BALAN Valerian, preşedinte, doctor habilitat în agricultură, profesor universitar
BARBAROŞ Mihail, secretar ştiinţific, doctor habilitat în agricultură, conferenţiar universitar
DADU Constantin, doctor habilitat în agricultură, conferenţiar cercetător
CARAMAN Ion, doctor habilitat în agricultură, conferenţiar cercetător
MANZIUC Valerii, doctor în agricultură, conferenţiar universitar
Susţinerea tezei va avea loc la 15 ianuarie 2010, ora 15 00 , în şedinţa Consiliului Ştiinţific
Specializat DH 60.06.01.07-09 din cadrul Universităţii Agrare de Stat din Moldova, pe adresa: MD
2049, mun. Chişinău, str. Mirceşti, 46, et. 2, bir. 201, Catedra de Pomicultură.
Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a
Universităţii Agrare de Stat din Moldova şi pe pagina web a CNAA (www.cnaa.acad.md).
Autoreferatul a fost expediat la „10” decembrie 2009
Secretar ştiinţific
al Consiliului Ştiinţific Specializat,
doctor habilitat în agricultură,
conferenţiar universitar BARBAROŞ Mihail
Conducător ştiinţific, m. c. al AŞM,
doctor habilitat în agricultură, profesor universitar BABUC Vasile
Autor CROITOR Alexandr
2
© Croitor Alexandr, 2009

REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei. Pomicultura este una din ramurile prioritare ale agriculturii
din Republica Moldova. Programul dezvoltării pomiculturii în Republica Moldova până
în anul 2020 prevede înfiinţarea livezilor noi de tip intensiv şi superintensiv pe o
suprafaţă de circa 100 mii ha, creşterea producţiei globale de fructe până la 998 mii tone.
Mărului îi revine până la 40% din suprafaţa livezilor, inclusiv de tip superintensiv, şi
60% din producţia globală de fructe cu pondere semnificativă în export [17].
Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi indentificarea problemelor de
cercetare. În sistemul superintensiv de cultivare a mărului din ţările cu pomicultura
avansată – Italia, Olanda, Polonia, Franţa etc. se aplică pe larg conducerea şi
tăierea pomilor în formă de fus zvelt axat pe minimalizarea raţională a gradului
tăierilor de formare cu anumite modificări, condiţionate de sortimentul pomologic,
condiţiile naturale şi de producţie.
În Republica Moldova este elaborat şi se aplică în producţie sistemul de conducere
a pomilor fus zvelt ameliorat. Structurarea coroanei se efectuează preponderent
prin tăierea în perioada de repaus a pomilor, completată cu suprimarea lăstarilor concurenţi
şi hulpavi [10,12,14,20]. Sistemul indicat impune tăieri de formare relativ
severe, în special, a scurtărilor de transfer la ramificări laterale, orientate către
orizontală şi, ca urmare, nu corespunde pe deplin principiului minimalizării tăierilor
de formare în scopul urgentării intrării pomilor pe rod şi creşterii rapide a recoltei de
fructe.
Reieşind din cele menţionate, perfecţionarea structurii coroanei de tip fus zvelt
ameliorat în vederea minimalizării raţionale a tăierilor de formare, urgentării intrării
pomilor pe rod economic, majorării recoltei de fructe şi eficienţei economice a
exploatării livezii superintensive de măr constituie o problemă actuală în dezvoltarea
pomiculturii Republicii Moldova.
Una din căile rezolvării acestei probleme constă în formarea şarpantelor
provizorii orientate pe direcţia rândului şi orizontalizarea forţată a ramurilor verticale
în spaţiul liber al coroanei.
Scopul lucrării constă în optimizarea structurii coroanei de tip fus zvelt
ameliorat care asigură: urgentarea intrării pomilor pe rod economic şi creşterea rapidă
a recoltei; recuperarea timpurie a investiţiilor capitale; creşterea eficienţei economice
a producţiei de fructe în livezile superintensive de măr.
Obiectivele de bază a lucrării sunt:
1. Elaborarea metodelor de optimizare a structurii coroanei;
2. Stabilirea dimensiunilor coroanelor înalt productive ale pomilor şi structurii
plantaţiei;
3. Echilibrarea dinamică a proceselor de creştere şi fructificare a pomilor;
4. Valorificarea raţională a potenţialului de productivitate a pomilor;
5. Determinarea indicilor optimi ai principalelor caracteristici fitometrice şi de
productivitate.
Metodologia cercetării ştiinţifice. Suportul teoretic şi metodologia ştiinţifică
a tezei au constituit concepţiile ştiinţifice ale savanţilor cu renume mondial în
pomicultură T. Baldassari, J.M. Lespinasse, A. Mika, Ph. Monney, A. Sadowski.
3

Deasemenea au fost studiate lucrările ştiinţifice ale savanţilor autohtoni V. Babuc,
V. Balan, Gh. Cimpoieş, C. Dadu, I. Donica.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Pentru prima dată în condiţiile
Republicii Moldova s-au obţinut date experimentale noi şi s-au elaborat recomandări
pentru structurarea raţională a coroanei de tip fus zvelt ameliorat la pomii soiurilor
principale de măr, altoite pe M9, în vederea intrării pomilor pe rod economic,
creşterii rapide a recoltei de fructe calitative şi eficienţei economice a producţiei în
plantaţiile de tip superintensiv, programarea recoltelor stabile de fructe calitative.
Semnificaţia teoretică a lucrării. Semnificaţia teoretică constă în aprecierea
direcţiilor de determinare a indicilor optimi ai principalelor caracteristici fitometrice
şi de producţie ale pomilor de măr, altoiţi pe M9, ca bază pentru reglarea raţională a
raportului dintre creşterea vegetală şi cea de fructificare în scopul programării
recoltelor stabile de fructe calitative.
Valoarea aplicativă a lucrării. Valoarea aplicativă constă în elaborarea a
sistemului nou de structurare raţională a coroanei de tip fus zvelt ameliorat în livezile
superintensive de măr cu productivitate înaltă.
Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere:
Argumentarea agrobiologică a parametrilor şi structurii optimal productive a
coroanei de tip fus zvelt ameliorat la pomii de măr altoiţi pe M9 cu soiuri de
vigoare supramijlocie (Gala Must), mijlocie (Golden Reinders) şi submijlocie
(Idared);
Perfecţionarea structurii coroanei fus zvelt ameliorat cu 2 şarpante provizorii,
în scopul urgentării intrării pomilor pe rod economic;
Elaborarea şi implementarea în practică a modelului structurării coroanei fus
zvelt ameliorat cu şarpante provizorii.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Pe baza rezultatelor ştiinţifice s-a
elaborat şi s-a implementat în producţie pe o suprafaţa de 50 ha în întreprinderea
„Codru-ST”SRL or. Bucovăţ, un sistem nou de structurare raţională a coroanei de tip
fus zvelt ameliorat în livezile superintensive de măr cu productivitate înaltă.
Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele principale ale investigaţiilor au
fost prezentate şi aprobate la 6 simpozioane ştiinţifice internaţionale (Chişinău, 2003,
2005, 2008; Minsk, 2004; Iaşi, 2006; Cluj-Napoca, 2009), seminare practice
republicane şi regionale, organizate în cadrul „Codru-ST”SRL în anii 2002-2006.
Publicaţii la tema tezei. În baza rezultatelor investigaţiilor efectuate sunt
publicate 9 lucrări ştiinţifice cu volum total de circa 1,3 coli de autor, inclusiv 3 în
reviste de specialitate recenzate.
Volumul şi structura tezei. Teza constă din: adnotare, lista abrevierilor,
cuprins, introducere, sinteza bibliografică, obiecte, metode, condiţii de cercetare,
rezultatele cercetărilor, concluzii, recomandări pentru producţie, bibliografie, anexe.
Teza este expusă pe 89 pagini tehnoredactate. Materialul ilustrativ include 34 tabele,
2 figuri şi 10 anexe. Bibliografia cuprinde 184 de surse.
Cuvinte-cheie: portaltoi M9; soiuri de măr; fus zvelt ameliorat; structura
plantaţiei; caracteristici fitometrice şi de producţie; recolta; calitatea fructelor;
rentabilitate.
4

