Afi?eaz? documentul PDF

Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu
DINASTIA FRIGIANĂ
Istoria Imperiului Bizantin nu se poate cerceta satisfăcător şi
nici cunoaşte în esenţa ei, dacă studiul s-ar limita doar la
expunerea cronologică a împăraţilor. Ei sunt prea mulţi şi dintre
ei un număr mare nu au o importanţă deosebită. În acest fel s-a
ales drept criteriu de prezentare dinastia, cu scopul uşurării
expunerii.
Pentru secolul al IX-lea dinastia frigiană sau amoriană este
reprezentativă, fiindcă, pe plan intern este contemporană cu
evenimente ce privesc frământări de ordin religios, iar pe plan
extern, se confruntă atât cu vechi duşmani, cât şi cu apariţia
altora noi.
În ceea ce priveşte starea internă a Imperiului atât pe plan
religios, cât şi pe cel social, reţinem din partea bizantinologului
Emilian Popescu o prezentare edificatoare a domniei lui Mihail
II Traulos (820-829), primul împărat al dinastiei, după cum
urmează: „Mihail a adoptat o atitudine rezervată faţă de
problema credinţei şi n-a recunoscut nici Sinodul de la Niceea,
nici pe cele iconoclaste. În sinea sa era iconoclast. Această
convingere l-a determinat să-şi dea fiul spre educare lui Ioan
Gramaticul, cunoscut iconoclast şi să nu reinstaleze ca patriarh
pe Nikephor după moartea lui Thedotos Melissenos, ci pe
Antonie de Sylaseon, fost organizator, împreună cu Ioan
Gramaticul, al Sinodului din 815. Cu toate acestea, se pare că
47