Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Ioan Octavian RUDEANU<br />
rândul învăţătorul Orientului slav şi asiatic şi a avut, nu în<br />
ultimul rând, o mare influenţă asupra Europei Occidentale care<br />
prin Cruciadele sale a dat o mână de ajutor turcilor la năruirea<br />
lui.<br />
Căderea Constantinopolului, în care mulţi învăţaţi au văzut,<br />
veacuri de-a rândul, zidul despărţitor între Evul Mediu şi Epoca<br />
modernă, a trezit de mult timp interesul cercetătorilor.<br />
Confruntarea a două lumi este termenul cel mai precis pentru a<br />
descrie realitatea istorică. De o parte bizantinii, moştenitori<br />
deopotrivă ai Eladei şi Romei, creatori ai unei civilizaţii ale<br />
cărei valori rodiseră în întreg răsăritul Europei, ca şi în<br />
Mediterana orientală. De cealaltă parte un popor tânăr, viguros<br />
şi aspru, venit dintr-altă lume, cu alte tradiţii, cu o cultură<br />
evident rudimentară, şi pe care o spiritualitate atât de aleasă ca<br />
cea islamică nu izbutise să-l reţină de la violenţă şi abuzuri.<br />
(Runciman, 1991, 246).<br />
În momentul în care Mehmed al II-lea, fiul cel mai mare a<br />
lui Murad al II-lea, devine sultan la începutul anului 1451,<br />
Imperiul bizantin, care cuprindea altădată lumea din Persia până<br />
la Alpi, iar de acolo până în deşerturile Arabiei, un imperiu<br />
mondial pe care altădată îl străbăteai în luni şi luni de zile, acum<br />
putea fi parcurs în trei ore de mers agale pe jos. Din păcate, din<br />
vechiul Imperiu bizantin n-a mai supravieţuit decât un cap fără<br />
trup, o capitală fără ţară. Din Constantinopol nu a mai rămas<br />
basileului decât o parte, în timp ce Galata aparţinea genovezilor,<br />
iarteritoriul din afara zidurilor oraşului a căzut în mâna turcilor.<br />
Această împărăţie nu era decât un zid enorm împrejmuind<br />
biserici, palate şi un labirint de case, care se mai chema, încă,<br />
Bizanţ (Zweig, 1978, 33).<br />
186