1. CONDUCEREA ŞI TĂIEREA POMILOR DE MĂR ÎN SISTEMUL
SUPERINTENSIV DE CULTURĂ
Capitolul include sinteza surselor bibliografice despre importanţa, obiectivele,
principiile, cerinţele faţă de conducerea şi tăierea pomilor în sistemul superintensiv
de cultură; evoluarea formelor de conducere şi tăiere a pomilor de măr în livada de tip
superintensiv; metodele actuale şi de perspectivă ale formării celei mai răspândite
forme de coroană în livezile superintensive de măr – fus zvelt ameliorat; necesitatea
şi căile de perfecţionare a structurii acestei coroane, orientate spre urgentarea intrării
pomilor pe rod economic şi sporirea eficienţii economice a producţiei de mere.
2. OBIECTE, METODE ŞI CONDIŢII DE CERCETARE
2.1. Obiecte de cercetare
Obiectele de cercetare sunt pomii soiurilor Gala Must cu vigoare de creştere
supramijlocie, Golden Reinders – mijlocie şi Idared – submijlocie, altoiţi pe
portaltoiul M9. Vârsta pomilor 1-6 ani, conduşi după sistemul fus zvelt ameliorat
[12,14] formaţi în diverse metode, orientate la urgentarea intrării pomilor pe rod şi
creşterii rapide a recoltei de fructe.
Livada a fost înfiinţată în primăvara anului 2000 cu altoiri la masă. Distanţele de
plantare 4x1 m s-au stabilit în conformitate cu recomandările în vigoare pentru pomii de
măr altoiţi pe M9, conduşi după sistemul fus zvelt ameliorat [12,14].
Pe parcursul vegetaţiei din anul 2000 pomii au crescut în formă de vergi, atingând
înălţimea de circa 1,2 m, care a permis iniţierea formării coroanei în primăvara anului 2001.
2.2. Metode de cercetare
Variantele modificării metodelor de formare a coroanei de tip fus zvelt ameliorat
s-au stabilit în conformitate cu principiile de bază ale formării coroanei pomilor
de măr în sistemul intensiv şi superintensiv de cultură [12,13,14,16,18,19,23,25], fiind
orientate spre optimizarea raportului dintre creşterea organelor vegetative şi
reproductive în scopul urgentării intrării pe rod şi fructificării pomilor tineri,
recuperării investiţiilor capitale prin: minimalizarea raţională a tăierilor de formare în
perioada de repaus şi extinderea operaţiilor în verde; formarea mai sus de baza
coroanei a şarpantelor provizorii prin orizontalizarea forţată şi fixarea la spalier în
direcţia rândului; orizontalizarea în spaţiul liber al coroanei a unor lăstari şi ramuri,
orientate către verticală; stimularea formării pe ax a ramurilor de garnisire din muguri
dorminzi prin dezbinarea ramurilor viguroase, orientate către verticală, precum şi a
celor de 3-4 ani care au fructificat.
5

2.2.1. Schema experienţei
Tabelul 1. Schema experienţei din câmp
Portaltoi M9, Distanţa de plantare 4x1m, Coroana fusiformă,”Codru-ST”SRL,
Anii 2001-2006
Variantele Metoda formării coroanei de tip fus zvelt ameliorat Rezultate scontate
1 2 3
Varianta 1
(martor)
Conform recomandărilor în vigoare cu:
-suprimarea lăstarilor şi ramurilor orientate către
verticală;
-scurtarea ramurilor anuale prea lungi;
-corectarea unghiului ramurilor semischelet prin
scurtare de transfer la ramificare laterală orizontală.
Varianta 2 Baza formării – varianta 1 plus:
-formarea din lăstari sau ramuri anuale concurente
a 2 şarpante provizorii orizontalizate şi fixate la
spalier în direcţia rândului, care după începutul
fructificării se scurtează treptat prin transfer,
devenind ramuri semischelet;
-orizontalizarea forţată în spaţiul liber a unor lăstari
şi ramuri orientate către verticală,
transformându-le în semischelet;
-corectarea unghiului şi creşterii excesive a
ramurilor semischelet prin orizontalizare forţată.
Varianta 3 Principiile formării coroanei sunt similare cu
varianta 2 cu următoarea divergenţă:
-corectarea unghiului şi creşterii excesive a
ramurilor semischelet prin scurtări de transfer la o
ramificare laterală orientată către orizontală.
Varianta 4 Principiile formării coroanei sunt similare cu
varianta 2, dar lăstarii şi ramurile orientate către
verticală, precum şi cele de semischelet, care au
fructificat se dezbină pentru a provoca emiterea în
preajma rănii a lăstarilor şi ulterior ramurilor
semischelet din muguri dorminzi.
Tăieri de formare relativ severe.
Reducerea semnificativă a
manoperei la orizontalizarea
lăstarilor şi ramurilor orientate către
verticală. Atenuarea intrării pomilor
pe rod economic.
Mărirea volumului de manoperă la
înclinarea forţată în spaţiul liber a
unor lăstari şi ramuri orientate către
verticală.
Diminuarea gradului tăierilor de
formare. Majorarea progresivă a
potenţialului de fructificare a
pomilor tineri. Urgentarea intrării
pomilor pe rod şi sporirea recoltelor
pomilor tineri.
Reducerea relativă a volumului de
manoperă. Majorarea moderată a
potenţialului de fructificare a
pomilor tineri.
Reducerea relativă a volumului de
manoperă. Creşterea lentă a
potenţialului de fructificare a
pomilor tineri.
Fiecare variantă include 4 repetiţii, amplasate pe teren după sistemul pătratul
latin. Numărul de pomi în fiecare repetiţie – 8 bucăţi.
Investigaţiile au fost efectuate în conformitate cu metodele de cercetare
aprobate pentru experienţele cu plantele pomicole [22,24,26], cu utilaj verificat şi
metode standardizate pentru calculator. În anii 2001-2006 s-au studiat indicatorii
principali ai creşterii şi fructificării pomilor, recolta şi calitatea fructelor, recuperarea
investiţiilor capitale, eficienţa economică a producţiei de fructe.
Dimensiunile pomilor: înălţimea pomilor, diametrul coroanei în direcţia
rândului şi perpendicular acestuia, diametrul şi suprafaţa secţiunii transversale a
trunchiului s-au studiat la sfârşitul fiecărei perioade de vegetaţie prin metode de
măsurări şi determinări la toţi pomii din fiecare variantă pe repetiţii.
Lungimea medie şi însumată a ramurilor anuale s-a măsurat şi determinat la
sfârşitul fiecărei perioade de vegetaţie la 4 pomi model din fiecare variantă pe
repetiţii. Pomii model s-au stabilit în baza parametrilor medii de creştere, în special,
6

după diametrul trunchiului, care reflectă suficient integral vigoarea de creştere a
pomilor şi se recomandă ca indicator de bază în experienţele cu speciile pomicole.
Suprafaţa foliară s-a determinat la sfârşitul fiecărei perioade de vegetaţie la 4
pomi model din fiecare variantă după metoda cântăririi descrisă de А.А. Ничипорович
и другие [17].
Structura plantaţiei s-a studiat în anii 2003-2005 când s-a format coronamentul
continuu al rândurilor după metodele descrise de Н.В. Агафонов [18]; В.И. Бабук
[21]; V. Babuc [10]; Gh. Cimpoieş [14]. Măsurările înălţimii şi lăţimii în partea
inferioară şi superioară a coronamentului rândului s-au efectuat anual după recoltarea
fructelor în 4 repetiţii cu determinarea mediei pentru fiecare variantă. În baza datelor
obţinute conform figurilor geometrice respective s-au calculat parametrii următorilor
indicatori principali ai structurii plantaţiei: valorificarea suprafeţei sub proiecţia
coroanei; suprafaţa laterală a coronamentului; volumul productiv al coronamentului;
densitatea volumetrică exprimată prin raportul volumului către suprafaţa laterală a
coroanei; indexul foliar raportat la suprafaţa de nutriţie, suprafaţa proiecţiei coroanei
pe sol, volumul productiv al coroanei.
Productivitatea pomilor s-a studiat anual după intrarea pe rod la 4 pomi model pe
repetiţii cu determinarea mediei pentru fiecare variantă a următorilor indicatori: numărul
şi tipurile formaţiunilor de rod; amplasarea formaţiunilor de rod pe ramuri cu vârsta de
2,3 ani şi mai mare; numărul şi amplasarea fructelor pe ramuri cu vârsta de 2,3 ani şi mai
mare; masa medie a unui fruct şi productivitatea unui pom; masa fructelor unui pom
raportată la suprafaţa de nutriţie, suprafaţa proiecţiei coroanei, volumul coroanei,
suprafaţa foliară, suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului.
Producţia de fructe s-a calculat prin înmulţirea numărului mediu de fructe la un
pom cu masa medie a unui fruct cu determinarea mediei pentru fiecare repetiţie,
variantă şi la 1 ha. Numărul mediu de fructe pe un pom s-a stabilit prin numărarea
fructelor de pe toţi pomii din repetiţie şi variantă cu o lună înainte de recoltare. Masa
medie a unui fruct s-a determinat în perioada recoltării prin cântărirea a 100 mere din
fiecare repetiţie şi calcularea mediei pentru fiecare variantă.
Calitatea merelor s-a determinat în conformitate cu standardele europene după
aspectul reprezentativ caracteristic soiului respectiv şi diametrul pentru soiuri cu
fructul relativ mare (Gala Must, Golden Reinders, Idared ş.a.) – 70 mm clasa extra şi
65 mm clasa întâi.
Recuperarea investiţiilor capitale şi eficienţa economică a producţiei de fructe
după intrarea pomilor în perioada de plină fructificare (2005 şi 2006) în baza
cheltuielilor reale şi preţurilor de realizare a fructelor au fost stabilite după metodele
descrise de А.Н. Шестопаль [28].
2.3. Condiţiile efectuării cercetărilor
Lotul experimental este amplasat în apropierea oraşului Bucovăţ din zona
centrală a Republicii Moldova, care se caracterizează prin multă lumină, căldură şi
deficit de umiditate. În anii efectuării cercetărilor (2001-2006) nu s-au înregistrat
devieri semnificative a condiţiilor meteorologice faţă de indicii medii multianuali.
7

