Afi?eaz? documentul PDF

More documents

Recommendations

Info

Ioan Octavian RUDEANU reproduce în marmură sau piatră ornamentica textilelor de lux, sculptura champlevée, care constă din realizarea unui decor deschis pe un fond închis şi uşor încrustat. Mozaicul mural continuă să fie utilizat intens la decorarea palatelor şi bisericilor, somptuozitatea culorilor, fondul auriu, simplitatea desenului şi rolul jucat de lumină creând un efect de măreţie deosebit de puternic. Temele utilizate în clădirile astfel ornamentate se bucură de o mare varietate, de la subiecte profane şi evocări paradisiace, la imagini ale lui Christos şi ale Mariei, de la compoziţii triumfale şi portrete de împăraţi la figuri de ctitori şi patriarhi sau scene din Vechiul şi Noul Testament. Epocii de maximă înflorire a mozaicului mural bizantin, care a corespuns prosperităţii şi grandorii Imperiului macedonean, i-a urmat o alta de înnoire pe timpul Paleologilor, când în arta mozaicului, aşa cum s-a păstrat ea la biserica Chora din Constantinopol, nu mai este căutată ierarhia rigidă şi simbolismul abstract, ci rafinamentul estetic rezultat din jocul de culori şi linii. Se renunţă la fondurile aurii şi la rigiditate în schimbul peisajelor reale şi a graţiei figurilor. Pictura a coexistat dintotdeauna cu mozaicul, dar în condiţiile dificultăţilor economice prin care trecea imperiul după căderea Constantinopolului sub cruciaţi, ea devine decorul predominant al bisericilor, datorită costului mai redus. Temele abordate sunt, de asemenea, variate, de la povestiri evanghelice, dispuse în registre pe zidurile interioare, la ilustrarea textelor apocrife, a imnurilor şi chiar a rugăciunilor. Arta portretului este remarcabilă, pictura recâştigând spaţiul şi perspectiva lineară, aşa cum rezultă din frescele de la Mistra. 210
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Artele minore au fost şi ele apreciate de bizantini, fiind reprezentate în special prin ilustrarea manuscriselor, ferecăturile de argint, sculpturile în fildeş şi lemn, orfevrărie şi argintărie, emailuri, tapiserii şi broderii de lux (Andea, 1995, 222-224). Prin originile sale greco-elenistice şi prin trăsăturile sale cele mai caracteristice, cultura bizantină, dincolo de influenţele orientale pe care le-a asimilat creator, se poate spune că a rămas tot timpul o cultură ataşată valorilor şi spiritului clasicismului greco-roman şi creştinismului, valori prin care a putut să contribuie din plin la Renaşterea europeană. Astfel, după căderea Constantinopolului, Bizanţul a pus la îndemâna Occidentului bogata sa moştenire culturală şi elenismul erudiţilor săi pribegi, care au cucerit învăţământul european şi au hrănit spiritual umanismul modern. 211
Page 3 and 4:
Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 211: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 251 and 252: HARTA 1 Istorie şi spiritualitate
Page 253 and 254: HARTA 2 Istorie şi spiritualitate
Page 255 and 256: HARTA3 Istorie şi spiritualitate
Page 257 and 258: HARTA4 Istorie şi spiritualitate
Page 263:
show all

Afi?eaz? documentul PDF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?