Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU contraziceau, dar dovedeau tărie de credinţă. Eroarea studiţilor rămâne o învăţătură de mare importanţă, pe care Biserica Ortodoxă Română şi-a însuşit-o şi a ţinut cont de ea în toată istoria ei, respectiv, colaborarea Bisericii cu Statul fără a se implica în problemele majore de conducere. Tot la început de secol, respectiv în anul 812, o solie bizantină a dus tratative la Aachen, recunoscându-se pe deplin autoritatea lui Carol cel Mare ca împărat al Imperiului de Apus, după cum acesta recunoştea un Imperiu al Răsăritului sub autoritatea Bizanţului. În acest fel se clarifică situaţia politică a Europei dominată de cele două imperii creştine, ce aveau să lupte din greu atât cu expansiunea islamică în partea de sud, cât şi cu ultimele năvăliri din nord ale unor triburi barbare. 18
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu CRIZELE DINASTICE. DRAMA BIZANTINĂ Istoria în general, este ştiinţa cu cel mai încărcat material de cercetare, fiindcă încearcă să cuprindă în sfera sa întregul trecut istoric al omenirii. Specificând că se selecţionează numai ceea ce are calitatea de „istoric” înseamnă că se reţin numai fapte, evenimente şi personalităţi cu rol deosebit, şi deci, de o anumită importanţă pentru a cunoaşte desfăşurarea şi evoluţia în timp a vieţii umane sub diversele genuri de societăţi. Istoria Bizanţului constituie o parte din trecutul istoric al omenirii, cu un conţinut extrem de complicat, acest stat fiind moştenitorul unui imperiu glorios, pe care a făcut eforturi disperate de a-l continua şi a-l reproduce, nereuşind, însă, din cauza poziţiei geografice, fiind aflat la interferenţa celor două continente, dar mai ales din cauza diversităţii erorilor săvârşite de cei care aveau menirea de a-l conduce. Luptele pentru putere în istoria Bizanţului au fost permanente şi îndeosebi din cauze interne şi se pare că în nici o altă parte nu au fost atât de multe şi atât de crunte, dominate excesiv de crime dintre cele mai josnice. La baza tuturor asasinatelor au stat slăbiciunea şi instabilitatea dinastiilor. Un caz tipic avem la începutul secolului al IX-lea când are loc un vid dinastic. Irina este ultimul reprezentat al dinastiei isauriene, iar cel ce o înlocuieşte, 19
- Page 3 and 4: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 5 and 6: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 7 and 8: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 9 and 10: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 11 and 12: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 13 and 14: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 15 and 16: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 17 and 18: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 19: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 23 and 24: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 25 and 26: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 27 and 28: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 29 and 30: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 31 and 32: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 33 and 34: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 35 and 36: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 37 and 38: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 39 and 40: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 41 and 42: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 43 and 44: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 45 and 46: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 47 and 48: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 49 and 50: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 51 and 52: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 53 and 54: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 55 and 56: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 57 and 58: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 59 and 60: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 61 and 62: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 63 and 64: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 65 and 66: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 67 and 68: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 69 and 70: Istorie şi spiritualitate în Biza
Ioan Octavian RUDEANU<br />
contraziceau, dar dovedeau tărie de credinţă. Eroarea studiţilor<br />
rămâne o învăţătură de mare importanţă, pe care Biserica<br />
Ortodoxă Română şi-a însuşit-o şi a ţinut cont de ea în toată<br />
istoria ei, respectiv, colaborarea Bisericii cu Statul fără a se<br />
implica în problemele majore de conducere.<br />
Tot la început de secol, respectiv în anul 812, o solie<br />
bizantină a dus tratative la Aachen, recunoscându-se pe deplin<br />
autoritatea lui Carol cel Mare ca împărat al Imperiului de Apus,<br />
după cum acesta recunoştea un Imperiu al Răsăritului sub<br />
autoritatea Bizanţului. În acest fel se clarifică situaţia politică a<br />
Europei dominată de cele două imperii creştine, ce aveau să<br />
lupte din greu atât cu expansiunea islamică în partea de sud, cât<br />
şi cu ultimele năvăliri din nord ale unor triburi barbare.<br />
18
Change language