Afi?eaz? documentul PDF

More documents

Recommendations

Info

Ioan Octavian RUDEANU continuată de tratatele dogmatice ale marelui teolog al isihasmului Grigorie Palamas. Filozofia în perioada Bizanţului mijlociu s-a împletit strâns cu teologia, aceasta din urmă încercând să ajungă cu ajutorul primeia la înţelegerea revelaţiei divine. Astfel, s-a ajuns ca filozofia să fie subordonată teologiei, situaţie care s-a perpetuat până spre sfârşitul secolului al IX-lea când scolastica ortodoxă a fost îndepărtată din discuţiile teologice. Beneficiind de aceasta, filozofia se va dezvolta din acest moment pe terenul învăţăturilor lui Platon şi Aristotel, fiind promovată în învăţământul universitar de profesori precum Leon Matematicul şi discipolul acestuia, Photios. Pe timpul Comnenilor aceeaşi preocupare se întâlneşte la Mihail Psellos, care considera că învăţământul trebuie aşezat pe baza logicii şi fizicii lui Aristotel, în timp ce studiul metafizicii necesită recurgerea la Platon. Renaşterea epocii Paleologilor l-a avut ca filozof de marcă pe Gheorghios Gemistos Plethon, care considera gândirea creştină ca o decădere a celei elene, reprezentată de Platon şi de neoplatonicieni. Drept remediu al situaţiei considera necesară o reformă profundă a societăţii şi a statului prin reîntoarcerea la vechile tradiţii, expunându-şi ideile în lucrarea Despre legi. Literatura beletristică este şi ea reprezentată în Bizanţul mijlociu şi târziu, caracterizându-se prin varietate şi bogăţie, dar şi prin lipsă de originalitate. Ea este reprezentată de diverse scrieri precum epopeea lui Dighenis Akritas, poemele cavalereşti sau diferite romane, pamflete şi satire ale vremii, la care se adaugă cărţile populare: Varlaam şi Ioasaf, Sindipa, Esopia, Etiopica, cu o largă circulaţie. ARTA. Arta bizantină s-a constituit în urma sintezei de mare originalitate a elementelor sale componente, imperiale, 208
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu elenistice şi orientale, fiind puternic impulsionată în timpul perioadei de marile construcţii şi de fastul susţinut de împăratul Iustinian cel Mare. Şi arta va fi în strânsă legătură cu istoria Bizanţului, perioadele sale de înflorire şi decădere urmând sinuozităţile din sfera politicului. Totuşi, ca o constantă necesară rămâne Constantinopolul, care a reprezentat întotdeauna cel mai important centru artistic, prin meşterii şi artiştii săi, care duc în provincii şi mai departe modelele şcolii sale de artă. Arhitectura este reprezentată în primul rând prin construcţiile ecleziastice, înregistrând după epoca iconoclastă o perioadă de mare avânt. Acum este momentul când se răspândeşte tipul de construcţie al bisericilor în formă de cruce greacă, al căror plan, element principal de originalitate bizantină, este experimentat pentru prima dată la Biserica Sfânta Irina din Constantinopol. Ca o caracteristică a acestui nou gen de construcţie se remarcă dispariţia stâlpilor masivi care să susţină cupola centrală, şi preluarea greutăţii acesteia de zidurile laterale prin intermediul a patru bolţi semicilindrice. În secolele X-XI proiectul este dezvoltat prin înălţarea cupolei pe un cilindru, ca la bisericile Myrelaion şi Kilisse-Geami din Constantinopol şi la biserica Fecioarei Căldărarilor din Thesalonic. Tot acum la biserica în cruce greacă este practicată ornamentaţia exterioară, fapt care le conferă un plus de eleganţă. Acelaşi plan de cruce greacă combinat cu un plan triconc va constitui modelul după care se vor zidi şi bisericile din marile centre monastice de la Muntele Athos, şi anume Vatopedi, Chilandar şi Iviron. Decoraţia arhitecturală este prezentă atât prin tehnicile mai vechi, basorelieful şi sculptura ajurată, cât şi prin împrumuturi orientale, în special de la arabi, precum sculptura-broderie, care 209
Page 3 and 4:
Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 209: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 251 and 252: HARTA 1 Istorie şi spiritualitate
Page 253 and 254: HARTA 2 Istorie şi spiritualitate
Page 255 and 256: HARTA3 Istorie şi spiritualitate
Page 257 and 258: HARTA4 Istorie şi spiritualitate
Page 261 and 262:
Page 263:
show all

Afi?eaz? documentul PDF

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?