Afi?eaz? documentul PDF

More documents

Recommendations

Info

Ioan Octavian RUDEANU deşertăciunii acestei lumi. Fu auzit murmurând aceste două stihuri persane: Păianjenul şi-a ţesut pânza în palatul împărătesc / Cucuveaua şi-a cântat cântecul noptatic în turnurile Afrasiabului. Apoi proclamă ca Sfânta Sofia (Aya Sofya) să devină în viitor marea moschee al Istanbulului, capitala Imperiului. «Tronul meu este Istanbulul spuse el, scaunul autorităţii supreme» şi întors spre Mecca tânărul sultan recită pentru înîia oară în Sfânta Sofia, rugăciunea musulmanilor. Îndelungatul vis al Islamului se împlinise. Se încheiau 1500 de ani de istorie. Imperiul roman dispăruse pentru totdeauna” (Clot, 1993, 52). Privind în spirit teologic, îndeosebi creştin cele relatate se impune a reţine dureroasa constatare: Constantinopolul deşi depăşise un mileniu de viaţă creştină, de cuvenită convieţuire frăţească, adăpostea o populaţie diversificată. Până şi în componenţa armatei se vorbea de „latini şi greci” unii descendenţi ai cetăţii greceşti Bizanţ, alţii, urmaşii glorioasei Roma. Evident, nu se duşmăneau, mai ales în faţa pericolului otoman, dar nici perfect uniţi, cum ar fi trebuit în armată, nu erau. Pe lângă această discriminare, deci, nu divergenţă etnică s-a mai păstrat încă dimensiunea dogmatică dintre fidelii ortodocşi şi unionişti, ceea ce a prejudiciat unităţii. Aşa se explică de ce Nicolae Iorga menţion<strong>eaz</strong>ă despre basilica Sfânta Sofia pângărită din cauza ereziei latine desigur a celor ce erau pentru unirea cu Roma. În faţa situaţiei critice, s-a uitat de diversiunea dogmatică şi toţi împreună au socotit salvatoare Sfânta Sofia. Nenorocul a fost că era prea târziu. Actualizând situaţia, să recunoaştem că nu învăţăm nimic de la istorie şi continuăm să nesocotim porunca supremă a 194
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Mântuitorului: Iubirea frăţească, măcar între credincioşi, deşi corect se elimină orice fel de diferenţieri de crezuri. Celebrii conciliatori Ioan al XXIII-lea şi Athenagoras, apoi Paul al VI-lea şi Dimitrios au dus tratative şi au semnat documentele cuvenite anulării tuturor condamnărilor reciproce ale Schismei din 1054, prefigurând unitatea celor două Mari Biserici. Totuşi disensiunile se menţin, nelipsind chiar manifestări duşmănoase. E o mare eroare, căci astăzi, ca şi în 1453, Creştinismul tradiţional şi autentic se află tot în faţa marelui duşman al vechilor şi noilor religii păgâne, ce ne supralicit<strong>eaz</strong>ă. Ar fi dureros să repetăm greşeala Constantinopolului de a ne menţine pe poziţii adverse, până când ne-am putea găsi în situaţia de a fi asediaţi de o majoritate mondială copleşitoare. Cucerirea Constantinopolului rămâne incontestabil un eveniment în istoria militară a turcilor, dar în acelaşi timp o pată ruşinoasă în istoria religioasă a Islamismului prin crimele şi jafurile tâlhăreşti la care au supus populaţia civilă. Bărbaţi, femei şi copii au fost luaţi şi vânduţi ca sclavi. Casele au fost pustiite, femei şi copii au devenit pradă de război. Nu ne surprinde căci islamicii şi astăzi, între ei, se comportă tot atât de barbar, cazuri concrete în Afganistan şi în invazia Kuweitului. Luând în considerare calvarul populaţiei civile pe lângă pierderile ostaşilor, merită a se reţine problema: dacă creştineşte nu ar fi fost mai cuvenită o capitulare paşnică, spre salvarea populaţiei civile. Cucerirea Constantinopolului pentru Bizanţ şi istoria lui rămâne o înfrângere militară, dar mai presus de orice rămâne o victorie morală printre cele mai celebre din istoria omenirii. Împăratul şi toţi cei mai apropiaţi ai săi au căzut luptând chiar şi 195
Page 3 and 4:
Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 195: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
HARTA 1 Istorie şi spiritualitate
Page 253 and 254:
HARTA 2 Istorie şi spiritualitate
Page 255 and 256:
HARTA3 Istorie şi spiritualitate
Page 257 and 258:
HARTA4 Istorie şi spiritualitate
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263:
show all

Afi?eaz? documentul PDF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?