Terenul sectorului experimental este amplasat pe pantă Nord-Est cu înclinaţie
3-4 0 . Solul – cernoziom levigat. Conţinutul de humus în stratul 0-40 cm constituie
3,26-3,21%, mediu aprovizionat cu fosfor mobil şi potasiu schimbabil.
Agrotehnica s-a menţinut în conformitate cu recomandările în vigoare pentru
sistemul superintensiv de cultură a mărului [11,12,15]. Intervalele dintre rânduri
înierbate, fâşiile din rând (1,4-1,5 m) afânate şi erbicidate. Irigarea prin picurare.
Protecţia integrată contra bolilor şi dăunătorilor s-a efectuat în conformitate cu
recomandările staţiunii din or. Călăraşi şi în baza investigaţiilor din livadă.
3. INDICATORII FITOMETRICI AI POMILOR ŞI STRUCTURII
PLANTAŢIEI
3.1. Indicatorii principali ai creşterii pomilor de măr în funcţie de modul
formării coroanei
3.1.1. Dimensiunile pomilor. Ritmul de creştere a pomilor este mai superior la
soiul Gala Must, mijlociu la soiul Golden Reinders şi submijlociu la soiul Idared.
Înălţimea pomilor după vegetaţia a cincea a atins, respectiv pe soiuri şi variante
de formare a coroanei: 3,07-3,21 m; 2,89-2,96 m şi 2,78-2,88 m. În limitele indicate
valorile superioare revin variantelor 2 şi 3 de formare a coroanei şi ulterior se menţin
prin tăieri de reducţie.
Diametrul coroanelor pe direcţia rândului după vegetaţia a treia în varianta 2 s-a
extins în funcţie de soi până la 1,55-1,65 m şi s-a menţinut în anii următori prin tăieri de
reducţie cu interpătrundere la pomii vecini de circa 0,55-0,65 m. Spre intervalele dintre
rânduri, diametrul coroanelor către vegetaţia a cincea în varianta 2 a constituit, în funcţie
de soi, 2,24-1,82 m. La acest nivel s-a menţinut ulterior prin tăieri de reducţie.
Dimensiunile indicate ale pomilor se încadrează în cele considerate optimale
pentru livezile superintensive de măr.
3.1.2. Diametrul şi suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului. Diametrul
trunchiului şi, respectiv suprafaţa secţiunii transversale a lui, integrează satisfăcător
procesele de creştere şi fructificare a pomilor, considerându-se printre cei mai
reprezentativi şi stabili indicatori în experienţele cu speciile pomicole.
Valori superioare ale acestor indicatori la soiurile luate în studiu s-au
înregistrat la varianta 2, unde sunt superiori şi alţi indici de creştere a pomilor.
3.1.3. Lungimea medie şi însumată a ramurilor anuale. Lungimea medie a
ramurilor anuale – unul din cei mai sensibili indicatori ai reacţiei pomilor la procedeele
agrotehnice, în special, la sistemul de conducere şi tăiere al pomilor a înregistrat
cele mai mici valori în varianta 2 cu un număr mai mare de ramificări. În
această variantă, lungimea medie a ramurilor anuale constituie, în funcţie de soi:
55-57 cm la pomii tineri (2002) şi 22-25 cm la pomii pe rod (2005). În varianta
martor, cu tăieri relativ mai severe şi un număr mai mic de ramificări, lungimea medie
a acestora constituie 39,8-44,6 cm. În variantele 3 şi 4, lungimea medie a ramurilor
anuale nu diferă esenţial faţă de variantele 1 şi 2.
8

Tabelul 2. Diametrul şi suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului în funcţie
de modul formării coroanei
Portaltoi M9, Distanţa de plantare 4x1m, Coroana fusiformă,”Codru-ST”SRL
Metoda formării coroanei
Diametrul
trunchiului, mm
9
Suprafaţa secţiunii transversale,
cm 2
Anii
2003 2004 2003 2004 2005
Soiul Gala Must
Varianta 1 (martor) 33,3 42,9 8,63 14,34 20,25
Varianta 2 41,0 48,5 12,56 18,36 29,39
Varianta 3 37,3 45,2 10,86 16,04 26,94
Varianta 4 36,6 44,9 10,67 15,88 25,49
DL0,05 2,1 3,4 - - -
Soiul Golden Reinders
Varianta 1 (martor) 33,1 40,6 8,58 12,94 18,92
Varianta 2 39,7 48,2 12,37 18,23 26,92
Varianta 3 35,8 44,7 10,05 17,12 23,65
Varianta 4 34,2 43,0 9,23 14,51 22,89
DL0,05 1,5 3,1 - - -
Soiul Idared
Varianta 1 (martor) 32,9 38,4 8,49 11,57 16,82
Varianta 2 37,0 45,3 10,74 16,10 24,26
Varianta 3 34,0 44,0 9,07 15,19 22,21
Varianta 4 33,8 41,9 8,97 13,32 20,54
DL0,05 1,9 3,0 - - -
Lungimea însumată a ramurilor anuale, ca potenţial de fructificare în anii următori,
are valori superioare în varianta 2 cu mai multe ramificări în coroană. În anul 2003 după
intrarea pomilor pe rod economic, în varianta 2 lungimea însumată a ramurilor anuale a
atins valori de 15,50 m/pom la soiul Gala Must, 12,84 m/pom la soiul Golden Reinders şi
10,15 m/pom la soiul Idared, depăşind aceşti indici faţă de varianta 1 (martor) în medie pe
soiuri cu circa 20%. La sfârşitul vegetaţiei 2005 valorile acestui indicator au înregistrat
respectiv pe soiuri 16,08 m/pom, 8,10 m/pom şi 10,13 m/pom cu prevalare faţă de
varianta martor în medie pe soiuri până la 10%, datorită intesificării fructificării.
În linii generale, lungimea medie şi însumată a ramurilor anuale poate fi apreciată
ca caracteristică pentru pomii de măr, altoiţi pe M9, conduşi în formă de fus zvelt.
3.1.4. Suprafaţa foliară. Valori superioare ale suprafeţei foliare, la soiurile
luate în studiu, s-au înregistrat în varianta 2 (tab.3). În anul 2003 suprafaţa foliară a
atins 5,13 m 2 /pom la soiul Gala Must, 4,21 m 2 /pom la Golden Reinders şi 3,49
m 2 /pom la Idared, depăşind varianta 1 (martor) în medie pe soiuri cu 20 %, iar către
anul 2005 a crescut respectiv pe soiuri până la 7,49 m 2 /pom, 7,36 m 2 /pom şi 6,63
m 2 /pom, fiind superioară faţă de varianta 1 în medie cu 12%.
Fiind calculaţi la 1 ha, aceşti indici în anul 2005 constituie respectiv pe soiuri –
18,72 mii m 2 /ha, 18,40 mii m 2 /ha şi 16,57 mii m 2 /ha. Aceste dimensiuni se consideră
satisfăcătoare pentru livezile superintensive de măr din Republica Moldova.

