Malpraxisul medical - "Gr.T. Popa" Iasi

au fost informaţi incorect sau necorespunzător, insuficient, asupra problemelor legate
de sarcină şi, astfel, au fost privaţi de şansa de a lua o decizie potrivită, fie aceasta si
avortul.
În astfel de acţiuni se susţine ideea unor prejudicii imense - fizice, psihice şi
economice – pe care le suferă întreaga familie a unui nou născut cu dizabilităţi sau
deficienţe.
Pentru a se ajunge la progrese, de extrema importanta sunt cercetarea
stiintifica si experimentarea noilor tehnici si cunostinte. In timp ce cercetarea se
desfasoara in toate sferele de interes de natura medicala, exista si numeroase categorii
si etape de desfasurare a experimentarii pe om – care poate face obiectul acestei
dezbateri, si care cuprind atat studii neinvazive, cat si transplanturi, cu rol
experimental, de inima sau plamani, in cazul unor pacienti muribunzi. Medicina
stiintifica, bazata pe cercetare si experiment, pe rezultate, a luat locul ingrijirilor
medicale care, pentru multa vreme, au avut un continut empiric. Este insa esential ca
cercetarea si experimentarea sa respecte cu strictete principiile de ordin etic unanim
recunoscute pe plan medical, cu accent indeosebi pe autonomia si autodeterminarea
subiectilor in cauza. Aceasta cu atat mai mult, cu cat studiile efectuate depasesc
granitele unor verificari terapeutice pe subiecti voluntari, sanatosi sau bolnavi, ale
caror rezultate sunt cu usurinta comunicate via mass-media, cuprinzand ansamblul
aspectelor de ordin terapeutic (medicamente, chirurgie, dispozitive medicale) si de
ordin non-terapeutic, in diferitele lor variante cognitive (fiziologie, fiziopatologie,
epidemiologie), aspecte referitoare la diagnostic, prognostic, preventie sau chiar
aspecte de ordin medico-economic.
Nenumarati medici si pacienti sunt, deopotriva, de acord ca in cazul anumitor
pacienti – fie acestia nou-nascuti cu malformatii sau dizabilitati, bolnavi sau victime
ale unor maladii incurabile sau accidente, intr-un stadiu vegetativ persistent – nu ar
trebui continuata cu orice pret terapia, mai cu seama atunci cand insusi pacientul in
cauza nu o doreste. In aceste situatii in mod special, precum si multe altele, in functie
de context, o problema dureroasa si extrem de delicata, in egala masura, o reprezinta
triajul medical – alocarea si rationalizarea ingrijirilor medicale. Din perspectiva
eticii medicale, este necesara atat stabilirea criteriilor pe baza carora este posibil
triajul pacientilor fara a se incalca dreptul acestora de a solicita si a primi ingrijiri
medicale, precum si evidentierea situatiilor in care medicul trebuie sa manifeste o
atentie suplimentara pentru a nu se confrunta, ulterior, cu acuzatii de malpraxis.
In triajul medical, optiunile disponibile depind de doi factori: alocarea
resurselor (adica sumele pe care societatea este dispusa sa le investeasca in ingrijirea
medicala) si rationalizarea (adica modalitatea de selectionare a pacientilor in vederea
acordarii accesului la ingrijire medicala).
Atat doctrina 8
, cat si practica medicala, iau in calcul mai multe variante de
realizare efectiva a triajului, in functie de criteriile considerate a fi de mai mare
importanta, si anume: (a) varsta cronologica – criteriu ce ar limita dramatic si
nejustificat sansele de supravietuire ale multor pacienti; (b) varsta fiziologica –
justificandu-se astfel, de exemplu, administrarea intensiva a terapiei catre un pacient
„tanar” de saptezeci de ani, in defavoarea altui pacient de cincizeci de ani care este
deja senil – criteriu preferat de majoritatea medicilor, alaturi de alti factori pertinenti,
cum sunt speranta de viata a pacientului, starea generala de sanatate, posibilitatile
unitatii medicale de a administra efectiv si eficient un anumit tratament, etc.; (c)
concurenta parametrilor medicali cu criteriile de ordin social, de genul rolului
8 Milton D. Heifetz, op.cit, pag.204-206.
11