Afi?eaz? documentul PDF

Ioan Octavian RUDEANU
După legislaţia lui Leon, împăratul se bucură de cele mai
pompoase titluri, fiind prea marele, regele regilor dar şi prea
piosul întru Iisus Hristos, o garanţie ca toate titlurile să nu-l
îndemne spre abuzuri faţă de supuşi. Corespunzător acestor
onoruri, împăratului i se asigură un palat deosebit, păzit de gărzi,
cu consilieri de înaltă calitate şi personal protocolar, pentru ca
atât cetăţenii ţării, cât şi străinii să fie primiţi în condiţii
deosebite. Dacă iese în public calea împăratului trebuie
împodobită cu flori, obicei ce se păstrează la noi, cu prilejul
vizitelor marilor ierarhi.
Prima impresie a fastului prevăzut împăratului ar putea fi
aprecierea că totul se datorează unui orgoliu, o mândrie peste
măsură. Istoria contestă această apreciere, considerând că, de la
introducerea acestui fast, s-a întrerupt firul comploturilor şi
asasinatelor ce până atunci au fost curente în palatul imperial.
Calificarea ca „filosof” provine din realizarea celebrului cod
de legi intitulat Basilicalele, la care au lucrat jurişti de marcă
timp de şase ani, între 887-893, sub directa îndrumare a
împăratului Leon. Codul conţine 60 de cărţi şi reprezintă cea
mai mare operă juridică a Bizanţului. Codul rezumă în limba
greacă legislaţia lui Iustinian şi novelele urmaşilor acestuia,
prezentând norme juridice, politice şi administrative
corespunzătoare cerinţelor sociale ale secolelor IX-X şi păstrând
principiile generale ale dreptului roman, universal valabile.
Opera personală a lui Leon este Taktike. Relatările lui
Nicolae Iorga despre această lucrare ne edifică asupra
organizării politice şi a vieţii militare în Bizanţul Evului Mediu:
„Fiecare din militari beneficiază de posesiunea unui lot de
pământ proporţional gradului său […]. Din prevederile
tratatului militar putem vedea cât era de îngrijită pregătirea
70