Tabelul 3. Suprafaţa foliară în funcţie de modul formării coroanei
Portaltoi M9, Distanţa de plantare 4x1m, Coroana fusiformă,”Codru-ST”SRL
m 2 /pom mii m 2 /ha
Metoda formării coroanei
Anii
2003 2004 2005 2003 2004 2005
Soiul Gala Must
Varianta 1 (martor) 4,24 5,83 6,25 10,60 14,57 15,62
Varianta 2 5,13 6,35 7,49 12,82 15,88 18,72
Varianta 3 4,83 6,11 7,12 12,07 15,30 17,80
Varianta 4 4,66 6,06 7,04 11,65 15,15 17,60
Dl0,05 0,13 0,17 0,17 - - -
Soiul Golden Reinders
Varianta 1 (martor) 3,67 4,52 6,92 9,42 11,30 17,30
Varianta 2 4,21 5,33 7,36 10,52 13,33 18,40
Varianta 3 4,19 5,19 7,05 10,47 12,99 17,62
Varianta 4 4,01 4,97 6,98 10,02 12,43 17,45
Dl0,05 0,16 0,17 0,19 - - -
Soiul Idared
Varianta 1 (martor) 2,98 3,85 5,64 7,27 9,62 14,10
Varianta 2 3,49 4,95 6,63 8,72 11,48 16,57
Varianta 3 3,34 4,42 6,23 8,35 11,06 15,57
Varianta 4 3,13 4,02 5,94 7,82 11,05 14,85
Dl0,05 0,31 0,12 0,13 - - -
În general indici superiori ai creşterii pomilor în toţi anii de cercetare (2001-
2005) s-au înregistrat în varianta 2 cu minimalizarea raţională a tăierii pomilor în
procesul formării coroanei şi amplasarea mai sus de baza coroanei a ramurilor
semischelet provizorii orizontalizate forţat în spaţiul liber a coroanei.
3.2. Structura plantaţiei
3.2.1. Dimensiunile macrostructurii geometrice a plantaţiei superintensive
de măr. Parametrii principali ai structurii geometrice, ca unul din factorii determinativi
ai productivităţii plantaţiei, depind mai mult de vigoarea pomilor soiurilor luate
în studiu [9].
Ei nu se modifică esenţial în funcţie de variantele formării coroanei, care se
referă, în fond, la modificarea structurii interioare.
Indici superiori ai macrostructurii geometrice s-au înregistrat la soiul Gala
Must, mijlocii la Golden Reinders, submijlocii la Idared.
În concluzie rezultă că la soiurile investigate parametrii macrostructurii
geometrice se încadrează în limitele considerate relativ optimale pentru livezile
superintensive de măr cu coronamentul rândurilor într-un plan vertical.
3.2.2. Valorificarea suprafeţei sub proiecţia coroanei. Valorificarea suprafeţei
plantaţiei sub proiecţia coroanelor, ca indicator al cotei radiaţiei solare care parvine pe
spaţiul foliar al pomilor, este în concordanţă cu lăţimea coronamentului rândului în
partea bazală. Valori superioare ale acestui indicator s-au înregistrat în anul 2005, când
s-au stabilizat dimensiunile coroanelor şi constituie pe variantele de formare: 53-56% la
soiul Gala Must, 47-52% la Golden Reinders şi 45-46% la Idared.
3.2.3. Suprafaţa laterală a coronamentului. Suprafaţa laterală a coronamentului
sau de incidenţă a radiaţiei solare, ca şi alte caracteristici fitometrice, este în
10

concordanţă cu dimensiunile macrostructurii geometrice. În anul 2005, de stabilizare
a acesteia, suprafaţa laterală a coronamentului pe variantele de formare a coroanelor a
înregistrat: 15,80-16,30 mii m 2 /ha la soiul Gala Must; 14,80-15,15 mii m 2 /ha la
Golden Reinders şi 14,25-14,60 mii m 2 /ha la Idared.
Suprafaţa laterală a coronamentului plantaţiei este în limitele considerate
optime numai la soiul Gala Must, în timp ce la soiurile Golden Reinders şi Idared
aceasta este cu 10-12% mai mică decât cea considerată optimală. Aceasta se datoreşte
parţial vigorii de creştere mai mică a pomilor faţă de soiul Gala Must, dar într-o
măsură mai mare distanţei relativ mari – 4 m între rândurile de pomi.
3.2.4. Volumul productiv al coroanelor. Volumul productiv al coroanelor,
considerat ca potenţial de productivitate al plantaţiei, fiind funcţie a dimensiunilor
macrostructurii geometrice, a avansat pe ani în concordanţă cu aceasta. În anul 2005,
valori superioare, fără devieri esenţiale pe variantele de formare a coroanelor, s-au
înregistrat: la soiul Gala Must – 10,11-10,50 mii m 3 /ha, 8,32-9,02 mii m 3 /ha la
Golden Reinders şi 7,60-7,77 mii m 3 /ha la Idared.
3.2.5. Densitatea volumetrică a coroanei. Exprimă raportul volumului coroanei
la suprafaţa laterală şi prin aceasta indirect nivelul iluminării în coroană. Valorile relativ
optimale ale acestui indicator pentru coroanele pomilor de măr se consideră 0,6-0,8
unităţi. În anul 2005 densitatea volumetrică la soiul Gala Must a constituit 0,63-0,66
unităţi, încadrîndu-se în limitele relativ optime. La soiul Golden Reinders acest indicator,
la majoritatea variantelor de formare a coroanei, constituie 0,50-0,60 unităţi, menţinînduse
în limita inferioară a optimului, iar la Idared aceste valori sunt sub optimum – 0,52-
0,54 unităţi. Aceasta indică indirect la iluminarea relativ excesivă şi concomitent la
utilizarea indeplină a radiaţiei solare.
3.2.6. Indexul foliar. Indexul foliar, ca unul din indicatorii indirecţi ai potenţialului
fotosintetic, la toate soiurile luate în studiu a înregistrat valori superioare în varianta
2. În această variantă în anul 2005, indexul foliar, raportat la suprafaţa de nutriţie a
pomilor, a atins valori de 1,87 unităţi la soiul Gala Must, 1,84 la Golden Reinders şi 1,66
la Idared, iar raportat la volumul coroanei, respectiv pe soiuri 1,78, 1,84 şi 1,58 unităţi.
Aceşti indici prevalează faţă de martor cu circa 15-20% şi se încadrează în limitele 1,5-
2,5 unităţi, considerate satisfăcătoare pentru livezile intensive.
4. INDICATORII PRINCIPALI AI FRUCTIFICĂRII ŞI EFICIENŢA
ECONOMICĂ A PRODUCŢIEI
4.1. Indicatorii principali ai productivităţii
4.1.1. Numărul, tipul şi amplasarea formaţiunilor de rod. Numărul formaţiunilor
de rod este mai mare la pomii soiului Gala Must, urmat de soiul Golden Reinders şi
Idared. Valori superioare ale acestui indicator s-au înregistrat la pomii din varianta 2 şi
constituie în sumă pe anii 2003-2005, respectiv pe soiuri – 876 buc/pom, 779 buc/pom şi
590 buc/pom, ce depăşeşte varianta martor cu 31%, 27% şi respectiv 15%.
Soiurile luate în studiu aparţin tipului III de fructificare, denumit standard sau
Golden Delicious [12], de aceea structura formaţiunilor de rod între soiuri nu diferă
esenţial.
11

