Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU realitatea istorică, pe cinstea imperială a vechii Rome, urmată în mod firesc în aceiaşi cinste de noua Romă, adică de Constantinopol. Canonul dorea să stopeze tendinţa puterii papale de a se extinde nejustificat în Orient. Roma, care nu mai era capitala nici măcar a Imperiului Roman de Apus, nu mai constituia un element sigur pentru garantarea întâietăţii scaunului papal. Existau şi alte metropole în Imperiul Roman care puteau egala şi chiar depăşi din punct de vedere al importanţei politice vechea Romă. Numai că cinstea Romei ca fostă capitală a Imperiului trecuse asupra Constantinopolului, ceea ce trăise Roma în trecut, trăia Constantinopolul în prezent. Sinodalii de la Calcedon au stabilit că întâietatea scaunului episcopal trebuie susţinută pe criterii politice şi nu religioase, precum cel al apostolatului Sf. Petru, cum susţineau reprezentanţii papei. De altfel, acest aspect al apostolatului Sf.Petru este discutabil. Leon I şi ceilalţi papi uitau că existau şi alte metropole unde a predicat Sf. Petru înaintea Romei, precum Antiohia, sau care datorau vestirea Evangheliei şi înfiinţarea bisericilor lor altor apostoli sau ucenici, ca în cazul Alexandriei. De asemenea, Ierusalimul, prin faptul că este locul răstignirii Mântuitorului, se putea erija în „mama” tuturor bisericilor, iar episcopul acestui oraş ar fi trebuit să fie primul în rang. În concluzie, canonul 28 al Sinodului al IV-lea Ecumenic nu aducea nici o lezare scaunului episcopal din Roma ci recunoştea cu consecvenţă întâietatea lui dată de importanţa istoricopolitică a oraşului. Principiul era folosit acum şi pentru Constantinopol, pe care Sinodul îl ridica la cinste egală cu Roma, însă îi conferea locul pe care îl merita în ordinea ierarhică. 94
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Poziţia papei faţă de canonul 28 al Sinodului Ecumenic de la Calcedon a evoluat de la opunere categorică la acceptare, însă aceasta din urmă forţată şi nesinceră. Astfel, în scrisoarea către împăratul Marcian şi către episcopul Constantinopolului din 452, Papa Leon I arată că se opune canonului 28 făcând referire la canoanele Sinodului I Ecumenic. În 453 într-o scrisoare către împărat şi către participanţii la Sinod, papa confirmă toate canoanele cu excepţia celui de al 28-lea iar în 454, în răspunsul către împărat, papa acceptă şi acest canon în urma insistenţelor basileului. Ca urmare a canonului 28 cele cinci scaune episcopale, Roma, Constantinopol, Antiohia, Ierusalim şi Alexandria, au fost ridicate la rang de patriarhii formând pentarhia, care păstra constituţia federală şi sinodală a Bisericii. Ea apăra primatul de onoare şi respingea, însă, primatul juridic şi de putere, cum dorea scaunul papal. În octombrie 482, la propunerea patriarhului Constantinopolului, Acachie, împăratul Zenon publică un edict de unire între ortodocşi şi necalcedonieni, numit Henotikonul lui Zenon, act care a rămas până la 518 normativ în privinţa relaţiilor bisericeşti dintre cele două facţiuni. Actul era de fapt o scrisoare adresată de împărat episcopilor, clerului, monahilor şi credincioşilor din Alexandria, Egipt, Libia şi Pentapolis, care anatemiza pe Nestorie şi Eutihie şi afirma divinitatea şi umanitatea lui Iisus Hristos, dar evita cu diplomaţie atât expresia Sf. Chiril al Alexandriei, o fire, cât şi cea susţinută de calcedonieni două firi, în privinţa definirii persoanei Mântuitorului Iisus Hristos. Papa Felix al III-lea, care dorea subminarea prestigiului mereu crescând al patriarhului de Constantinopol, mai ales după 95
- Page 45 and 46: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 47 and 48: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 49 and 50: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 51 and 52: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 53 and 54: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 55 and 56: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 57 and 58: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 59 and 60: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 61 and 62: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 63 and 64: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 65 and 66: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 67 and 68: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 69 and 70: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 71 and 72: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 73 and 74: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 75 and 76: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 77 and 78: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 79 and 80: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 81 and 82: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 83 and 84: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 85 and 86: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 87 and 88: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 89 and 90: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 91 and 92: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 93 and 94: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 95: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 99 and 100: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 101 and 102: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 103 and 104: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 105 and 106: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 107 and 108: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 109 and 110: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 111 and 112: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 113 and 114: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 115 and 116: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 117 and 118: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 119 and 120: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 121 and 122: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 123 and 124: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 125 and 126: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 127 and 128: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 129 and 130: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 131 and 132: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 133 and 134: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 135 and 136: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 137 and 138: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 139 and 140: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 141 and 142: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 143 and 144: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 145 and 146: Istorie şi spiritualitate în Biza
Ioan Octavian RUDEANU<br />
realitatea istorică, pe cinstea imperială a vechii Rome, urmată în<br />
mod firesc în aceiaşi cinste de noua Romă, adică de<br />
Constantinopol. Canonul dorea să stopeze tendinţa puterii<br />
papale de a se extinde nejustificat în Orient. Roma, care nu mai<br />
era capitala nici măcar a Imperiului Roman de Apus, nu mai<br />
constituia un element sigur pentru garantarea întâietăţii<br />
scaunului papal. Existau şi alte metropole în Imperiul Roman<br />
care puteau egala şi chiar depăşi din punct de vedere al<br />
importanţei politice vechea Romă. Numai că cinstea Romei ca<br />
fostă capitală a Imperiului trecuse asupra Constantinopolului,<br />
ceea ce trăise Roma în trecut, trăia Constantinopolul în prezent.<br />
Sinodalii de la Calcedon au stabilit că întâietatea scaunului<br />
episcopal trebuie susţinută pe criterii politice şi nu religioase,<br />
precum cel al apostolatului Sf. Petru, cum susţineau<br />
reprezentanţii papei. De altfel, acest aspect al apostolatului<br />
Sf.Petru este discutabil. Leon I şi ceilalţi papi uitau că existau şi<br />
alte metropole unde a predicat Sf. Petru înaintea Romei, precum<br />
Antiohia, sau care datorau vestirea Evangheliei şi înfiinţarea<br />
bisericilor lor altor apostoli sau ucenici, ca în cazul Alexandriei.<br />
De asemenea, Ierusalimul, prin faptul că este locul răstignirii<br />
Mântuitorului, se putea erija în „mama” tuturor bisericilor, iar<br />
episcopul acestui oraş ar fi trebuit să fie primul în rang. În<br />
concluzie, canonul 28 al Sinodului al IV-lea Ecumenic nu<br />
aducea nici o lezare scaunului episcopal din Roma ci recunoştea<br />
cu consecvenţă întâietatea lui dată de importanţa istoricopolitică<br />
a oraşului. Principiul era folosit acum şi pentru<br />
Constantinopol, pe care Sinodul îl ridica la cinste egală cu<br />
Roma, însă îi conferea locul pe care îl merita în ordinea<br />
ierarhică.<br />
94
Change language