Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU Ca urmare a reacţiei militare a basileului Ioan al VI-lea, Dobrotiţă acceptă retrocedarea, fiind în schimb inclus de împărat printre „romeii cei mai de bază”, primind chiar ca pronie un teritoriu bizantin în Dobrogea. După anul 1368 graniţele statului cârmuit de Dobrotiţă s-au extins asupra aproape întregii Dobroge, a cărui nume se pare că provine chiar de la Dobrotiţă. Ca o manifestare a puterii şi influenţei statului românesc în zona Dunării inferioare în timpul lui Dobrotiţă stă şi căsătoria fiicei acestuia în 1371 cu fiul lui Ioan al V-lea Paleologul. Ca o încercare de întărire a poziţiilor româneşti în Balcani stau şi eforturile lui Dobrotiţă de a-l impune pe ginerele său pe tronul de la Trapezunt, unde conduceau comnenii. În ultimii ani ai secolului al XIV-lea şi în primii ani din secolului al XV-lea, deşi Bizanţul era ajutat să supravieţuiască numai de apele libere ale mărilor, datorită cercului de forţă impus pe uscat de otomani, el a continuat să fie o sursă superioară de legitimitate politică şi spirituală în sud-estul Europei. Ca o recunoaştere a autorităţii spirituale a Bizanţului în această regiune, din perspectiva relaţiilor bizantino-române stă şi acţiunea domnitorului muntean Nicole Alexandru Basarab, de a crea în 1370 o ierarhie ecleziastică proprie în Ţara Românească, care să depindă de Bizanţ. Acest lucru a însemnat un act de o deosebită importanţă politică şi anume, după cum spunea Nicolae Iorga: „ca ţara să intre într-un complex de drept şi prin aceasta în conştiinţa politică a lumii” (Iorga, 1974, 25). De câtă cinstire se bucurau la Constantinopol voievozii tinerelor state româneşti o dovedesc formulele folosite în corespondenţa purtată de capitala bizantină cu Nicolae Alexandru al Ţării Româneşti sau cu Ştefan I şi Alexandru cel 218
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Bun, domnitorii Moldovei. „Mare voievod şi Domn” erau titlurile ce li se recunoşteau, la care se adăugau calificative de „prea nobil”, „prea înţelept”, „prea vrednic”, „prea glorios”. Apoi căpeteniile bisericeşti au venit din Bizanţ şi într-o ţară românească şi în cealaltă, până la destrămarea imperiului, datorită faptului că aceste ţinuturi au fost alese pentru a se întări influenţa bizantină la nord de Istru. După ocuparea Constantinopolului de către turci în 1453, civilizaţia şi, îndeosebi, cultura bizantină, au supravieţuit tocmai prin acele insule de bizantinism apărute în exteriorul fostelor graniţe imperiale. Dintre acestea, de o primă importanţă au fost statele româneşti, care au păstrat moştenirea bizantină în special în privinţa organizării vieţii bisericeşti şi a modelului de realizare a arhitecturii religioase. 219
- Page 169 and 170: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 171 and 172: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 173 and 174: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 175 and 176: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 177 and 178: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 179 and 180: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 181 and 182: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 183 and 184: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 185 and 186: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 187 and 188: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 189 and 190: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 191 and 192: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 193 and 194: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 195 and 196: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 197 and 198: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 199 and 200: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 201 and 202: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 203 and 204: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 205 and 206: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 207 and 208: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 209 and 210: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 211 and 212: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 213 and 214: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 215 and 216: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 217 and 218: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 219: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 223 and 224: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 225 and 226: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 227 and 228: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 229 and 230: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 231 and 232: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 233 and 234: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 235 and 236: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 237 and 238: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 239 and 240: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 241 and 242: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 243 and 244: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 245 and 246: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 247 and 248: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 249 and 250: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 251 and 252: HARTA 1 Istorie şi spiritualitate
- Page 253 and 254: HARTA 2 Istorie şi spiritualitate
- Page 255 and 256: HARTA3 Istorie şi spiritualitate
- Page 257 and 258: HARTA4 Istorie şi spiritualitate
- Page 259 and 260: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 261 and 262: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 263: Istorie şi spiritualitate în Biza
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu<br />
Bun, domnitorii Moldovei. „Mare voievod şi Domn” erau<br />
titlurile ce li se recunoşteau, la care se adăugau calificative de<br />
„prea nobil”, „prea înţelept”, „prea vrednic”, „prea glorios”.<br />
Apoi căpeteniile bisericeşti au venit din Bizanţ şi într-o ţară<br />
românească şi în cealaltă, până la destrămarea imperiului,<br />
datorită faptului că aceste ţinuturi au fost alese pentru a se întări<br />
influenţa bizantină la nord de Istru.<br />
După ocuparea Constantinopolului de către turci în 1453,<br />
civilizaţia şi, îndeosebi, cultura bizantină, au supravieţuit tocmai<br />
prin acele insule de bizantinism apărute în exteriorul fostelor<br />
graniţe imperiale. Dintre acestea, de o primă importanţă au fost<br />
statele româneşti, care au păstrat moştenirea bizantină în special<br />
în privinţa organizării vieţii bisericeşti şi a modelului de<br />
realizare a arhitecturii religioase.<br />
219
Change language