La soiurile Gala Must şi Idared ponderea pintenilor în medie pe anii 2003-2005
constituie 40-46%, iar a burselor de rod – 38-45%, ţepuşelor şi nuieluşelor le revine câte
6-9%. La soiul Golden Reinders ponderea pintenilor este mai mare şi constituie 47-53%,
iar al burselor de rod este mai mică – 29-32%. Cota ţepuşelor şi nuieluşelor este respectiv
numai de 10-13% şi 9-12%, fiind puţin mai mare decât la soiurile Gala Must şi Idared.
Majoritatea formaţiunilor de rod – 50-63% la toate soiurile sunt amplasate pe
ramuri (lemn) de 2 ani; 24-46% pe ramuri de 3 ani şi numai 10-18% pe ramuri cu
vârsta mai mare de 3 ani. Aceşti indici se iau în consideraţie la reglarea încărcăturii
pomilor cu fructe.
4.1.2. Numărul, masa şi amplasarea fructelor. Cel mai mare număr de fructe
s-a înregistrat în varianta 2 şi în sumă pe pomii în vârstă de 3-6 ani constituie 378
buc/pom la soiul Gala Must, 377 buc la Golden Reinders şi 301 buc/pom la Idared,
fiind mai mare faţă de varianta martor respectiv cu 20%, 19% şi 17%. În variantele 3
şi 4 aceşti indici depăşesc martorul cu 9-12%.
Masa medie a unui fruct este puţin mai mică în varianta 2, unde numărul
fructelor este mai mare, constituind în medie pe anii 2003-2006 – 166,3 g la soiul
Gala Must, 169,8 g la soiul Golden Reinders, 183,2 la soiul Idared. În varianta martor
aceşti indicatori sunt respectiv pe soiuri de 170,2 g, 176,7 g şi 185,7 g. În variantele 3
şi 4 masa medie a unui măr nu diferă semnificativ faţă de martor. Masa medie a
merelor, înregistrată la soiurile şi variantele de formare a coroanei, corespunde
categoriilor superioare de calitate, prevăzute de standardele europene.
La un pom masa fructelor a crescut treptat pe ani cu valori superioare în
varianta 2 de la: 11,2 kg în 2003 până la 17,2 kg în 2006 la soiul Gala Must; 13,2-
17,5 kg la Golden Reinders şi 10,1-17,1 kg la Idared, depăşind varianta martor în
medie pe anii 2003-2006 cu 17-20%. În variantele 3 şi 4 acest indice constituie
respectiv 13% şi 11%.
Fiind altoiţi pe M9, pomii soiurilor luate în studiu fructifică în proporţii relativ
mari 40-55% pe ramurile anuale, 26-36% pe ramuri de 2 ani, 14-15% pe ramuri de 3
ani şi numai 4-7% pe ramuri cu vârsta mai mare de 3 ani.
4.1.3. Productivitatea specifică a pomilor. Productivitatea specifică a pomului
reprezintă masa fructelor raportată la: suprafaţa de nutriţie; suprafaţa proiecţiei şi volumul
coroanei; suprafaţa foliară şi a secţiunii transversale a trunchiului. Aceşti indicatori reprezintă
o informaţie despre valorificarea spaţiului de nutriţie şi a potenţialului vegetal al
pomului care este necesară pentru reglarea cantităţii şi calităţii superioare a fructelor.
Masa fructelor raportată la 1 m 2 suprafaţă de nutriţie a pomilor a înregistrat
valori superioare în varianta 2, care în medie pe anii 2003-2006 constituie 3,68 kg la
soiul Gala Must, 3,86 kg la Golden Reinders şi 3,41 kg la Idared.
La 1 m 2 al proiecţiei coroanei, în varianta 2, masa fructelor constituie respectiv pe
soiuri: 6,87 kg, 7,33 kg şi 7,11 kg, iar la 1 m 3 al coroanei – 4,05 kg, 4,95 kg şi 5,11 kg.
La 1 m 2 suprafaţă foliară, în perioada indicată, masa fructelor în varianta 2 a
înregistrat respectiv pe soiuri: 2,34 kg, 2,72 kg şi 2,57 kg, iar la 1 cm 2 al secţiunii
transversale a trunchiului – 0,77 kg, 0,88 kg şi 0,77 kg.
În general valorile indicatorilor productivităţii specifice a pomilor în varianta 2
sunt superioare faţă de martor cu circa 10-13%, iar în variantele 3 şi 4 cu 6-8%.
12

4.2. Recolta şi calitatea fructelor
4.2.1. Recolta de fructe. Pomii au intrat pe rod economic în anul 2003, al
treilea de la iniţierea formării coroanei în livadă. Ulterior recolta de fructe creşte
treptat pe ani, datorită diversităţilor meteorologice şi manifestării moderate a
periodicităţii de fructificare [2,4,7].
Tabelul 4. Recolta de fructe în funcţie de modul formării coroanei
Portaltoi M9, Distanţa de plantare 4x1m, Coroana fusiformă,”Codru-ST”SRL
Anii, t/ha
Metoda formării
coroanei 2003 2004 2005 2006
Suma
t/ha %
Soiul Gala Must
Varianta 1(martor) 22,22 24,00 38,17 40,75 125,14 100
Varianta 2 28,01 27,82 47,15 43,15 146,13 117
Varianta 3 25,77 26,07 42,47 42,37 136,68 109
Varianta 4 25,32 25,90 42,10 41,15 134,47 107
Dl0,05 0,75 0,45 0,55 0,95 - -
Soiul Golden Reinders
Varianta 1(martor) 26,65 22,15 40,83 40,95 130,58 100
Varianta 2 33,07 25,37 48,63 43,81 150,88 115
Varianta 3 30,10 26,50 46,34 42,17 145,11 111
Varianta 4 29,30 22,87 44,57 41,76 138,50 106
Dl0,05 1,35 0,85 1,20 0,77 - -
Soiul Idared
Varianta 1(martor) 20,75 21,15 33,43 40,85 116,18 100
Varianta 2 25,32 24,72 41,11 42,72 133,87 115
Varianta 3 23,65 23,90 37,33 41,91 126,79 109
Varianta 4 23,02 23,42 37,09 41,95 125,48 108
Dl0,05 1,10 0,95 1,15 0,92 - -
Prima recoltă economică în varianta 1 (martor) constituie: 22,22 t/ha la soiul
Gala Must, 26,65 t/ha la soiul Golden Reinders şi 20,75 t/ha la soiul Idared. Valori
superioare ale recoltei de fructe în acest an s-au înregistrat în varianta 2 şi constituie,
respectiv, pe soiuri: 28,02 t/ha, 33,07 t/ha şi 25,32 t/ha, ceea ce depăşeşte martorul cu
20-24%. În variantele 3 şi 4 prevalarea primei recolte de fructe la soiurile luate în
studiu, faţă de martor constituie 13-15% şi 11-14%.
Către anul 2006 în varianta 2 recolta de fructe s-a majorat respectiv pe soiuri
până la 43,15 t/ha, 43,81 t/ha şi 42,72 t/ha, iar în sumă pe anii 2003-2006 constituie
146 t/ha, 150 t/ha şi 136 t/ha, fiind mai mare faţă de martor cu 17-21 t/ha sau cu 15-
17%. În variantele 3-4 prevalarea recoltei de fructe faţă de martor constituie 10-12%.
Recolta de fructe are o corelaţie cu particularităţile biologice ale soiului şi
variantele de formare a coroanei: la soiul Gala Must (r= 0,200), la soiul Goden
Reinders (r= 0,787), la soiul Idared (r= –0,626). În varianta 1 (r= –0,383), în
varianta 2 (r= 0,823), în varianta 3 (r= 0,579), în varianta 4 (r= 0,675).
4.2.2. Calitatea fructelor. Conform standardelor europene în varianta 1
(martor) ponderea merelor de clasa „extra” cu diametrul 70 mm şi mai mult se află în
limitele: 55-61% la soiul Gala Must, 60-66% la Golden Reinders şi 82-85% la Idared.
13

