Afi?eaz? documentul PDF

More documents

Recommendations

Info

Ioan Octavian RUDEANU acest fel, tot în numele credinţei creştine, Occidentul s-a considerat justificat a se îndepărta de Bizanţ. Pe lângă prejudiciile de ordin politic, Iconoclasmul a fost deficitar şi artei, reţinând în acest sens din partea istoricului nostru Nicolae Iorga următoarele: „Iconoclasmul trebuia să determine ivirea unei arte noi. După ce nu numai că au fost distruse reprezentările lui Hristos şi ale Fecioarei (pe care preferau să o numească numai născătoarea lui Hristos), a fost chiar interzisă continuarea meseriei de zugrav de icoane, deşi erau unii celebrii ca un oarecare Lazăr. Oamenii din vremea aceasta s-au îndreptat spre antichitate şi spre realităţile naturii, interpretate tot în acelaşi sens, întorcându-se spre amintirile istorice, pentru a avea o pictură nouă. În locul frescelor reprezentând sinoade, erau înfăţişate spectacole de circ. Partizanii tradiţiei se indignau să vadă în biserici păsări şi animale, totuşi au existat artişti care au ştiut să scoată de aici cele mai frumoase efecte de ornamentare. Toate acestea nu i-au împiedicat însă pe umilii artişti (care se ascundeau prin mănăstirile ce scăpaseră de persecuţie, mai ales în provincii, sau cei care trăiau liberi, fie chiar în refugii rupestre, fie sub arabi sau în Italia meridională) să urmeze mai înainte vechea lor practică obişnuită, coborâtă din ce în ce mai mult până la folclor şi însufleţită de un spirit viu de satiră contra adversarilor biruitori pentru moment” (Iorga, 1974, 267- 268). Constatăm cu durere că Iconoclasmul n-a fost numai un duşman al unui gen de credinţă ci şi al unei categorii de oameni aleşi, de tainici creatori de opere de artă. Frumosul este valoarea fundamentală a spiritualităţii umane, alături de Adevăr şi Bine, care sunt prevăzute şi susţinute de textele biblice. Dacă 14
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Frumosul, nu este specificat nu înseamnă că el nu poate fi păstrat şi cultivat şi în cadrul credinţei. Negarea Frumosului şi, odată cu el şi a creatorilor de frumos, este o gravă aberaţie a Iconoclasmului, pe care o semnalăm cu durere, fiindcă provine din partea unor oameni foarte credincioşi. Ori, autentic religios şi adevărat creştin nu poate fi ceea ce provoacă suferinţă omului şi aproapelui nostru. Nu putem pierde din vedere că Iconoclasmul constituie şi în zilele noastre o problemă de ordin religios şi creştinesc. În ortodoxie Iconoclasmul este exclus, cultul icoanelor fiind respectat cu mult devotament. Contrar ortodoxismului, reformaţii şi neoprotestanţii exclud radical orice imagine sfântă. Catolicismul se situ<strong>eaz</strong>ă pe o poziţie mijlocie având imagini prin picturi sau sculpturi, pe care le adoră, fac închinăciuni cu semnul crucii dar nu le sărută ca în ortodoxism. Oricum, manifestările iconoclaste din zilele noastre nu mai constituie un motiv de rivalitate, cu atât mai mult de duşmănie ca în trecut. Nu putem pierde din vedere că în acea perioadă de cumpănă a celor două secole, VIII şi IX, pe lângă Iconoclasm, dar provocat de el, a mai apărut o diversiune religioasă tot cu implicaţie politică, prin Mişcarea studită. Ea apare ca forţă socială bine conturată în anul 787 când Irina, doar în calitate de sfetnic al lui Constantin al VI-lea, susţine şi apoi reuşeşte transferul unor călugări de la mănăstirea Saklendion din Bithinia, la mănăstirea Studios din Constantinopol, având în frunte stareţ pe călugărul Platon. Astfel, mişcarea studită ia naştere în sânul călugărilor angajaţi în lupta pentru cultul icoanelor. Pe considerentul că factorii politici s-au implicat în lupta dintre cei care susţineau şi cei care erau contra icoanelor, fiind 15
Page 3 and 4: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 15: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 67 and 68:
Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
HARTA 1 Istorie şi spiritualitate
Page 253 and 254:
HARTA 2 Istorie şi spiritualitate
Page 255 and 256:
HARTA3 Istorie şi spiritualitate
Page 257 and 258:
HARTA4 Istorie şi spiritualitate
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263:
show all

Afi?eaz? documentul PDF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?