Afi?eaz? documentul PDF

Ioan Octavian RUDEANU
armata rămasă fidelă împăratului iconoclast a fost trimisă într-o
expediţie contra arabilor.
Sinodul şi-a început lucrările la 24 septembrie 787 în
Biserica Sf. Sofia din Niceea cu participarea a 325 episcopi. Au
fost reprezentate toate patriarhiile, participând inclusiv un
ambasador al papei Aurelian, dovedindu-se unitatea deplină a
bisericii. În primele trei şedinţe s-a discutat situaţia episcopilor
iconoclaşti admiţându-se reabilitarea lor în urma unei mărturisiri
de credinţă din partea lor.
În continuare s-au luat în discuţie toate textele Vechiului şi
Noului Testament ce stau argumente şi garanţie cultului sfintelor
icoane. În final patriarhul Tarasios a formulat concluzia:
„Vechiul Testament a avut deja simboluri divine, de exemplu
heruvimii, care proiectează umbra peste tronul graţiei. Şi noi
trebuie să avem chipuri ale lui Hristos şi ale sfinţilor care
protejează cu umbra lor tronul graţiei noastre”.
Reprezentanţii Sinodului au fost de acord că heruvimii
Vechiului Testament aveau chipuri de om şi că, după Sfânta
Scriptură, îngerii apar oamenilor în chip constant sub înfăţişare
umană. S-a recunoscut că Dumnezeu s-a arătat lui Iacob, sub
chip de om, luptându-se cu el. În completare la textele biblice, sau
menţionat mesaje din lucrările sfinţilor părinţi: Ioan Gură de
Aur, Grigore de Nazians, Grigore de Nysa, Chiril al Alexandriei,
din care se dovedeşte că icoanele din Sfânta Scriptură şi din
vieţile sfinţilor, ca şi moaştele lor, fiind cinstite, au avut efecte
binefăcătoare pentru credincioşii ce se roagă cu căldură
sufletească. Din documentele Sinodului se pot reţine
următoarele idei principale: „Hristos ne-a eliberat de idolatrie
prin întruparea, moartea şi învierea Sa. Mântuitorul, apostolii şi
profeţii ne-au învăţat că trebuie să cinstim şi să lăudăm mai
42