Merele de clasa I constituie respectiv pe soiuri 35-39%, 26-27% şi 14-16%, iar cele
cu diametrul sub 65 mm – 3-7%, 2-4% şi 0%.
În varianta 2, unde recolta este mai mare, diametrul merelor în medie pe soiuri
şi anii luaţi în studiu, este puţin mai mic faţă de varianta martor cu 1,6-2,3 mm sau cu
circa 3-4%. Merele de clasa „extra” în această variantă constituie: 57-62% la soiul
Gala Must, 67-69% la Golden Reinders şi 84-86% la Idared. Merele cu diametrul
60-65 mm au ponderea respectiv pe soiuri de 3-7%, 5-6% şi 0%.
În variantele 3 şi 4 cota merelor de clasele „extra”, I şi cu diametrul mai mic de
65 mm se află aproximativ la nivelul variantei martor.
În anul 2006 „Codru-ST”SRL a obţinut certificatul de calitate „Global G.A.P.”.
4.3. Eficienţa economică a producerii merelor în funcţie de modul formării
coroanei. Indicatorii principali ai eficacităţii economice în livada tânără sunt:
recuperarea investiţiilor capitale, care în livezile superintensive de măr sunt
considerabile, profitul şi nivelul rentabilităţii în primii 2-3 ani după recuperarea
investiţiilor capitale [1,3].
Tabelul 5. Recuperarea investiţiilor capitale în livada superintensivă de măr în
funcţie de modul formării coroanelor pomilor
Portaltoi M9, Distanţa de plantare 4x1m, Coroana fusiformă,”Codru-ST”SRL,
Metoda formării
coroanei
Investiţii capitale,
lei/ha
Anii 2000-2004
Suma recoltei de
fructe din anii 2003
şi 2004, t/ha
14
Venitul din vânzarea
producţiei de fructe
2003+2004, lei/ha
Recuperarea
investiţiilor
capitale, %
Soiul Gala Must
Varianta 1(martor) 141 616 46,22 161 770 114
Varianta 2 143 540 55,84 195 440 136
Varianta 3 142 740 51,84 181 440 127
Varianta 4 142 616 51,22 179 270 126
Soiul Golden Reinders
Varianta 1(martor) 142 016 48,80 170 800 120
Varianta 2 144 016 58,44 204 540 142
Varianta 3 143 656 56,60 198 100 138
Varianta 4 142 770 52,17 182 595 128
Soiul Idared
Varianta 1(martor) 140 816 41,90 146 650 104
Varianta 2 142 444 50,04 175 140 123
Varianta 3 141 946 47,55 166 425 117
Varianta 4 141 730 46,44 162 540 115
Volumul total al investiţiilor pentru înfiinţarea livezii constituie 75 132 lei/ha.
Pentru întreţinerea livezii în anii 2000-2004 s-au cheltuit 66 484 lei/ha,
inclusiv: 11 924 lei/ha în anul întâi (2000), 9 394 lei în anul doi (2001), 9 724 lei în
anul trei (2002), 17 281 lei în anul patru (2003) şi 18 161 lei în anul cinci (2004).
Volumul total pentru înfiinţarea şi îngrijirea livezii în anii 2000-2004 în varianta
1 (martor) în medie pe soiurile luate în studiu constituie 141 616 lei.

În funcţie de soiuri şi variantele structurării coroanei, volumul investiţiilor
capitale diferă, în majoritate, cu cheltuielile efectuate pentru recoltarea fructelor în
anii 2003 şi 2004, după intrarea pomilor pe rod economic. Indicatori majori ai sporirii
recoltei de fructe în această perioadă s-au înregistrat în varianta 2 şi constituie: 9,62
t/ha la soiul Gala Must, 9,64 t/ha la soiul Golden Reinders, 8,14 t/ha la soiul Idared.
În variantele 3 şi 4 prevalarea recoltei de fructe faţă de martor este mai mică.
Indicii superiori ai recuperării investiţiilor capitale cu veniturile de la
comercializarea primelor 2 recolte de fructe (2003+2004) cu preţul 3 500 lei/t s-au
înregistrat în varianta 2 şi constituie respectiv pe soiuri 136%, 142% şi 123%, fiind
majori faţă de varianta 1 cu 22-24%. În variantele 3 şi 4 prevalarea recuperării investiţiilor
capitale în medie pe soiuri constituie respectiv 16% şi 13%.
Influenţa modului de formare a coroanei se manifestă şi în primii ani (2005-2006)
după intrarea pomilor în perioada de plină fructificare. În aceşti ani în varianta 2, unde
recolta de fructe a fost mai mare, au sporit şi consumurile de producţie: 40,8-41,5 mii
lei/ha la soiul Gala Must, 41,8-43,3 mii lei/ha la Golden Reinders, 35,7-41,4 mii lei/ha la
Idared şi, respectiv, încasările de la comercializarea producţiei până la 151,0-165,0 mii
lei/ha, 153,3-170,2 mii lei/ha şi 143,9-149,5 mii lei/ha. Ca urmare, profitul calculat la 1
ha constituie respectiv: 115,5-124,2 mii lei/ha, 111,5-126,9 mii lei/ha şi 108,1-108,2 mii
lei/ha, iar rentabilitatea producţiei – 278-304%, 267-293% şi respectiv 261-303%.
În medie pe soiuri în anii 2005-2006 profitul şi rentabilitatea producţiei în
varianta 2 sunt mai mari faţă de martor de circa 1,2-1,3 ori.
CONCLUZII GENERALE
În baza rezultatelor investigaţiilor efectuate pot fi formulate următoarele concluzii:
1. Pomii soiurilor de măr, altoiţi pe M9, plantaţi la distanţe de 4x1m, conduşi
în formă de fus zvelt ameliorat, au atins dimensiunile considerate optime după a
cincia vegetaţie: înălţimea 2,89-3,07 m; diametrul bazei coroanei perpendicular
direcţiei rândului 1,82-2,24 m, iar în direcţia rândului 1,56-1,63 m.
2. Formarea mai sus de baza coroanei a 2 şarpante suplimentare provizorii
distanţate la 10-12 cm, orizontalizate forţat în direcţia rândului şi mai sus pe ax a altor 3-
4 ramuri semischelet orizontalizate forţat în spaţiu liber, favorizează extinderea
coroanelor şi interpătrunderea lor în direcţia rândului începând cu vegetaţia a doua. Către
vegetaţia a cincea interpătrunderea coroanelor progresează în medie pe soiuri până la
0,55-0,59 m, formându-se un coronament continuu, relativ uniform, al rândului.
3. Urgentarea extinderii coroanelor favorizează majorarea indicatorilor
principali ai structurii plantaţiei cu circa 14-15%. Volumul productiv al coronelor,
considerat potenţial al productivităţii, după vegetaţia a cincea atinge 10,5 mii m 3 /ha.
4. Formarea ramurilor suplimentare provizorii, orizontalizate forţat în spaţiu
liber din coroana pomilor tineri, sporeşte numărul punctelor de creştere, având ca
urmare diminuarea lungimii medii a ramurilor anuale cu 8-10% şi majorarea cu 15-
20% a lungimii însumate a acestora a suprafeţei foliare şi diametrului trunchiului. În
vegetaţia a cincea aceşti indicatori principali ai creşterii pomilor au atins, în funcţie
de soi, respectiv: 25-30 cm; 10-16 m/pom; 6,63-7,49 m 2 /pom şi 55-61 mm.
15

5. Numărul formaţiunilor de rod la pomii tineri cu ramuri provizorii în
structura coroanei sporeşte în medie pe ani la soiurile luate în studiu cu 21%.
Majoritatea formaţiunilor de rod o constituie pintenii – 48% şi bursele – 41%, care
sunt amplasate pe ramuri cu vârsta de 2 ani – 47% şi de 3 ani – 38%.
6. Masa fructelor pomilor tineri cu ramuri provizorii în structura coroanei sporeşte
cu circa 20%, constituind în medie pe soiuri în primele 4 fructificări 13,9-15,5 kg/pom.
Masa medie a unui fruct s-a redus cu 3-5% şi constituie în medie pe perioada indicată, în
funcţie de soi, 166-183 g, încadrându-se în categoriile superioare de calitate.
7. Indicatorii principali ai productivităţii specifice la pomii cu ramuri suplimentare
provizorii în structura coroanei au valori superioare faţă de martor cu 9-13%,
care în medie pe vegetaţiile 5-6 şi soiuri constituie: 7,57-8,40 kg/m 2 al proiecţiei
coroanei pe sol; 4,60-5,85 kg/m 3 al coroanei; 2,53-2,88 kg/m 2 al suprafeţei foliare;
0,73-0,88 kg/cm 2 al suprafeţei secţiunii transversale a trunchiului.
8. Pomii au intrat pe rod economic în vegetaţia a treia de la iniţierea formării
coroanei din „vergi”. În medie pe primele 4 fructificări şi soiurile luate în studiu, recolta
superioară cu 24% şi valori absolute, calculate la 1 ha, de 36,5-39,4 t s-a înregistrat în
varianta cu formarea ramurilor suplimentare provizorii în structura coroanei,
orizontalizate forţat în spaţiul liber. Calitatea merelor după diametru şi aspect, în medie
pe ani şi soiuri constituie: 62-84% - clasa extra şi 35-16% - clasa întâi.
9. Recuperarea investiţiilor capitale considerabile de circa 141 mii lei/ha pentru
înfiinţarea livezii superintensive de măr s-au recuperat de la comercializarea primelor
două recolte de fructe cu grad superior de 123-142% în varianta cu formarea în
coroană a ramurilor suplimentare provizorii. După recuperarea investiţiilor capitale,
în această variantă profitul sporeşte cu 11-13%, atingând în medie pe vegetaţiile 5-6
şi soiuri până la 118 mii lei/ha, iar rentabilitatea producţiei fiind de 278%.
RECOMANDĂRI PENTRU PRODUCŢIE
În scopul urgentării intrării pomilor pe rod economic şi majorării rapide a
recoltei de fructe, recuperării investiţiilor capitale în livezile superintensive de măr cu
pomi, altoiţi pe M9, se recomandă ca coroana de tip fus zvelt ameliorat să fie formată
în următorul mod: trunchi de circa 50 cm, ax vertical bine dezvoltat slab zigzazat; la
baza coroanei 4 şarpante scurte de circa 40-50 cm cu unghiuri de înclinare faţă de
verticală de circa 60 0 ; deasupra bazei coroanei la 15-25 cm se amplasează 2 şarpante
provizorii orizontalizate alternativ în direcţia rândului şi fixate la spalier; după
fructificare şarpantele provizorii se scurtează treptat, anual, transferându-le în ramuri
semischelet; orizontalizarea forţată în spaţiul liber din coroană a unor lăstari şi ramuri
cu creştere spre verticală pentru a le transforma în ramuri semischelet; pe şarpante şi
mai sus pe ax, radial şi uniform la intervale de circa 20 cm, se amplasează ramurile
semischelet cu orientaţie către orizontală.
Formarea coroanei se efectuează preponderent prin operaţii „în verde” şi tăieri
de corecţie în perioada de repaus vegetal.
Pe parcursul formării coroanei şi după încheierea acestea se efectuează
renovarea ramurilor semischelet cu ciclul de 3-4 ani, tăieri fitosanitare şi de men-
16

