Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU răsăriteană, corespunzătoare celor două mari religii ale creştinismului, catolicismul şi ortodoxismul. Pentru zilele noastre, în care curentul ecumenist se promovează şi se accentuează, e bine să cunoaştem originea schismei, căci numai aşa se poate remedia un astfel de eveniment nefericit. Condiţii favorabile sunt, printre altele să luăm în considerare că ortodoxia nu mai e slavonă, iar catolicismul nu mai e latin. Naţionalitatea limbilor a învins, fiind comună tuturor, cum la fel este dorită ideea de pace şi de toleranţă dogmatică, prin care se poate tinde la realizarea unităţii creştine, pe care o impune revoluţia istorică. Clarificând o problemă de majoră importanţă din punct de vedere teologic, dependentă de domnia lui Vasile I Macedoneanul, şi care va fi mai cuprinzător tratată într-un capitol separat, reluăm firul istoriei politice a Imperiului bizantin. Aşa cum s-a adresat papei de la Roma, în vederea concilierii şi a bunei înţelegeri, la fel s-a adresat împăratului Ludovic al II-lea al Germaniei, trimiţându-i o solie menită încheierii unei alianţe spre apărarea sudului Italiei de invazia arabă. Nu se ajunge la o înţelegere, dar Ludovic al II-lea, singur, se implică în lupta cu arabii ocupând oraşul Bari. Vasile este mulţumit de această acţiune putându-se concentra în lupta contra arabilor în zona răsăriteană. Astfel în perioada 871-883 el întreprinde o mare defensivă pe întreg frontul oriental de la Marea Ciliciei până la Trapezunt în Armenia, având în obiectiv ocuparea principalelor drumuri de invazie arabă din Taurus şi stăpânirea punctelor strategice, din bazinul superior al Eufratului. În această campanie, respectiv în anul 873, Vasile I, aflat în fruntea armatei, cucereşte bazinul superior al Mesopotamiei cu 62
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu cetăţile Samosata şi Zapetra. În anul 878 celebrul emir Abdallah-ibn-Raşid, care a întreprins o acţiune de pradă în sudul Capadochiei, suferă o înfrângere zdrobitoare, căzând prizonier armatei bizantine. În anul 879, împăratul împreună cu fiul său, Constantin, conduc o campanie peste frontiera siriană, unde sunt cucerite şi distruse câteva cetăţi, centre de invazie asupra imperiului. Drept rezultat al acestor lupte, ţelul politicii orientale a lui Vasile I, era atins, stăpânind cheile munţilor Taurus cu deschidere spre Mesopotamia, iar frontiera imperiului spre răsărit era mult extinsă. În ultimul act de domnie Vasile I se bucură de colaborarea şi de succesele lui Nikephor Phocas, unul dintre cei mai mari strategi bizantini ai veacului. Acesta debarcă în Calabria şi în fruntea armatelor aparţinând themelor orientale, ocupă toate posesiunile arabe din regiune, pe care le uneşte cu cele stăpânite de Imperiu în Apulia. Sub autoritatea acestor victorii guvernatorii longobarzi din Italia meridională recunosc autoritatea Imperiului. În final se organizează două theme noi, Longobardia şi Calabria, ce fac parte integrantă din Imperiu în dauna imperiului franc şi mai ales a arabilor, care pierd atât din teritoriu cât şi din putere. Cunoscând cât de mult a suferit Imperiul de pe urma invaziilor arabe, succesele obţinute de Vasile I au constituit temei de viaţă liniştită şi de dezvoltare prosperă a Imperiului în toate domeniile. O dovadă vie a creşterii prestigiului Imperiului bizantin este faptul că Vasile I are autoritatea de a trimite o solie bizantină la curtea regelui Armenei, Asos I, acesta declarându-se aliat fidel al Imperiului şi semnând un tratat de pace şi prietenie. Acest 63
- Page 13 and 14: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 15 and 16: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 17 and 18: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 19 and 20: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 21 and 22: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 23 and 24: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 25 and 26: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 27 and 28: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 29 and 30: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 31 and 32: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 33 and 34: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 35 and 36: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 37 and 38: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 39 and 40: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 41 and 42: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 43 and 44: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 45 and 46: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 47 and 48: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 49 and 50: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 51 and 52: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 53 and 54: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 55 and 56: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 57 and 58: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 59 and 60: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 61 and 62: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 63: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 67 and 68: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 69 and 70: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 71 and 72: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 73 and 74: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 75 and 76: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 77 and 78: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 79 and 80: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 81 and 82: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 83 and 84: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 85 and 86: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 87 and 88: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 89 and 90: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 91 and 92: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 93 and 94: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 95 and 96: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 97 and 98: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 99 and 100: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 101 and 102: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 103 and 104: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 105 and 106: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 107 and 108: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 109 and 110: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 111 and 112: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 113 and 114: Istorie şi spiritualitate în Biza
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu<br />
cetăţile Samosata şi Zapetra. În anul 878 celebrul emir<br />
Abdallah-ibn-Raşid, care a întreprins o acţiune de pradă în sudul<br />
Capadochiei, suferă o înfrângere zdrobitoare, căzând prizonier<br />
armatei bizantine. În anul 879, împăratul împreună cu fiul său,<br />
Constantin, conduc o campanie peste frontiera siriană, unde sunt<br />
cucerite şi distruse câteva cetăţi, centre de invazie asupra<br />
imperiului.<br />
Drept rezultat al acestor lupte, ţelul politicii orientale a lui<br />
Vasile I, era atins, stăpânind cheile munţilor Taurus cu<br />
deschidere spre Mesopotamia, iar frontiera imperiului spre<br />
răsărit era mult extinsă.<br />
În ultimul act de domnie Vasile I se bucură de colaborarea şi<br />
de succesele lui Nikephor Phocas, unul dintre cei mai mari<br />
strategi bizantini ai veacului. Acesta debarcă în Calabria şi în<br />
fruntea armatelor aparţinând themelor orientale, ocupă toate<br />
posesiunile arabe din regiune, pe care le uneşte cu cele stăpânite<br />
de Imperiu în Apulia.<br />
Sub autoritatea acestor victorii guvernatorii longobarzi din<br />
Italia meridională recunosc autoritatea Imperiului. În final se<br />
organiz<strong>eaz</strong>ă două theme noi, Longobardia şi Calabria, ce fac<br />
parte integrantă din Imperiu în dauna imperiului franc şi mai<br />
ales a arabilor, care pierd atât din teritoriu cât şi din putere.<br />
Cunoscând cât de mult a suferit Imperiul de pe urma invaziilor<br />
arabe, succesele obţinute de Vasile I au constituit temei de viaţă<br />
liniştită şi de dezvoltare prosperă a Imperiului în toate<br />
domeniile.<br />
O dovadă vie a creşterii prestigiului Imperiului bizantin este<br />
faptul că Vasile I are autoritatea de a trimite o solie bizantină la<br />
curtea regelui Armenei, Asos I, acesta declarându-se aliat fidel<br />
al Imperiului şi semnând un tratat de pace şi prietenie. Acest<br />
63