ţinere a structurii şi parametrilor optimali ai coroanei în conformitate cu recomandările
în vigoare.
LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI
Articole în reviste de circulaţie internaţională
1. Babuc V., Chilianu I., Croitoru A. Recuperarea investiţiilor capitale în livada
superintensivă de măr. În: Agricultura Moldovei. 2008, nr.9, p.30-32.
2. Peşteanu A., Croitor A. Productivitatea livezii superintensive de măr în
funcţie de soi, modul de conducere şi tăiere a pomilor. În: Agricultura
Moldovei. 2009, nr. 4-5, p.14-16.
3. Babuc V., Peşteanu A., Croitor A. Recovery of Capital Investment in the
Superintensive Apple-Tree Orchard Depending on Slender Spindle Crown
Formation. In: Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary
Medicine Cluj-Napoca. 2009, Vol. 66(1), (Horticulture), p. 111-114.
Articole în culegeri internaţionale
4. Кроитор А. Рост и плодоношение молодых деревьев яблони при
минимализации формирующей обрезки. В: Современное плодоводство:
состояние и перспективы развития. Институт плодоводства Национальной
академии наук Беларуси. 2005, том 17, часть 2, c. 99-103.
5. Peşteanu A., Croitoru A., Gudumac E. Creşterea şi fructificarea unor soiuri în
plantaţiile de măr. În: Lucrări ştiinţifice. Univ. de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. 2005, Vol. 1(48), (seria Horticultură), p.
107-110.
Articole în culegeri naţionale
6. Croitoru A. Caracteristicile fitometrice şi ale fructificării pomilor tineri de
măr în funcţie de metoda formării coroanei fusiforme. În: Cercetări în
pomicultură. Institutul de Cercetări pentru Pomicultură din Moldova. 2004, Vol. 3,
p. 114-122.
7. Croitoru A. Productivitatea pomilor de măr, altoiţi pe M 9, în funcţie de
modul formării coroanei fusiforme. În: Lucrări ştiinţifice. Univ. Agrară de Stat
din Moldova. 2005, Vol. 13, (Horticultură, viticultură, silvicultură şi protecţia
plantelor), p. 59-63.
8. Babuc V., Croitoru A. Suprafaţa foliară şi productivitatea pomilor de măr în
funcţie de modul formării coroanei fus zvelt. În: Lucrări ştiinţifice. Univ.
Agrară de Stat din Moldova. 2007, Vol. 15(1), p. 221-225.
9. Babuc V., Croitoru A. Caracteristicile fitometrice ale structurii plantaţiei
superintensive de măr în funcţie de soi şi modul formării coroanei de tip fus
zvelt. În: Lucrări ştiinţifice. Univ. Agrară de Stat din Moldova. 2008, Vol. 16,
(Horticultură, viticultură, silvicultură şi protecţia plantelor), p. 67-70.
17

BIBLIOGRAFIE
10. Babuc V. Arhitectonica plantaţiei pomicole – factor determinativ al
productivităţii. În: Realizări şi perspective în pomicultură: Materialele conferinţei
ştiinţifice practice. Chişinău, Institutul de Pomicultură, 2000, p. 22-29.
11. Babuc V. Tehnologii avansate în cultivarea mărului cu randament calitate şi
competivitate superioară. În: Valorificarea rezultatelor ştiinţifice – baza
dezvoltării durabile a economiei naţionale: Conferinţa ştiinţifică republicană: Teze
şi comunicări. Chişinău, 2004, p. 87-88.
12. Balan V., Cimpoieş Gh., Barbaroşie M. Pomicultura. Chişinău: Museum, 2001.
451 p.
13. Cepoiu N. Un concept nou de tăiere folosit în construcţia coroanei merilor plantaţi
în densităţi mari. În: Lucrări ştiinţifice. Univ. Agrară de Stat din Moldova. 1995,
vol. 3, p. 89-93.
14. Cimpoieş Gh. Conducerea şi tăierea pomilor. Chişinău: Ştiinţa, 2000. 275 p.
15. Cimpoieş Gh. Pomicultura specială. Chişinău: Golograf-com, 2002. 336 p.
16. Mihăescu Gr. Formarea şi întreţinerea coroanei la pomi. Bucureşti: Ceres, 1996.
210 p.
17. Rapcea M., Spivacenco A., Donica I. şi alţii. Strategia şi programul dezvoltării
pomiculturii în Republica Moldova. În: Cercetări în Pomicultură. Institutul de
Pomicultură. 2005, vol. 4, p. 23-33.
18. Агафонов Н. В. Научные основы размещения и формирования плодовых
деревьев. Москва: Колос, 1983. 173 с.
19. Адаскалиций М.М., Бабук В. И. ши алций. Формаря ши тэеря помилор ши
арбуштилор фруктиферь. Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 1988. 183 п.
20. Бабук В. И. Формирование и обрезка плодовых деревьев в интенсивных
садах. Кишинев: CХИ, 1985. 76 с.
21. Бабук В. И. Формаря короаней. Ын: Формаря ши тэеря помилор ши
арбуштилор фруктиферь. 1988, п. 59-73.
22. Доспехов А. С. Методика полевого опыта. Москва: Агропромиздат, 1985. 351 с.
23. Клочко П.В., Барабаш Н.А. и другие. Формирование и обрезка плодовых
деревьев в интенсивных садах. Киев: Урожай, 1985. 119 с.
24. Кондратенко Т. Е., Бублик М. О. Методика проведения полевых
исследований с плодовыми культурами. Киев: Аграрная наука, 1996. 95 с.
25. Кудрявец Р. П. Обрезка плодовых деревьев и огородных кустарников.
Москва: Агропромиздат, 1991. 224 с.
26. Моисейченко В. Ф., Заверюха А. Х., Трифанова М. Ф. Основы научных
исследований в плодоводстве, овощеводстве и виноградарстве. Москва:
Колос, 1994. 383 с.
27. Ничипорович А. А., Строгaнова Л. Е., Чмора С. Н., Власова М. П.
Фотосинтетическая деятельность растений в посевах, Москва: Наука, 1961.
135 с.
28. Шестопаль А. Н. Методические рекомендации по экономической оценке
результатов агротехнических исследований в садоводстве и плодовом
питомниководстве. Киев, 1985, 64 с.
18

ADNOTARE
CROITOR Alexandr, „Productivitatea pomilor de măr, altoiţi pe M9, în funcţie de metoda
formării coroanei de tip fus zvelt ameliorat”, teza de doctor în agricultură, Chişinău, 2009.
Teza este expusă pe 89 pagini tehnoredactate şi se compune din: introducere, 4 capitole,
concluzii şi recomandări pentru producţie. Bibliografia din 184 numiri. Materialul ilustrativ include
10 anexe, 2 figuri, 34 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 9 lucrări ştiinţifice.
Cuvinte-cheie: portaltoi M9; soiuri de măr; fus zvelt ameliorat; structura plantaţiei;
caracteristici fitometrice şi de producţie; recolta; calitatea fructelor; rentabilitate.
Domeniul de studii: agricultură, pomicultură, 06.01.07.
Scopul lucrării: constă în optimizarea structurii coroanei de tip fus zvelt ameliorat care
asigură: urgentarea intrării pomilor pe rod şi creşterea rapidă a recoltei; recuperarea timpurie a
investiţiilor capitale; creşterea eficienţei economice a producţiei de fructe în livezile de măr.
Obiectivele de bază a lucrării sunt: elaborarea metodelor de optimizare a structurii
coroanei; stabilirea dimensiunilor înalt productive ale coroanelor pomilor şi structurii plantaţiei;
echilibrarea dinamică a proceselor de creştere şi fructificare a pomilor; valorificarea raţională a
potenţialului de productivitate a pomilor; determinarea indicilor optimi ai principalelor caracteristici
fitometrice şi de productivitate.
Metodologia cercetării ştiinţifice. Suportul teoretic şi metodologia ştiinţifică a tezei au
constituit concepţiile ştiinţifice ale savanţilor cu renume mondial în pomicultură T. Baldassari, J.M.
Lespinasse, A. Mika, Ph. Monney, A. Sadowski. Deasemenea au fost studiate lucrările ştiinţifice ale
savanţilor autohtoni V. Babuc, V. Balan, Gh. Cimpoieş, C. Dadu, I. Donica.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Pentru prima dată în condiţiile Republicii Moldova sau
obţinut date experimentale noi şi s-au elaborat recomandări pentru structurarea raţională a
coroanei de tip fus zvelt ameliorat la pomii soiurilor principale de măr, altoite pe portaltoiul M9.
Semnificaţia teoretică a lucrării. Semnificaţia teoretică constă în aprecierea direcţiilor de
determinare a indicilor optimi ai principalelor caracteristici fitometrice şi de producţie ale pomilor
de măr.
Valoarea aplicativă a lucrării. Valoarea aplicativă constă în elaborarea a sistemului nou de
structurare raţională a coroanei de tip fus zvelt ameliorat în livezile superintensive de măr cu
productivitate înaltă.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Pe baza rezultatelor ştiinţifice s-a elaborat şi s-a
implementat în producţie pe o suprafaţa de 50 ha în întreprinderea „Codru-ST”SRL or. Bucovăţ, un
sistem nou de structurare raţională a coroanei de tip fus zvelt ameliorat în livezile superintensive de
măr.
19

АННОТАЦИЯ
КРОИТОР Александр, «Продуктивность деревьев яблони в зависимости от метода
формирования кроны типа улучшенное стройное веретено», диссертация на соискание
ученой степени доктора сельскохозяйственных наук, Кишинэу, 2009.
Работа выполнена на 89 страницах основного текста и состоит из введения, 4 глав,
включая выводы и практические рекомендации. Библиография из 184 источников. Приложений -
10, рисунков - 2, таблиц - 34. Результаты исследований опубликованы в 9 научных работах.
Ключевые слова: подвой M9; сорта яблони; улучшенное стройное веретено;
конструкция насаждений; фитометрические и производственные характеристики; урожай;
качество плодов; рентабельность.
Область исследования: сельское хозяйство, плодоводство, 06.01.07.
Цель исследования состоит в оптимизации структуры кроны типа стройного
улучшенного веретена, которая обеспечивает: ускорение вступления деревьев в плодоношение и
быстрый рост урожая плодов; раннюю окупаемость капитальных вложений; рост экономической
эффективности производства продукции в садах яблони.
Задачи исследований: разработка методов оптимизации структуры кроны; определение
оптимально продуктивных размеров крон и конструкции насаждения; динамическое равновесие
процессов роста и плодоношения деревьев; рациональное освоение потенциала продуктивности
деревьев; определение оптимальных значений основных фитометрических характеристик
продуктивности деревьев.
Методология исследования. Теоретическая и методологическая основа исследований
составляет научные концепции ученых плодоводов с мировым именем T. Baldassari, J.M.
Lespinasse, A. Mika, Ph. Monney, A. Sadowski. Были проанализированы также результаты
исследований отечественных ученых: V. Babuc, V. Balan, Gh. Cimpoieş, C. Dadu, I. Donica.
Новизна и оригинальность исследования. Впервые в условиях Республики Молдова
были получены новые экспериментальные данные и разработаны рекомендации для
формирования кроны типа стройного улучшенного веретена у основных районированных сортов
яблони, привитых на подвое М9.
Теоретическое значение. Теоретическое значение работы состоит в определении
оптимальных значений основных фитометрических и продуктивных характеристик деревьев
яблони.
Прикладное значение работы. Прикладное значение работы состоит в разработке новой
системы рационального формирования кроны типа стройного улучшенного веретена в садах
яблони.
Внедрение полученных результатов. На основе результатов научных исследований
разработана и внедрена в производство на площади 50 га в предприятии ”Codru-ST”SRL г.
Быковец, новая система рационального формирования кроны типа улучшенного стройного
веретена. в суперинтенсивных садах яблони.
20

THE SUMMARY
CROITOR Alexandr, „Productivity of apple trees, grafted on M9, according to the
method of crown formation of ameliorated slender spindle type”, the thesis of the doctor in
agriculture, Chisinau, 2009.
Thesis includes introduction, 4 charters, conclusions and practical recommendations,
bibliography – 184 references, 10 annexes, 89 bases text pages, 2 pictures, 34 tables. The optained
results are published in 9 scientific works.
Key words: rootstock M9; apple varieties; ameliorated slender spindle; structure of
plantation; phytometric and production characteristics; yield; fruit quality; profitableness.
Domain of research: agriculture, fruit growing, 06.01.07.
Aim of research is optimization of crown structure of ameliorated svelte stem type that
assures: accelerating the process of entering the tree on economic fructification and rapid growth of
yield; early recover of capital investments; economic efficiency growth of fruit production in apple
tree superintensive orchards.
Objectives of research: elaboration of optimization methods of crown structure;
establishing high productive dimensions of apple tree crowns and plantation structure; dynamic
equilibration of processes of tree growth and fructification; rational valorization of potential of
apple tree productivity; determination of indexes optimum of main phytometric and productivity
characteristics.
Methodology of research. Theoretic support and scientific methodology of thesis have
constituted the scientific concepts of world known scientists in fruit growing domain as T.
Baldassari, J.M. Lespinasse, A. Mika, Ph. Monney, A. Sadowski. There were also studied the
scientific works of native scientists V. Babuc, V. Balan, Gh. Cimpoieş, C. Dadu, I. Donica.
Innovation and originality of research. For the first time in Republic of Moldova’s
conditions were obtained new experimental data and were elaborated recommendations for rational
structure of crown of ameliorated svelte stem type of apple tree main varieties, grafted on rootstock
M9.
Theoretical significance of research. Theoretical significance means to determine
optimum indexes of main Phytometric and production characteristics of apple trees.
Applicative value of research. Applicative value means to elaborate a new system of
rational structuring of crown of ameliorated svelte stem type in apple superintensive orchards with a
high productivity.
Practical implementation. On the basis of scientific results it was elaborated and then
implemented into production on an area of 50 ha in enterprise “Codru-ST” Ltd. city Bucovat, a new
system of rational structuring of crown of ameliorated svelte stem type in the apple superintensive
orchard with high productivity.
21

CROITOR ALEXANDR
PRODUCTIVITATEA POMILOR DE MĂR, ALTOIŢI
PE M 9, ÎN FUNCŢIE DE METODA FORMĂRII COROANEI DE
TIP FUS ZVELT AMELIORAT
06.01.07 – Pomicultură
Autoreferatul tezei de doctor în agricultură
________________________________________________________________________________
Aprobat spre tipar: 02.12.2009 Formatul hârtiei A5
Hârtie ofset.Tipar laser Tirajul 50 ex.
Coli de autor 1,0 Comanda Nr 987
________________________________________________________________________________
Centrul editorial al UASM
str. Mirceşti, 42
tel. 432-575; 432659
22